22.09.2004
-
BEI a acordat BRD un imprumut de 34 milioane EUR pentru finantarea IMM
Gardianul BRD
___
Banca Europeana de Investitii (BEI) a acordat BRD-GSG un imprumut de 34 milioane euro pentru finantarea proiectelor derulate de intreprinderile mici si mijlocii (IMM) din Romania, informeaza un comunicat al BEI. Finantarile vor putea fi utilizate pentru proiecte din domeniile energiei, infrastructurii, tehnologiei informatiei, industriei, serviciilor si turismului. Valoarea proiectelor eligibile va fi cuprinsa intre 40.000 euro si 25 milioane euro. Finantarea BEI va fi alocata sub forma unui imprumut global, care prevede ca BRD va gestiona singura creditul, pe riscul propriu si in conditiile stabilite conform metodelor sale. Anterior, institutia financiara europeana a mai acordat BRD o linie de credit in valoare de 27 milioane euro pentru finantarea IMM, precum si doua imprumuturi in valoare de 23 milioane euro pentru finantarea programului de modernizare a grupului. BRD a obtinut, in primele sase luni ale acestui an, un profit net de 1.540 de miliarde lei. Activele bancii insumau, la jumatatea anului, 93.380 miliarde lei. Incepand cu anul 1990, Banca Europeana de Investitii a acordat Romaniei credite in valoare de 3,3 miliarde euro.
Sursa: Gardianul, 22 septembrie 2004. -
Petrom a inmagazinat 676 milioane mc de gaze din productie proprie
Adevarul SNP
___
Desi luna septembrie nu a ajuns la final, Ministerul Economiei si Comertului a bifat ca realizata inmagazinarea gazelor naturale pentru iarna 2004-2005. Pe langa Romgaz, care extrage anual 6,5-7 miliarde mc de gaze, Petrom este a doua mare companie producatoare de gaze din Romania, cu o productie anuala de 6 miliarde mc de gaze.
Fiecare din aceste doua companii a participat, incepand din martie acest an, la stocarea gazelor, astfel incat, inca din data de 10 septembrie, inmagazinarea subterana a gazelor ajunsese deja la 2,6 miliarde mc de gaze naturale. Acestea au fost realizate nu numai de Petrom si Romgaz, ci si de companiile de distributie Distrigaz-Sud si Nord.
Astfel, participarea societatilor la realizarea stocurilor de gaze naturale pentru sezonul rece din 2004-2005 arata asa: Romgaz - 1.395 milioane mc, din care 895 milioane mc productie proprie, iar circa 500 milioane mc din import; Petrom - 676 milioane mc productie proprie; Distrigaz-Sud - 228 milioane mc import si Distrigaz-Nord - 137 milioane mc import.
La inmagazinarea gazelor, un aport important l-au avut chiar si consumatorii eligibili si distributiile private. Acestea, la randul lor, au reusit sa inmagazineze 190 milioane mc de gaze naturale.
Mentionam ca Ministerul Economiei si Comertului a reusit, prin investitiile Romgaz de peste 340 miliarde lei, sa realizeze proiectele de crestere a capacitatilor de inmagazinare a gazelor naturale de la 1,3 miliarde mc in 2001 la 2,7 miliarde mc in 2004.
Vizavi de strategia MEC de pregatire a stocurilor energetice pentru iarna care va veni, Gheorghe Constantinescu, directorul general al Petrom, ne-a declarat: 'Petrom nu numai ca este al doilea mare stochist de gaze naturale pentru iarna 2004-2005, dar are si tancurile pline cu pacura. Pentru trecerea iernii, Petrom pune la dispozitia Termoelectrica si cantitatea necesara de pacura.
Putem face aprovizionarea zilnic cu 1500-2000 tone de pacura, fara nici un fel de probleme. Strategia iernii 2004-2005 este gandita de Ministerul Economiei si Comertului, astfel incat sa existe o corelare perfecta de aprovizionare intre toti agentii si companiile producatoare de combustibili energetici.
Isi aminteste cineva de vreo sincopa in aprovizionarea cu gaze, cu energie electrica sau cu benzina in iarna trecuta? Nu! La fel va fi si in iarna 2004-2005'.
Sursa: Adevarul, 22 septembrie 2004.'
21.09.2004
-
Scumpirea titeiului schimba planurile Oil Terminal
ZF RO - FONDURI MUTUALE OIL
___
Operatorul portuar Oil Terminal Constanta si-a revizuit in sens pozitiv previziunile privind rezultatele financiare la sfarsitul anului curent. Potrivit bugetului de venituri si cheltuieli rectificat, compania estimeaza ca va obtine in acest an un profit net de 22,8 miliarde lei, cu aproape 20% mai ridicat decat cel previzionat. In acelasi timp, cifra de afaceri realizata in acest an ar trebui sa atinga 979 miliarde lei, valoare cu 14% mai ridicata decat nivelul bugetat.
'Revizuirea bugetara se datoreaza cresterii programului de prestatii si, normal, a veniturilor. Anul curent a fost un an bun in domeniul petrolier. A crescut atat importul de titei, dar si exporturile de benzina si motorina, principalul exportator fiind SNP Petrom', a comentat Gabriel Daraban, noul director general al Oil Terminal, numit la conducerea companiei la sfarsitul saptamanii trecute. Principalii clienti ai companiei sunt Rompetrol Rafinare, Petrom - Sucursala Arpechim si Carom Onesti, acestia detinand o pondere de cel putin 60% in cifra de afaceri a companiei.
Primele sase luni ale anului au fost bune pentru Oil Terminal, profitul net de 43 miliarde lei obtinut in aceasta perioada fiind cu 85% mai ridicat comparativ cu profitul aferent primelor sase luni din 2003. Profitul obtinut de companie este in acelasi timp de trei ori mai mare comparativ cu cel estimat. Cifra de afaceri realizata in primul semestru a fost de 517,1 miliarde lei, in crestere cu aproape 28% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
Surse din Ministerul Economiei si Comertului, principalul actionar al Oil Terminal, declarasera ca rezultatele bune de pe primul semestru s-au datorat faptului ca societatea a incheiat mai multe contracte decat fusese prevazut. Potrivit conducerii companii, ca numar de contracte nu a fost o crestere semnificativa, ci mai mult din punct de vedere al cantitatii.
'Piata romaneasca variaza de la an la an, nu mai putem sa facem un program la sfarsitul anului pentru inceputul anului viitor. Pe baza programului energetic, daca in 2003 s-au stabilit pentru acest an prestatii de aproximativ 10 milioane tone de produse petroliere, noi credem ca vom depasi acest nivel', a mentionat Daraban. Reprezentantii companiei considera totodata ca in conditiile in care sunt cinci entitati private in domeniul petrolier in Romania, pana nu se va coagula aceasta piata, este greu de facut previziuni privind rezultatele inregistrate in cursul unui an.
Datorita faptului ca principalul client al Oil Terminal pe segmentul produselor finite benzina - motorina este Petrom prin sucursala Arpechim, externalizarea acestei entitati si transformarea ei in SRL, aprobata in cadrul ultimei AGA de la Petrom, ar putea afecta pe viitor veniturile operatorului portuar. Oil Terminal este cel mai mare operator via mare din Romania, avand ca obiect de activitate prestarea de servicii privind primirea, depozitarea, conditionarea si expedierea titeiului, a produselor petroliere si a produselor chimice lichide. Compania, care a fost declarata societate comerciala de interes strategic, opereaza rezervoarele, conductele de transport a titeiului si a produselor petroliere, statiile de pompare si alte instalatii aferente livrarilor de produse petroliere prin porturile de la Marea Neagra.
Oil Terminal si-a stabilit pentru acest an investitii de peste 100 miliarde lei, toate investitiile fiind indreptate in directia asigurarii sigurantei in functionarea instalatiilor. Planurile de investitii vizeaza scoaterea la suprafata a conductelor, modernizarea rezervoarelor pentru reducerea emisiilor poluante si pregatirea terminalului conform cerintelor Uniunii Europene.
Actionarul majoritar al Oil Terminal este Ministerul Economiei si Comertului, care detine aproape 70% din actiuni, un alt actionar semnificativ fiind fondul de investitii Broadhurst. Actiunile Oil Terminal sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 1.850 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 26,2 milioane euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 septembrie 2004.' -
Cum se face decontarea profitului reinvestit
Jurnalul National
___
Guvernul a aprobat programul de 'sprijinire a dezvoltarii IMM-urilor' prin restituirea impozitului pe profitul reinvestit.
Programul va fi administrat de Agentia Nationala pentru IMM si Cooperatie (ANIMMC), iar suma alocata se va stabili anual prin legea bugetului de stat.
Programul va functiona dupa metoda 'decontului', suma maxima asupra careia se calculeaza valoarea fondului de stimulare fiind cea platita cu titlu de impozit pe profitul reinvestit, incepand cu trimestrul IV al acestui an.
Pentru 2005, fondurile vor fi alocate in limita sumelor platite pentru impozitul pe profitul reinvestit in activele achitate dupa 1 octombrie 2004 si puse in functiune pana la sfarsitul anului 2005.
ELIGIBILITATE. Vor fi eligibile achizitiile de echipamente tehnologice, respectiv masini, unelte, instalatii si computere, dar si in brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau de fabrica, precum si cumpararea sau producerea programelor informatice, aferente obiectului de activitate. Nu vor fi luate in calcul sumele care au alte surse de finantare decat profitul brut.
Potentialii beneficiari trebuie sa nu aiba datorii la stat, sa fi incheiat anul fiscal anterior celui in curs cu un bilant pozitiv si sa nu fi aplicat amortizarea accelerata.
LIPSURI. Patronatele au reclamat faptul ca nu sunt luate in considerare investitiile auto, cele imobiliare si dotarile acestora cu sisteme de telecomunicatii, punct de vedere sustinut de Eugen Ovidiu Chirovici, presedintele ANIMMC, care a declarat pentru Jurnalul National ca 'pentru o firma mica un mijloc de transport este o investitie semnificativa, ca si pentru o firma de consultanta'.
Sursa: Jurnalul National, 21 septembrie 2004.' -
Banca Trasilvania si Alpha Bank reduc dobanzile la creditele si depozitele in lei
Adevarul TLV
___
Banca Transilvania si Alpha Bank au anuntat, la sfarsitul saptamanii trecute, modificarea dobanzilor practicate. In cazul Alpha Bank este vorba in principal de o reducere, cu circa 1 la suta, a dobanzilor la creditele in lei, in timp ce Banca Transilvania s-a concentrat pe reducerea, in medie, cu 0,5 la suta a dobanzii la depozitele in lei, concomitent cu cresterea cu 0,25 puncte procentuale a dobanzii la depozitele in valuta. Cei care se vor imprumuta in lei de la Alpha Bank vor plati 23 la suta pentru descoperitul de cont, fata de nivelul anterior de 24 la suta. Dobanda la cardurile de credit a fost si ea redusa la 28 la suta. Si dobanda practicata la creditele pentru firme a fost redusa cu 1 la suta, noul nivel fiind de 21 la suta. Modificarile operate de Alpha Bank sunt relativ modeste fata de reducerile operate de bancile mari din sistem in cursul acestei luni. La BCR, BRD si Raiffeisen, dobanzile la creditele in lei acordate persoanelor fizice au scazut cu 2-3 la suta. Insa conducerea Alpha Bank sustine ca vor urma si alte reduceri ale dobanzilor. 'Spre finalul acestui an, tendinta de reducere a dobanzilor la creditele in lei va continua', a declarat vicepresedintele executiv al bancii, Sergiu Oprescu. Spre deosebire de Alpha Bank, Banca Transilvania s-a concentrat numai pe reducerea dobanzilor la depozite. Pentru economiile in lei, clientii bancii vor primi in medie cu 0,5 la suta mai putin, noile dobanzi variind intre 15 si 17,5 la suta. La depozitele in valuta, dobanzile au crescut, in medie, cu 0,25 la suta, noile niveluri situandu-se intre 2 si 4,25 la suta. In ultima saptamana, mai multe banci romanesti au procedat la reducerea dobanzilor, atat la creditele, cat si la depozitele in lei. Deciziile de modificare a dobanzilor au fost luate in contextul in care Banca Centrala a redus de patru ori, in ultimele trei luni, dobanda de interventie, de la 21,25 la suta la 18,75 la suta.
Sursa: Adevarul, 21 septembrie 2004.'
20.09.2004
-
SIF-urile vor tot prag de 0,1%. CNVM se mai gandeste
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Doua dintre societatile de investitii financiare (SIF), Banat-Crisana si Moldova au convocat Adunari Generale ale Actionarilor (AGA) pentru a modifica statutele in conformitate cu noua legislatie a pietei de capital.
Printre propunerile SIF Banat-Crisana nu se numara insa si modificarea pragului maxim de detinere, de 0,1%, pe care un investitor il poate detine la societate. Pe de alta parte , Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) ar putea insa sa nu accepte ca pragul sa fie mentinut in statut.
SIF Moldova nu a anuntat inca modificarile pe care le va propune actionarilor pentru statut, dar SIF Banat-Crisana va propune doar modificari minore ale statutului referitoare la obiectul de activitate, tranzactionarea actiunilor pe Bursa sau atributiile si votul prin corespondenta in AGA.
Brokerii se astepta ca si nici celelalte SIF-uri sa nu propuna actionarilor modificari ale pragului. Celor doua SIF-uri li se vor alatura pana la finalul lunii, conform prevederilor legale si celelalte trei-Transilvania, Muntenia si Oltenia.
CNVM trebuie, conform legii, sa aprobe statutele SIF-urilor si ar putea sa nu fie de acord ca detinerile investitorilor sa fie limitate, mai ales daca actionarii nu vor putea lua o hotarare in AGA. Din cauza dispersiei mari a actionariatului, cu aproape 9 milioane de actionari la fiecare SIF, este putin probabil ca la AGA sa fie suficienti actionari pentru a se lua o hotarare. Asta inseamna ca modificarile la statut vor trebui realizate de Consiliile de Administratie, cu aprobarea CNVM.
'Avizarea statutelor va depinde de votul Comisiei. Eu, personal, nu voi accepta impunerea unui prag de detinere pentru ca nu este constitutional. Fiecare trebuie sa aiba drepturi direct proportional cu actiunile pe care le-a cumparat,' a declarat pentru Ziarul Financiar Paul Miclaus, comisar CNVM.
Pentru ca Adunarile Generale Extraordinare, cele care pot modifica statutul trebuie ca la a doua convocare sa fie prezenti actionari care detin cel putin jumatate din numarul total de actiuni, iar doua treimi din acestia sa voteze in favoarea modificarilor.
Existenta pragului maxim de 0,1% pe care un investitor in poate detine la un SIF impiedica o mai buna concentrare a actionariatului la SIF-uri si un control mai bun al actionarilor asupra activitatii societatilor. Din cauza pragului SIF-urile nu sunt atractive nici pentru investitorii straini. Un pachet de 0,1% din capitalul unui SIF valoreaza cam 100.000 de dolari, suma mica pentru un investitor institutional strain.
Prevederile legale privind statutele SIF sunt extrem de confuze. Legea pietei de capital prevede ca SIF-urile trebuie sa convoace AGA pentru a-si alina statutele la lege, dar si ca modificarile statutelor trebuie realizate de consiliul de administratie. Pe de alta, parte, conform legii, CNVM trebuie sa emita reglementari privind continutul minim al statutelor SIF. CNVM a emis o instructiune care cuprinde doar norme privind desfasurarea AGA si in care se spune ca statutele trebuie sa fie conforme cu legea.
Sursa: Ziarul financar, 20 septembrie 2004.
' -
SIF Oltenia si SIF Moldova cumpara 8,5% din actiunile Sanex
Curentul SIF2
___
8,5% din actiunile celui mai mare producator de obiecte sanitare din ceramica de pe piata romaneasca, Sanex Cluj-Napoca, au fost achizitionate, saptamana trecuta, de catre doua societati de investitii, SIF Oltenia si SIF Moldova. Valoarea tranzactiilor, derulate la Bursa de Valori Bucuresti, se ridica la 65,9 miliarde de lei (1,6 milioane de euro). Astfel, SIF Oltenia are sub control, acum, 11,42% din capitalul social al companiei, ca urmare a cumpararii a peste 6,6 milioane de actiuni, ceea ce insumeaza 27,31 miliarde de lei. La randul ei, SIF Moldova a intrat in proprietatea unui pachet de 9,3 milioane de titluri Sanex, pentru care va trebui sa achite 38,56 miliarde de lei. Pana la derularea acestor tranzactii, cele mai multe actiuni erau detinute de catre Goodison Holdings BV, si anume 67,46%. SIF Oltenia detinea 7,27%, SIF Muntenia, 8,49%, iar 16,78% din titluri se aflau in posesia altor actionari. Societatea se numara printre companiile profitabile. Anul trecut, aceasta a obtinut un profit net de 110, 8 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a fost de 1.249,4 miliarde de lei. Sanex acopera aproximativ 25% din piata de profil.
Sursa: Curentul, 20 septembrie 2004. -
Guvernul a garantat OMV si Enel siguranta fiscala pe 10 ani
Adevarul SNP
___
Viitorii proprietari ai Petrom, Electrica Banat si Dobrogea, OMV si respectiv, Enel, au obtinut, prin aprobarea legilor privind privatizarea societatilor, in mare parte ce au cerut de la Guvern. Mai precis, este vorba despre o siguranta fiscala pe o perioada de 10 ani. 'Dupa discutii inclusiv cu reprezentantii FMI, Guvernul le-a garantat investitorilor ca vor avea o stabilitate privind derularea planurilor de afaceri in urmatorii 10 ani', ne-au declarat surse guvernamentale. Potrivit acestora, acest sistem, numit 'tax rulling', se practica si in alte tari, motiv pentru care organismele internationale financiare au fost de acord cu solicitarile celor doi proprietari. 'Aceasta siguranta fiscala nu se refera insa la taxele generale, cum ar fi impozitele pe profit sau TVA, ci la chestiuni referitoare la exploatari sau garantii privind neintroducerea unor taxe speciale, care in acest moment nu se aplica', au mai precizat sursele citate. OMV si Enel au mai solicitat si ajutoare de stat privind in special, mentinerea rezervelor de exploatare existente la momentul transferului de proprietate, ajutoare de stat care vor intra in efectivitate numai in cazul unui aviz favorabil al Consiliului Concurentei. 'OMV a notificat deja Consiliul Concurentei in ceea ce priveste solicitarile sale si asteapta un raspuns in perioada urmatoare', precizeaza surse autorizate. Pe de alta parte, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a finalizat actele normative privind privatizarea celor doua distributii de gaze, acestea urmand sa fie prezentate Guvernului spre aprobare in sedinta de saptamana viitoare. 'Contractele de privatizare ale Distrigaz Nord si Distrigaz Sud vor fi semnate dupa ce Guvernul va aproba actele normative sus-mentionate', sustin reprezentantii MEC. Viitorii proprietari ai celor doua distributii de gaze sunt Ruhrgas si Gaz de France.
Sursa: Adevarul, 20 septembrie 2004.'
17.09.2004
-
Baschetbalistii din NBA se imbraca de la Siretul Pascani
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Maieurile sau shorturile cu care sunt echipati jucatorii de la Chicago Bulls sau Los Angeles Lakers, puternicele echipe din campionatul american de baschet (NBA) nu sunt produse in Statele Unite, ci la Pascani, la producatorul de textile Siretul. Compania a vandut pana acum peste 100.000 de seturi de echipamente pentru basket, in Statele Unite in cadrul unei colaborari mai largi cu o companie americana, Global One Fashion Options.
'Am produs echipamente cu siglele tuturor echipelor din NBA, iar echipamentele sunt chiar cele pe care le poarta jucatorii,' spune Magda Andrei, directorul general al Siretul. Compania are livrari lunare catre Statele Unite in valoare de 0,5 milioane de dolari, care mai includ si alte tipuri de echipament sportiv, printre care si pentru producatorul marcii de echipament sportiv Champion. La fel ca si in cazul echipamentelor livrate pentru Champion, echipamentele baschetbalistilor americani nu poarta insa marca companiei.
Siretul este specializata in productie de materiale textile si confectii din fibre sintetice, fiind printre putinele companii din domeniul textil din Romania care nu lucreaza in lohn. 'Noi cumparam firele din export si fabricam cu acestea produsele pe care le livram clientilor nostri,' spune Magda Andrei. Fabricanti de textile care lucreaza in lohn fac prelucreaza doar materialele clientilor, acestia din urma, cei mai multi companii internationale, profitand de pe urma costurilor reduse cu forta de munca din tari ca Romania.
Reprezentanti companiei spun ca productia de echipamente pentru NBA este profitabila. 'Pentru noi este un contract avantajos pentru ca este vorba de o cantitate mare, ceea ce ne permite sa avem costuri mai reduse,' afirma directorul general al companiei.
Siretul este cunoscuta pe piata interna mai ales ca producator de perdele, doar 20% din productie fiind destinata exportului. Siretul mai produce si tapiterii auto, clientul traditional fiind uzina Dacia de la Pitesti. Daca pana acum Siretul a lucrat pentru modelele Dacia 1300, compania va incepe sa produca tapiterii si pentru modelul Solenza, unde Dacia achizitiona pana acum tapiteriile de la un alt producator. Directorul general al Siretul spune ca societate nu colaboreaza cu Dacia si pentru modelul Logan, lansat recent, pentru ca nu produce tipul de tapiterie pe care francezii de la Renault au hotarat sa il foloseasca. Siretul mai produce si tapiterii auto pentru modelul Matiz al Daewoo.
Compania a inregistrat in primele sase luni cu o scadere de peste 50% a profitului fata de perioada similara a anului trecut, in conditiile in care vanzarile s-au mentinut in termeni reali la un nivel apropiat de anul trecut in conditiile scaderii vanzarilor pe piata interna. Compania a vandut in prima jumatate a anului de aproximativ 6 milioane de euro si a avut un profit de 0,15 milioane de euro. Petru Prunea, presedintele Consiliului de Administratie al Siretul spunea ca una din cauzele scaderii profitului a fost cresterea cu 30% a cheltuielilor salariale fata de aceiasi perioada a anului trecut.
Sursa: Ziarul financiar, 17 septembrie 2004.
' -
Modificari de dobanzi si la Banca Transilvania
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Banca Transilvania a anuntat ieri reducerea dobanzilor, deocamdata numai la depozitele in lei. Banca a operat de asemenea, o majorare a dobanzilor bonificate la depozitele in dolari.
Astfel, dobanzile acordate de banca la depozitele in lei au scazut in medie cu 50 de puncte de baza (0,5 punte procentuale), ajungand sa varieze intre 14% pe an (la depozitele la termen pe o luna) si 16% pe an (la depozitele la termen pe 12 luni).
In cazul dobanzilor platite la depozitele in dolari, majorarea a fost de 25 de puncte de baza. Astfel, banca remunereaza acest depozite cu dobanzi cuprinse intre 2% pe an si 3% pe an.
Modificarile de dobanzi survin in contextul micsorarii de catre Banca Nationala a doanzii de interventie cu 1,25 puncte procentuale (cumulat) la sfarsitul lunii august. Banca Comerciala Romana si Raiffeisen au operat dea micsorari ale dobanzilor percepute la creditele acodate in lei,concomitent cu reducerea dobanzilor la depozite. BRD - Soc.Gen a operat recent modificari de dobanzi, care au vizat in special reducerea dobanzilor la deozitele in lei; la fel a facut si Banca Tiriac.
Reteaua teritoriala a bancii a ajuns saptamana acesta la 100 de unitati, dupa inaugurarea Agentiei Pata in Cluj - Napoca. Astfel, banca a ajuns sa ocupe locul sase in ierarhia bancilor dupa numarul de unitati teritoriale. Prin reteaua compusa din 38 de sucursale, 58 de agentii, trei puncte independente de schimb valutar si o repezentanta banca acopera majoritatea centrelor economice ale tarii.
Banca Transilvania a realizat in primul semestru un profit net de 280 miliarde lei (6,9 milioane euro), in crestere cu 43% fata de perioada similara a anului trecut. Volumul activelor detinute de banca a inregistrat in aceasta perioada o crestere de 32,3%, pana la 18.797 miliarde lei (458 milioane euro). In primele sase luni, soldul creditelor acordate clientelei a urcat cu 33%, pana la 11.402 miliarde lei.
Sursa: Ziarul financiar, 17 septembrie 2004.
Pagina