13.02.2006
-
Companiile, pesimiste privind profitul in 2006
Curierul National
___
Anul 2005 a fost un an foarte greu pentru firmele din industrie. Conform Buletinului Industrial nr. 1/2006 realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA), jumatate dintre acestea au inregistrat o scadere a profitului, fapt care arata imposibilitatea de a beneficia de cota unica de 16%. Reducerea profitului, ca reactie generala la cresterea preturilor la utilitati, a cifrei de afaceri, scaderea numarului de angajati in industrie in 2005, vor continua anul acesta.
Rezultatul este ca indicele de incredere industriala calculat de GEA pentru primul trimestru inregistreaza, pentru prima oara comparativ cu 2005, o valoare negativa, singurele sectoare unde se asteapta o evolutie pozitiva fiind industria mijloacelor de calcul si metalurgia.
In conditiile in care 2006 a inceput cu alte scumpiri la utilitati, preconizandu-se alte cresteri pe parcursul anului, si avand in vedere reactia majoritara a firmelor, de reducere a profitului, este explicabil ca acest factor poate actiona in sensul reducerii gradului de optimism al managerilor din industrie.
Ritmuri negative de crestere
Indicele GEA este astfel negativ (-6), pe o scala de la -100 la +100, si in scadere fata de trimestrul precedent. Un indice negativ, dar mai bun decat media generala, se inregistreaza in industria de masini si echipamente, prelucrarea cauciucului si industria de confectii.
'Asistam la o deteriorare a increderii industriale. Aceasta inseamna ca ritmul de crestere a productiei industriale va incetini si mai mult in primul trimestru 2006, putand chiar sa inregistram ritmuri negative. Conjuncturile nefavorabile si rezultatele sub asteptari din 2005 s-au acumulat si au redus increderea managerilor din industrie. Restructurarea din industrie nu s-a incheiat, ba chiar merge greu si cu urmari neplacute. Asteptarile privind profitul pe primul trimestru 2006 sunt majoritar negative (-10,2%), la fel asteptarile privind numarul de angajati (-22%)', se arata in Buletinul Industrial GEA 1/2006. Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, productia industriala a inregistrat anul trecut o crestere bruta de 2%, mai putin de jumatate din avansul consemnat in 2004 (4,5%).
Intervalul ianuarie-martie este primul trimestru, de la inceputul lui 2005 incoace, in care asteptarile privind profitul sunt preponderent pesimiste, mentioneaza GEA.
Cresterea preturilor la utilitati
Cresterea preturilor la utilitati a afectat firmele romanesti, pentru care, in medie, aceste costuri reprezinta intre 10-20% din costurile de productie. In industriile energofage, aceste costuri depasesc chiar 20% (pentru 14,8% din firmele respondente). Raspunsul firmelor romanesti la aceasta crestere a costurilor cu utilitatile a fost in principal unul defensiv: 43,8% dintre firme si-au redus marja de profit, iar 15,6% si-au redus alte costuri, intre care si costurile cu personalul. Doar 12,5% dintre firme s-au folosit de pozitia de consumatori eligibili (prin liberalizarea unor piete de utilitati), si au reusit sa reduca costurile de achizitie pentru utilitati, in timp ce doar una din zece firme a investit in tehnologii noi, mai putin energofage.Pe ansamblul anului 2005 se constata o egalitate intre firmele care au reusit cresterea profitului (45,3%) si cele care au inregistrat scaderea profitului (43%), soldul conjunctural fiind aproape de zero. Scaderea profitului inseamna automat limitarea resurselor financiare disponibile pentru reinvestire in 2006. Totusi, pe ansamblul anului, managerii sunt inca optimisti. Potrivit GEA, 57% dintre firme se asteapta la cresterea profitului in 2006, probabil in asteptarea unor conjuncturi mai favorabile (intre care si certitudinea aderarii Romaniei la UE). In ceea ce priveste cifra de afaceri, se inregistreaza acelasi pattern ca la profit - asteptari ponderate sau pesimiste pentru primul trimestru, dar optimiste pe ansamblul anului.
Aderarea ii prinde in ofside
Apropierea de momentul aderarii la UE creeaza anxietate in randul firmelor, pentru ca mai mult de jumatate dintre acestea nu respecta in prezent standardele europene de calitate si mediu.
Desi 95,3% dintre firme declara ca sunt informate despre aceste standarde, problema apare la aplicarea lor: 50,8% din totalul de firme declara ca nu aplica inca aceste standarde europene.
Totusi, procentul de 45,5% din firme care aplica standardele europene este unul incurajator, dar el se datoreaza probabil intr-o masura importanta firmelor cu capital strain, in special european, care opereaza in Romania si cunosc aceste standarde din tara lor de origine.
Buletinul Industrial GEA nr. 1/2006 este bazat pe un sondaj in randul unui esantion reprezentativ de 170 de firme.
Chestionarul a fost administrat in perioada 11-25 ianuarie, soldul conjunctural reprezentand diferenta intre opiniile favorabile si cele negative.
Sursa: Curierul National, 13 februarie 2006.'
10.02.2006
-
Bancherii sustin ca ultimele decizii ale BNR vor slabi sistemul bancar
Gardianul
___
'Marirea dobanzii de politica monetara si cresterea rezervelor minime obligatorii pe care bancile comerciale sunt obligate sa le constituie la BNR vor avea efecte secundare negative, printre care si slabirea sistemului bancar.'
Masura BNR de a majora dobanda de politica monetara ar putea fi interpretata ca o 'eroareâ?? si 'contrazice eforturile pentru intarirea increderii in leuâ??, afirma analistul financiar Florian Libocor.
In ceea ce priveste marirea rezervelor, directorul general al Bancii Transilvania, Ionut Patrahau, afirma ca 'ar fi mai simplu sa spuna «de maine nu mai dati credite in euro»â??.
Analistii se intreaba daca BNR a gresit atunci cand a redus dobanda in incercarea de a scadea inflatia sau acum, prin adoptarea ultimelor masuri.
Povete sau induceri in eroare?
Patrahau afirma ca dobanzile practicate de banci la creditele in lei ar putea creste. Si alti bancheri se asteapta la o marire a dobanzilor la imprumuturile in lei generata de marirea celor practicate la depozite sau, in cel mai fericit caz, la stagnarea acestora. «Sfaturile» date romanilor de guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, in septembrie se dovedesc astfel eronate.
La vremea respectiva, acesta ii indemna pe cei care doreau sa ia credite sa mai astepte doua-trei luni deoarece dobanzile la creditele in lei vor inregistra 'o cadere puternicaâ?? pana la finele lui 2005. 'Nu vreau sa dau cifre, dar pana la sfarsitul anului, dobanzile vor intra pe palierul corespunzator unei inflatii de 5% (n.r.: tinta de inflatie pentru 2006)â??, afirma guvernatorul BNR. 'Pentru a acoperi rezervele minime obligatorii pe care ni le cere banca centrala, noi trebuie sa aducem mai multi bani in tara, exact ceea ce nu vrea BNR. Cred ca ar fi mai simplu sa se spuna «de maine nu mai dati credite in valuita», sau dati credite numai in limita fondurilor propriiâ??, afirma directorul general al Bancii Transilvania, Ionut Patrahau.
El subliniaza ca masura adoptata de BNR va avea multe efecte secundare negative, printre care si slabirea sistemului bancar. 'Nici o masura artificiala nu are efect absolut este joc cu suma nula (...) Atat timp cat inflatia nu scade datorita cresterii economice si de productivitate, nu se va intampla nimicâ??, adauga Patrahau.
«Masurile nu vor avea efectul dorit de BNR»
'Sunt luate din nou masuri pe care le consider fara efect asupra domeniilor urmarite de BNR si de Guvern: reducerea deficitului de cont curent si reducerea creditelor in valutaâ??, afirma Radu Gratian Ghetea, presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor si presedinte executiv al Alpha Bank.
In ceea ce priveste efectul ultimelor masuri luiate de banca centrala, Ghetea s-a rezumat numai sa sublinieze ca foarte multe dintre masurile luate de banca centrala in ultima perioada nu au avut efectul scontat.
«Masura BNR, o posibila eroare»
'Masura de a majora dobanda de politica monetara ar putea fi interpretata ca o eroare si contrazice eforturile pentru intarirea increderii in leu, prin reluarea politicii de «stop and go» prezenta deseori in ultimii aniâ??, afirma Florian Libocor.
El sustine ca decizia ar putea avea la baza asteptarile BNR privind continuarea politicilor fiscale laxe si expectatii inflationiste in crestere dar atentioneaza ca preturile administrate, care au impact major asupra inflatiei, nu vor raspunde pietei deoarece sunt formate mecanic in baza unui program care nu are nimic in comun cu cererea si oferta din piata. Nu in ultimul rand, Libocor anticipeaza reluarea politicii interventioniuste a bancii centrale pe piata valutara.
Sursa: Gardianul, 10 februarie 2006.' -
Societe Generale a strans 80 milioane euro pentru investitii
Curierul National
___
Societe Generale Asset Management Alternative Investments (SGAM AI), divizia de investitii private de capital a grupului Soci?©t?© G?©n?©rale, a strans 80 milioane euro prin intermediul noului sau fond de investitii, care are ca tinta tarile din Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania, potrivit Mediafax. Potrivit unui comunicat al grupului, aceasta este prima inchidere a fondului, la care au participat Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Soci?©t?© G?©n?©rale.
SGAM Eastern Europe Fund a fost lansat in cursul acestui an si are o tinta de capitalizare de 150 de milioane de euro, care va fi atinsa pana la sfarsitul anului. Fondul vizeaza preluarea pozitiilor de control in companii a caror valoare este cuprinsa intre 30 de milioane de euro si 100 de milioane de euro. Potrivit sursei citate, oficialii au apreciat ca fondul se va implica in total in 10-12 proiecte de investitii. SGAM AI a fost lansata in anul 1999 si administreaza proiecte in valoare de 1,2 miliarde de euro.
Compania a achizitionat recent fondul de investitii Baring Corilius Private Equity (BCPE), noua structura devenind astfel una dintre cele mai importante platforme de investitii din regiune. SGAM Alternative Investment este subsidiara a Soci?©t?© G?©n?©rale Asset Management, care la randul sau apartine grupului Soci?©t?© G?©n?©rale.
Sursa: Curierul National, 10 februarie 2006. -
Electroputere Craiova va fi vanduta pe bucati
Curentul EPT
___
La propunerea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), strategia de privatizare a intreprinderii Electroputere Craiova a fost schimbata printr-o decizie adoptata ieri de guvern. De asemenea, guvernul a hotarat revocarea ofertei de vanzare a actiunilor detinute de catre AVAS la intreprinderea din Craiova, cu restituirea integrala catre potentialii ofertanti a tuturor sumelor platite, care reprezinta contravaloarea dosarului de prezentare, garantii de participare si taxe de acces in respectiva societate comerciala.
Sursa: Curentul, 10 februarie 2006.
09.02.2006
-
SIF Muntenia a castigat 46% din Biofarm
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO SIF4
___
SIF Muntenia a avut un profit de 46% de pe urma investitiei facute in 2% din actiunile Biofarm acum un an de zile. SIF Muntenia si-a vandut participatia de 2% detinuta in cadrul producatorului de medicamente Biofarm Bucuresti, in urma unor tranzactii in piata prin intermediul carora a incasat 4,5 milioane de lei (peste 1,2 milioane de euro). Societatea cumparase actiunile la inceputul lui 2005, ceea ce inseamna ca in aproximativ un an de zile a castigat circa 46% de pe urma investitiei in Biofarm. Societatea de investitii financiare a vandut actiunile in perioada 3-7 februarie, la un pret mediu de 0,634 lei/actiune. In momentul cand a intrat in actionariatul Biofarm, titlurile erau tranzactionate la preturi cuprinse intre 0,54-0,57 lei/actiune. Investitorii care au cumparat Biofarm au putut castiga si de pe urma majorarii de capital derulate pe parcursul anului trecut de companie, majorare facuta prin distribuirea de actiuni gratuite.
Reprezentantii SIF Muntenia nu au fost disponibili ieri pentru a oferi comentarii suplimentare. Biofarm a fost, incepand de anul trecut, una din cele mai profitabile investitii de la Bursa, motivele fiind rezultatele financiare in crestere importanta si preluarea unui alt producator de medicamente, Sicomed Bucuresti, de catre cehii de la Zentiva, intr-o tranzactie care a evaluat compania la 200 de milioane de dolari, valoare la care unii dintre investitori nici macar nu sperau.
Actiunile Biofarm sunt listate la Bursa, ieri pretul acestora atingand un nou maxim istoric la nivelul de 0,68 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de 67,7 milioane de euro, la ultimul pret, de 0,675 lei/actiune, la care titlurile au fost tranzactionate. Vanzarea realizata de SIF Muntenia este a doua operatiune de acest gen raportata in ultimele doua luni de un actionar important al companiei. La finalul anului trecut, omul de afaceri Dumitru Tudor, si-a vandut aproape toate actiunile pe care le mai detinea la Biofarm unor persoane care actionau in mod concertat, una din aceste persoane fiind ruda cu Tudor.
Intre principalii actionari ai Biofarm sunt, potrivit raportarilor cele mai recente, trei dintre SIF-uri, Oltenia, Moldova si Banat-Crisana cu participatii de 13,61%, 9,92% si, respectiv, 6%. Un pachet de peste 10% controla si societatea de intermediere financiara Broker impreuna cu clienti sai, conform ultimelor informatii disponibile. Investitorii locali au inceput sa intre puternic la cumparare pe Biofarm pe parcursul anului trecut, dupa ce omul de afaceri Robert Ferran, care detinea o pozitie majoritara in cadrul companiei, a inceput sa-si vanda actiunile detinute, lichidandu-si in final intreaga participatie.
SIF Muntenia a mai incasat peste 16 milioane de euro la inceputul acestui an de pe urma tranzactiilor prin care a vandut in cadrul ofertei lansate de Zentiva pentru a cumpara 49% din producatorul de medicamente Sicomed Bucuresti. Profiturile din aceste tranzactii urmeaza sa fie reflectate in situatiile financiare pe 2006. Anul trecut, SIF Muntenia a obtinut un profit net de 56,7 milioane de lei (15,6 milioane de euro), in crestere cu 32,2% fata de castigul din anul precedent.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 februarie 2006.
-
Gelu Tofan a vandut 4 hectare de teren in sudul Capitalei
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Nou intrat in afacerile cu terenuri, omul de afaceri Gelu Tofan a vandut saptamana trecuta primele doua parcele, de cate doua hectare, dintr-o suprafata de 40 de hectare apartinand societatii Danubiana, cu 31,5 euro/mp.
Tranzactia a avut o valoare de aproximativ 1,25 milioane de euro.
'Este o dovada ca si sudul orasului Bucuresti are doza sa de atractivitate si ca interesul este in crestere. Preturile zonei au crescut in ultimul an de la 8 euro/mp la peste 30', a spus omul de afaceri. Cumparatorii sunt o companie germana si o societate din Romania detinuta de o companie multinationala, care au achizitionat terenurile pentru activitati de productie', a adaugat Tofan.
Cele 1,2 mil. euro obtinute in urma tranzactiei vor fi folosite pentru restrcturarea fabricii Danubiana, specializata in proiectarea si productia de anvelope pentru autoturisme de teren, camioane, autobuze, tractoare si masini agricole. Gelu Tofan a decis ca din cele circa 100 de hectare de teren, aflate pe platforma Danubiana, sa vanda circa 40 de hectare, iar pe alte 35 sa dezvolte un proiect rezidential, Diamant. Acesta prevede construirea a 476 de locuinte, acordul de finantare cu o banca din Romania fiind deja semnat la finele lunii februarie proiectul va obtine Planul de Urbanism General - PUZ. Initial, Gelu Tofan intentiona sa infiinteze la Danubiana un parc industrial, idee la care a renuntat.
'Am descoperit ce inseamna afacerile cu terenuri, investitorii au un sistem de punctaj pentru facilitatile oferite, pentru apropierea de calea ferata, pentru distanta fata de oras sau pentru rata de navetisti', spune Tofan. Danubiana se afla in orasul Popesti-Leordeni, la 8 kilometri de Bucuresti.
Terenurile aflate in zona de sud a Capitalei au preturi de zece ori mai mici decat cele din nordul Bucurestiului. Tot saptamana trecuta Gigi Becali, patronul clubului de fotbal Steaua, a vandut o suprafata de cinci hectare de teren pentru 16 mil. euro unui fond de investitii elen, Global Emerging Property Fund (GEPF), pentru dezvoltarea unui proiect comercial.
GEPF este administrat de Global Finance.
Gelu Tofan a decis sa isi restructureze afacerea cu anvelope, prin desprinderea acesteia din structura grupului sau de companii. Noua entitate se va numi Tofan Tyre Business, urmand sa grupeze fabricile implicate in afacerea de baza, cum ar fi Danubiana si Tofan Grup International.
Pentru conducerea afacerii Gelu Tofan l-a angajat pe Guido Castellucio, managerul care a restructurat Fibrex Savinesti. Suma totala pe care omul de afaceri vrea sa o investeasca in afacere este de circa 22 mil. euro, cu precadere la Danubiana si in reteaua de distributie.
Gelu Tofan spune ca grupul sau a traversat o perioada mai dificila in ultimii doi ani, din cauza mai multor schimbari in parteneriatul industrial si managementul asociat, atat la varf cat si la nivel operativ toate aceste schimbari au dus la lipsa unei continuitati si la rezultate nesatisfacatoare. Gelu Tofan este implicat in acest moment intr-o disputa cu unul dintre fostii sai parteneri.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 februarie 2006.
' -
Transelectrica se apropie de Bursa
Romania libera TEL
___
Transelectrica va transmite Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) in luna martie prospectul preliminar privind listarea Companiei Nationale de Transport al Energiei Electrice la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).
Prospectul preliminar este elaborat de consortiul de consultanta format din Alpha Finance, Raiffeisen Capital Investments si BRD Securities. Transelectrica va oferi pentru tranzactionarea pe bursa 10% din capitalul social, respectiv 7,3 milioane de actiuni noi, cu o valoare nominala de circa zece lei. Valoarea emisiunii va fi de circa 20 de milioane de euro.
Sursa: Romania Libera, 9 februarie 2006.
08.02.2006
-
Aviva intra pe investitii imobiliare si pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania de asigurari de viata Aviva a lansat la inceputul acestei luni doua noi programe de investitii pentru politele unit-linked: Imobilis si Practic Max. Imobilis, denominat in euro, este primul program de investitii al unei societati de asigurare din Romania care plaseaza banii asiguratilor pe piata imobiliara. Potrivit reprezentantilor Aviva, fondul va investi atat pe pietele mature din Europa, cat si pe piete din state ca Polonia, Cehia, Croatia, Bulgaria si alte state. Investitiile se vor concentra pe proprietatile rezidentiale din centrele oraselor sau in complexe rezidentiale din zone de vacanta. Programul de investitii Imobilis are un grad de risc mediu spre ridicat.
Cel de-al doilea program lansat de Aviva, Practic Max, denominat in lei, va investi in proportii egale in actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti si in obligatiuni (de stat, municipale si corporatiste). Aviva mai administreaza doua programe de investitii in lei: Practic si Practic Plus. 'Piata financiara romaneasca a devenit tot mai atractiva, astfel incat romanii chiar au inceput sa solicite programe de investitii complexe in moneda nationala', spune Adrian Allott, directorul financiar al companiei. Programul de investitii Practic a inregistrat un randament de 4,65%, sub rata inflatiei din 2005, de 8,6%, iar Practic Plus a inregistrat un randament de 18,68%.
Aviva Romania face parte din grupul financiar britanic Aviva si are un capital social de circa 22,9 mil. euro (peste 82,7 mil. lei). Ceilalti jucatori de pe piata asigurarilor unit-linked sunt Allianz-Tiriac, ING Asigurari de Viata si Interamerican. In acest an vor mai intra pe aceasta piata Ceccar-Romas, companie parte a grupului ungar OTP, si slovenii de la KD Life, companie de asigurari de viata aflata in curs de autorizare.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 februarie 2006.
' -
Actiunile TLV au fost cotate pentru martie la 1,5 lei
Curierul National TLV
___
Ieri in piata la termen de la Sibiu au fost tranzactionate 12.689 contracte futures si options, numarul pozitiilor deschise mentinandu-se la peste 141.000. Piata a stat sub semnul cresterii preturilor la majoritatea derivatelor pe actiuni, unii dintre investitorii adoptand pozitii de expectativa. Punctul de interes al investitorilor s-a deplasat ieri pe TLV, tranzactionandu-se aproape 3.000 de contracte. Preturile au inregistrat aprecieri atat pentru martie de 0,0262 lei/actiune, cotatia de la inchidere fiind de 1,5 lei, cu un randament de 18% la cumparare, iar pentru iunie de 0,0095 unitati, inchiderea facandu-se la 0,8795 lei. La randul lor SIF-urile au avut o evolutie buna, ele generand circa 39% din volumul zilei. Cele mai cautate au fost SIF 5 care au crescut cu 0,0279 lei pentru martie si 0,0035 lei pentru iunie, preturile de inchidere fiind de 3,0485 lei, respectiv 3,1385 lei. SIF 2 au fost cotate pentru martie la 2,6850 - 2,7290 lei, iar pentru iunie la 2,76 - 2,799 lei, in timp ce SIF 3 au fluctuat intre 2,4380 si 2,4640 lei, respectiv 2,54 - 2,5749 lei. Pe SNP au fost tranzactionate 2.571 contracte, la finele zilei, cotatiile fiind de 0,6585 lei pentru martie si 0,67 lei pentru iunie.
Aprecierile marcate sunt de 2,11 respectiv 3,08%, iar randamentul zilei pentru pozitiile de cumparare ajungand pana la 22% pentru martie si 33% pentru iunie. Celelalte reprezentante ale sectorului petrolier au avut la randul lor mare cautare, totalul contractelor pentru RRC fiind de peste 2.000 de contracte. Actiunile Rompetrol au castigat 0,0026 lei pentru martie si 0,0029 lei pentru iunie, inchiderea realizandu-se la 0,1226 lei, respectiv 0,1255 lei. Pe segmentul valutelor s-a observat o apreciere a euro fata de leu pentru scadenta iunie, cotatia fiind de 3,61 lei, in timp ce pentru martie pretul s-a mentinut la 3,5950 lei.
Sursa: Curierul National, 8 februarie 2006. -
Se pot retrage din Bursa si detinatorii cu mai putin de 95%
Adevarul
___
Actionarii companiilor listate la Bursa pot hotari retragerea de la tranzactionare si daca detin sub 95% din titluri, in anumite conditii, a stabilit Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Decizia de retragere de la tranzactionare trebuie sa respecte reglementarile Bursei, iar actionarii care nu sunt de acord cu hotararea adunarii generale vor avea dreptul sa iasa din societate si sa obtina contravaloarea actiunilor pe care le detin.
Sursa: Adevarul 8 februarie 2006.
Pagina