07.10.2004
-
Fitch: Creditele luate de populatie au crescut profitabilitatea bancilor romanesti
Adevarul
___
Bancile romanesti au inregistrat, in anul 2003, un nivel ridicat al profitabilitatii, pe fondul cresterii semnificative a volumului creditelor, ceea ce presupune insa costuri mai ridicate de provizionare pe masura ce imprumuturile se apropie de scadenta, apreciaza agentia de evaluare Fitch Ratings. 'Ritmul rapid de majorare a creditelor, mai ales al celor acordate populatiei, unde marjele dobanzilor sunt ridicate, a favorizat cresterea profitabilitatii bancilor romanesti in anul 2003. Desi a pornit de la un nivel redus, avansul creditarii este ingrijorator pentru performantele portofoliului de credite, pe masura ce imprumuturile trebuie rambursate', a afirmat Tim Beck, director asociat al Fitch. El a apreciat ca pozitiva incetinirea cresterii creditelor in acest an, in urma reglementarilor adoptate de Banca Nationala a Romaniei in anul 2003. Potrivit unui studiu al Fitch referitor la sectorul bancar din Romania, acesta a trecut prin numeroase schimbari in ultimii trei ani, iar dezvoltarea imprumuturilor a dus la marirea profitabilitatii bancilor. Aceste evolutii au avut loc in contextul imbunatatirii situatiei economice a Romaniei, reflectata in cresterea PIB inregistrata din anul 2000 si diminuarea ratei inflatiei si a dobanzilor. Principala caracteristica a pietei bancare din Romania a fost cresterea semnificativa a imprumuturilor, care a atins 180% in perioada 2001-2003. Volumul creditelor catre populatie s-a marit de opt ori, desi este inca inferior celui inregistrat in alte state din Europa Centrala si de Est. Aceasta inseamna ca ratele de crestere ridicate erau de asteptat, dar si ca institutiile de credit au o experienta limitata in evaluarea riscului de credit al clientilor. Cea mai mare parte a imprumuturilor sunt denominate in devize straine, ceea ce expune debitorul la riscul fluctuatiilor cursului de schimb. Fitch apreciaza ca pe viitor exista in continuare posibilitatea maririi substantiale a volumului creditelor, concomitent cu accentuarea concurentei pe piata bancara. Institutiile de credit straine au intrat pe piata romaneasca considerata inca imatura si este de asteptat sa adopte strategii agresive pentru a obtine o cota de piata cat mai mare. In acelasi timp, este putin probabil ca marjele dobanzilor sa ramana, pe termen mediu si lung, la nivelurile din 2003.
Sursa: Adevarul, 7 octombrie 2004.'
06.10.2004
-
Doi investitori s-au retras de la privatizarea Electrica
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Termenul pentru depunerea ofertelor finale pentru pachetul majoritar al distributiilor de electricitate Electrica Oltenia si Electrica Moldova se amana cu 12 zile pana pe 18 octombrie, au anuntat, ieri, reprezentantii ministerului economiei si comertului.
'Urmare a solicitarilor venite din partea ofertantilor precalificati privind completarea informatiilor necesare ofertarii, inclusiv cele din camera de date, a aparut ca necesara extinderea termenului de depunere a ofertei pentru a da posibilitatea investitorilor sa aprofundeze datele necesare prezentarii unei oferte care sa reflecte cat mai real valoarea si potentialul societatilor de distributie de energie electrica', explica oficialii ministerului de resort.
Potrivit acestora, pana la finele lunii august au depus documente de pozitie CEZ (Cehia), E.ON (Germania) si Union Fenosa International (Spania). Pe lista investitorilor care au depus expresii de interes si s-au precalificat se mai afla Public Power Corporation (Grecia) si AES (SUA).
Statul vrea in acest fel sa evite lipsa unei competitii intre investitori pentru cele doua distributii, care ar putea slabi pozitia vanzatorului in aceasta tranzactie. Grupul italian Enel a preluat in vara acestui an distributiile de electricitate Banat si Dobrogea, dupa ce a avut discutii de unul singur cu statul roman mai mult de un an, incercand sa traga in jos de pret.
Enel va plati 111,8 mil. euro pentru 51% din actiunile celor doua distributii, care au impreuna 1,3 milioane clienti. De aceasta data, Electrica Oltenia are singura peste 1,3 milioane clienti, ca si filiala Electrica din Moldova, pe piata fiind asteptari ca pretul platit de Enel pentru cele doua distributii mai mici sa fie depasit in cazul fiecareia dintre cele doua tranzactii.
Statul vinde direct 24,6% din actiunile Electrica Oltenia si Moldova catre investitori, care printr-un aport de capital vor ajunge sa detina 51%. Consultanta vanzatorului la acest proces de privatizare este asigurata de catre Bank of America Securities, casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, respectiv casa britanica de avocatura Alen & Overy.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 octombrie 2004.' -
AVAS vrea sa preia regiile autonome
Cotidianul
___
Regiile autonome de gospodarire comunala vor fi transformate in societati comerciale ce vor apartine mai multor autoritati locale si centrale, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) urmand sa devina actionarul de baza in cadrul noilor firme, se arata intr-un comunicat AVAS.
Propunerea este inclusa intr-un memorandum, prezentat de AVAS in ultima sedinta de Guvern, referitor la implicarea autoritatii in procesul de conversie a creantelor in actiuni. AVAS a preluat creantele comerciale ale Distrigaz si Electrica, provenite, in majoritate, de la operatorii serviciilor publice de alimentare cu apa si energie termica.
In cazul in care autoritatea ar aplica metodele de recuperare prevazute de lege, operatorii ar putea fi lichidati si serviciile furnizate de ei, sistate.
„Transformarea operatorilor serviciilor publice in societati comerciale creeaza posibilitatea conversiei acestor creante in actiuni, AVAS putand deveni actionar de baza la societatile comerciale nou-infiintate, alaturi de consiliile locale, excluzandu-se premisa controlului politic excesiv si sistarea serviciilor publice de alimentare cu apa si energie termica', precizeaza comunicatul AVAS.
O parte importanta a datoriei operatorilor de servicii a fost creata de autoritatile locale care nu au achitat la timp diferentele de pret pentru energia termica si ajutoarele banesti. Aceasta situatie a dus la perceperea de penalitati contractuale de catre furnizorii de gaze si energie electrica, din vina exclusiva a consiliilor locale, se mai arata in comunicat.
Reorganizarea regiilor va solutiona si problema eligibilitatii furnizorilor de servicii in fata organismelor financiar-bancare si accesarea unor programe finantate de Uniunea Europeana.
Sursa: Cotidianul, 6 octombrie 2004.' -
SNCDD a inceput evaluarea activelor in vederea majorarii capitalului social
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Membrii Comitetului Comun de Dezvoltare (CCD) a pietei de capital si reprezentanti ai Societatii Nationale de Compensare, Decontare si Depozitare a Valorilor Mobiliare (SNCDD) au stabilit, in cadrul sedintei CCD din 21 septembrie, constituirea unui colectiv mixt (format din reprezentanti ai BVB, BER si SNCDD) care sa actioneze in vederea realizarii strategiei privind constituirea depozitarului central. Aceasta strategie, propusa in comun de BVB, Rasdaq si asociatia brokerilor (ANSVM) si aprobata de catre actionarii SNCDD in cadrul AGA din 18 august, presupune majorarea capitalului social al SNCDD prin aportul in natura al Bursei, pina la nivelul de 75%, fapt ce conduce la diluarea participarii bancare si a societatilor de brokeraj.
Septimiu Stoica, presedintele BVB si al colectivului mixt al i, BER si CCD, ne-a declarat strategiei mai sus prezentata, este necesara evaluarea activelor SNCDD si BVB. Domnia sa a precizat ca a fost deja lansat procesul de evaluare a SNCDD, iar in ce priveste Bursa de Valori, a fost efectuata o evaluare preliminara a acesteia in vederea transformarii sale in societate comerciala pe actiuni. Elementele acestei evaluari vor fi preluate (si completate) pentru realizarea fuziunii cu Bursa.Electronica Rasdaq, precum si pentru majorarea de capital de la SNCDD, a adaugat domnul Stoica.
Presedintele BVB ne-a mai declarat ca, in partea a doua a lunii octombrie, spera ca va fi lansata o emisiune pilot de titluri de stat care vor fi tranzactionate pe piata bursiera, discutiile purtate cu Ministerul Finantelor Publice (MFP) in acest sens fiind avansate. BVB va indeplini functia de agent al MFP si va gestiona si functiile post tranzactionare.
In cadrul sedintei ce a avut loc saptamina trecuta, CCD a decis transmiterea catre CNVM a unor propuneri privind modificarea instructiunii nr.6/2004, cu privire la calculul de determinare a capitalului initial al societatilor de servicii de investitii financiare (SSIF). Septimiu Stoica a afirmat ca propunerile vizeaza includerea in capitalul initial al unui SSIF a unor elemente din activul societatii. Astfel, pe linga conturile prevazute in instructiunea CNVM nr.6/2004 (capital subscris varsat, prime de emisiune, rezerve legale, rezerve pentru actiuni proprii, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve), CCD propune includerea, la stabilirea capitalului social initial, si a sumelor cuprinse in conturile rezujtatul reportat si rezultatul intermediar (daca exista exprimata o opinie de catre un auditor financiar).
Sursa: Bursa, 6 octombrie 2004.
05.10.2004
-
Scade din nou dobanda de referinta a BNR
Romania libera
___
Banca Nationala a Romaniei a anuntat nivelul dobanzii de referinta pentru luna octombrie 2004 la 18,75% pe an. Incepand cu luna iulie a acestui an, dobanda de referinta a BNR a scazut constant, de la 21,25%, nivelul practicat in iunie, pana la 19,24% pe an, nivelul aferent lunii septembrie. Totodata, BNR a anuntat un volum mediu zilnic al depozitelor, la data de 1 octombrie, de peste 94.965 miliarde lei, cu o rata medie anuala a dobanzii de 18,69% pe an.
Pe de alta parte, Banca Central Europeana (BCE) a lansat, la finele saptamanii trecute, rata dobanzii de referinta la nivelul de 2% pe an, nivel nemodificat din luna iu-nie 2003, in timp ce nivelul ridicat al pretului petrolului ameninta cresterea economica a zonei euro, a informat AFP.
Sursa: Romania libera, 5 octombrie 2004. -
Ungaria investeste masiv in vestul si centrul tarii
Gardianul
___
Schimburile comerciale dintre Romania si Ungaria s-au cifrat in primul semestru al acestui an la peste 940 milioane euro. Importurile din Ungaria au reprezentat 60% din valoarea schimburilor comerciale, adica aproximativ 550 milioane euro. Pe primul loc in clasamentul produselor importate se afla masinile, aparatele si echipamentele electrice, in valoare de circa 75 milioane euro. In ceea ce priveste exporturile realizate de Romania in Ungaria, pe primul loc se claseaza produsele din aluminiu, care au valorat in perioada precizata aproape 50 milioane euro, cu aproape 750% mai mult decat in perioada similara. Din cauza aderarii Ungariei la Uniunea Europeana, schimburile agroalimentare ale acestei tari cu Romania au scazut cu peste 60%.
Cel mai mare volum al investitiilor unguresti in Romania a fost realizat in judetul Timis, potrivit declaratiilor sefului Biroului Comercial Ungar, Halasz Janos. Totodata, cele mai multe firme cu capital unguresc functioneaza in judetele Bihor, Cluj, Harghita. Din punct de vedere al ponderii capitalului de acest gen in totalul capitalului strain investit, pe primul loc se situeaza judetul Harghita – cu 65%, urmat de Cluj – 45%, si Mures - 30%.
Sursa: Gardianul, 5 octombrie 2004. -
Pretul uleiului va creste in urmatoarele luni
Cronica Romana UARG
___
Reprezentantii fabricilor de ulei sustin ca pretul uleiului va creste in urmatoarele luni, cu toate ca anul acesta in Romania s-a inregistrat, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. una din cele mai bune productii de floarea soarelui din ultimii ani.
“Pretul uleiului depinde in mare masura de pretul de achizitie al flori -soarelui, acesta fiind in prezent mai mare decat pretul de referinta - de 6.500 de lei - anuntat pentru acest an de Ministerul Agriculturii”, a declarat Viorel Zichil, presedintele Patronatului Industriei Uleiului-ULPROD.
Potrivit sursei citate, anul trecut, fabricile de ulei au achizitionat floarea soarelui la un pret de 5.800-6.200 lei /kg, in timp ce anul acesta pretul este situat intre 6.800 lei si 7.300 lei/kg, in crestere cu cel putin 15 la suta fata de 2003, iar ponderea materiei prime in produsul finit ajunge pana la 70 la suta.
“Din acest motiv estimam ca preturile la ulei vor creste, in circa o luna - o luna si jumatate”, a spus Zichil fara a preciza si un anumit procent de crestere. Pe de alta parte, presedintele ULPROD a sustinut ca preturile majorate la gaze si carburanti nu vor avea influente foarte mari in pretul uleiului. Pana in prezent fabricile de ulei au achizitionat o cantitate de 300.000-400.000 de tone de seminte de floarea soarelui din recolta acestui an, dar fabricile lucreaza inca cu materia prima din recolta lui 2003. In prezent pe piata romaneasca activeaza circa 16 fabrici de ulei, care au o capacitate industriala de procesare de 1,3 milioane tone de floarea soarelui.
Din datele MAPDR reiese ca pana in prezent a fost recoltata peste 90 la suta din suprafata cultivata cu floarea soarelui (902.666 ha), realizandu-se o productie medie de 1.767 kg/ha. Productia medie estimata pentru 2004 la floarea soarelui va fi in medie cu 35 la suta mai mare decat in 2003, cand recolta s-a cifrat la 1,486 milioane tone.
“Faptul ca vom avea o productie buna la floarea soarelui nu are nici o influenta asupra calitatii materiei prime, care pentru a fi prelucrata trebuie sa indeplineasca anumiti parametri de calitate”, a explicat Viorel Zichil. Din productia totala de seminte de floarea soarelui estimata pentru 2004 - de circa 1,7milioane de tone - circa 825.000 de tone vor fi utilizate pe piata interna, din care circa 750.000 tone vor fi preluate de fabricile de ulei pentru consumul intern, circa 70.000 de tone folosite in mediul rural, iar 5.000 tone pentru insamantari. In aceste conditii peste 800.000 de tone ar putea fi exportate sub forma de ulei sau de samanta de floarea soarelui.
Din datele MAPDR reiese ca anul trecut au fost exportate aproape 366.000 tone de seminte de floarea soarelui, valoarea totala a exporturilor cifrandu-se la 82,747 milioane dolari.Tarile in care s-au indreptat semintele de floare soarelui au fost cu precadere Franta, Pakistan, , Portugalia si Turcia. Pe langa semintele de floarea soarelui, Romania a mai exportat si uleiuri brute si rafinate dar si margarina.
Consumul intern de uleiuri si grasimi vegetale este in prezent de peste 280.600 de tone. Desi in Romania, in ultimii patru ani ,consumul mediu anual de uleiuri si grasimi vegetale a inregisrat o cresterea, in 2003 acesta a fost de doua ori mai mic decat cel inregistrat in tarile UE, de numai 12,9 kg/locuitor/an fata de 26 kg/locuitor/an in tarile UE.
Sursa: Cronica Romana, 5 octombrie 2004.
04.10.2004
-
Eurocopter se gandeste sa asambleze in Romania
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Eurocopter, unul dintre cei mai mari produc?tori de elicoptere civile, ar putea ?nfiin?a o fabric? de asamblare ?n Rom?nia, pentru a c??tiga mai multe afaceri ?n Europa Central?, potrivit Bloomberg. Eurocopter face parte din concernul EADS, care a semnat recent un contract pentru furnizarea unui sistem integrat pentru securizarea frontierelor de stat ale Rom?niei, valoarea contractului fiind de 1 mld. euro.
Eurocopter va asambla elicoptere EC 135 la Bra?ov, unde compania deja opereaz? prin intermediul societ??ii mixte Eurocopter Rom?nia.
'Este scopul nostru pe termen lung s? ?nfiin??m o linie de asamblare odat? ce acolo este suficient? cerere', a spus Cristoph Mueller, un purt?tor de cuv?nt al Eurocopter, ?n cadrul unui interviu acordat la Munchen, relateaz? Bloomberg. El a refuzat s? men?ioneze momentul ori dimensiunea investi?iei.
'Europa de Est este una dintre pie?ele cele mai promi??toare', a ad?ugat el.
Oficialii EADS afirm? c? elicopterele EC 135 pot ajuta statele s?-?i ?mbun?t??easc? controlul frontierelor ?i serviciile medicale de urgen??. Rom?nia, care aspir? la integrarea ?n Uniunea European? ?n 2007, are grani?? cu alte dou? state care nu fac parte din UE - Ucraina ?i Republica Moldova.
Eurocopter Rom?nia a intrat ?n produc?ie la finele lunii iulie cu prima hal? la Bra?ov, unde urmeaz? s? se integreze o nou? linie de asamblare pentru elicopterele EC 135 ?i EC 165, conform contractului dintre Eurocopter SAS ?i Eurocopter Rom?nia, semnat ?n noiembrie 2003.
Contractul prevede integrarea progresiv?, ?n perioada 2004-2005 ?n trei etape, la Eurocopter Rom?nia, a liniei de asamblare pentru cele dou? tipuri de elicoptere, ?n func?ie de cererile existente.
Eurocopter Rom?nia, societate mixt? cu capital rom?no - francez, a fost ?nfiin?at? ?n anul 2002 prin colaborarea dintre Eurocopter SAS ?i IAR Ghimbav, investitorul str?in av?nd o participa?ie de 51% din ac?iuni.
Concernul EADS, al doilea grup la nivel mondial din industria de ap?rare, a semnat recent la Bucure?ti un contract ?n valoare de 650 mil. euro cu autorit??ile rom?ne pentru furnizarea unui sistem integrat de securizare a frontierelor de stat. Valoarea total? a proiectului ajunge la 1 mld. euro, ?n condi?iile ?n care ?n proiect sunt implicate ?i alte companii str?ine precum Siemens (Germania), respectiv alte companii care vor avea pozi?ia de subcontractori.
Afacerea, ?ncheiat? cu garan?ia statului rom?n, va fi finan?at? de un consor?iu de b?nci condus de grupul financiar francez Societe Generale, ?i din care mai fac parte b?ncile germane Dresdner Bank ?i KfW.
Sursa: Ziarul Financiar, 04.10.2004' -
Oltchim vrea sa impace si statul si minoritarii
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Managerii combinatului chimic Oltchim R?mnicu V?lcea vor s? aduc? la masa negocierilor statul, ac?ionarul majoritar al combinarului, ?i ac?ionarii minoritari, care au contestat ?n justi?ie o hot?r?re a Adun?rii Generale a Ac?ionarilor prin care statul ??i majora participa?ia p?n? la 90% din Oltchim. Procesul ?n care minoritarii contest? hot?r?rea AGA face ca p?n? la g?sirea unei solu?ii, structura ac?ionariatului Oltchim s? fie incert?, iar privatizarea imposibil?.
Statul, ac?ionarul majoritar al Oltchim, a aprobat ?n AGA ?n noiembrie anul trecut majorarea capitalului companiei cu 95 milioane de dolari prin conversia ?n ac?iuni a unor datorii ale Oltchim c?tre fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Aceasta, ?mpreun? cu APAPS, care de?inea 53% din ac?iuni, urmau s? ajung? la peste 90% din Oltchim. Pachetul de ac?iuni al APAPS a fost transferat ?ntre timp la Ministerul Economiei ?i Comer?ului.
Ac?iunile care ar fi trebuit s? revin? statului ?n majorare au fost calculate ?mp?r?ind datoriile la valoarea nominal? a ac?iunilor, iar minoritarii au cerut ca la conversie s? fie luat? ?n considerare ?i rezervele din reevaluare ale combinatului, caz ?n care statului i-ar fi revenit mai pu?ine ac?iuni, iar minoritarii ar fi r?mas cu o cot? mai mare din companie.
'Ac?ionarii minoritari au o serie de propuneri privind rezolvarea situa?iei ?i vom ?ncerca s? ?i punem fa?? ?n fa?? cu reprezentan?ii ac?ionarului majoritar pentru a rezolva situa?ia,' spune Constantin Roibu, pre?edintele Oltchim. El a ad?ugat c? trebuie g?sit? o solu?ie pentru ca majorarea s? poat? fi realizat? dar f?r? ca minoritarii s? fie nemul?umi?i, Roibu nu a dorit s? precizeze care sunt variantele prin care conflictul dintre minoritari ?i stat ar putea fi rezolvat?.
Principalul ac?ionar al Oltchim este fondul de investi?ii Broadhurst, care de?ine 12,5% din ac?iuni ?i care dac? majorarea ar fi realizat? ?n forma aprobat? de AGA ar mai de?ine doar 1,1%. 'Ca orice majorare de capital majorarea de la Oltchim ar fi trebuit f?cut? aduc?nd la zi valoarea activelor,' spune Siminel Andrei, managerul fondului Broadhurst.
Oltchim a solicitat Comisiei Na?ionale a Valorilor Mobiliare s? suspende ac?iunile de la tranzac?ionare la Burs? pentru ca to?i ac?ionarii s? poat? lua decizii ?n cuno?tiin?? de cauz? dup? finalizarea discu?iilor. Ultima tranzac?ie de vineri cu ac?iuni Oltchim s-a realizat la 1.800 lei/ac?iune, pre? la care capitalizarea Oltchim este de 18,5 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 04.10.2004' -
Sicomed vrea sa vanda sectia de perfuzabile pentru trei milioane euro
Adevarul SCD
___
Producatorul de medicamente Sicomed Bucuresti intentioneaza sa vanda sectia de productie a medicamentelor perfuzabile companiei Infomed Fluid, reprezentanta din Romania a firmei italiene ACS Dobfar, contra sumei de trei milioane euro, informeaza un comunicat al companiei. 'Decizia noastra este motivata de continuarea procesului de eficientizare si optimizare a activitatii de productie. Strategia de dezvoltare a companiei vizeaza concentrarea activitatii pentru facilitatile de productie forme solide si solutii parenterale in volume mici (injectabile)', a declarat Klaas Postema, directorul general al Sicomed. Sectia perfuzabile (parenterale in volume mari) a fost infiintata in anul 1970 si detine aproximativ 14% din vanzarile totale ale companiei. Potrivit companiei, care citeaza un studiu al firmei de cercetare a pietei Cegedim, Sicomed detine o cota de aproximativ 38% din piata produselor perfuzabile din Romania. Principalele capacitati de productie ale companiei sunt sectiile de forme solide (tablete, comprimate filmate, capsule, drajee), medicamente injectabile si perfuzabile. Toate cele trei sectii de productie sunt certificate Good Manufacturing Practice (GMP). Sicomed Bucuresti intentioneaza sa aloce, in acest an, alte 10 milioane dolari pentru continuarea investitiilor in retehnologizare, in vederea atingerii standardelor GMP in toate sectiile de productie. Potrivit firmei de cercetare Cegedim Romania, Sicomed detinea, in perioada iulie 2003 - iunie 2004, o cota de 4,9% din piata romaneasca de farmaceutice, fiind a cincea companie in clasamentul realizat dupa valoarea vanzarilor. Pe primul semestru al anului, Sicomed a raportat o crestere cu 12% a cifrei de afaceri, pana la 863 miliarde lei, fata de perioada similara din 2003, in timp ce profitul net s-a diminuat cu 14%, la 100,6 miliarde lei. ACS Dobfar este o companie italiana, care furnizeaza de peste 30 de ani ingrediente active, penicilina injectabila sau sub forma orala, precum si cefalosporine pentru unele dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume. In prezent, compania detine 15 fabrici, dintre care patru sunt in afara Italiei, respectiv Brazilia, Coreea, Elvetia si Marea Britanie. In anul 2003, compania a avut aproximativ 690 de angajati si o cifra de afaceri de 266 de milioane de dolari.
Sursa: Adevarul, 04.10.2004'
Pagina