02.02.2006
-
Statul isi joaca pe bursa controlul asupra datoriilor Petromidia
HotNews.ro RRC
___
Cand un cetatean are o rata de 200 de euro pentru un credit ipotecar, exista doua variante: ori plateste rata la scadenta, ori ii ia banca apartamentul. Rafinaria Petromidia a avut o datorie de 600 de milioane de dolari, dar statul nu isi va lua rafinaria inapoi, ci joaca datoria acesteia pe bursa.
Intr-o prima faza, la nivelul anilor 2000-2002, statul pasuia Petromidia prin reesalonari aprobate de catre Ministerul Finantelor. Legislatia s-a inasprit si a venit vremea cand reesalonarea la reesalonare nu a mai fost posibila.
Astfel a ajuns rafinaria Petromidia, cumparata de Dinu Patriciu, la mana guvernului Nastase.
In octombrie 2003, fostul cabinet aproba trei favoruri pentru Rompetrol Rafinare Constanta (RRC):
1. ii amana plata datoriei cu o dobanda de proximativ 4,16% (mai precis EURIBOR+1,5% sau 2%), considerata de unii analisti mica pentru ratingul de atunci al companiei.
2. plata datoriei se amana peste 20 de ani (!), timp in care RRC platea doar dobanda (aproximativ 25 de milioane de dolari pe an); e ca si cum, pentru creditul la casa, platesti 20 de ani doar dobanda si apoi integral suma imprumutata. Sau pierzi casa. Doar ca ultima parte nu se aplica la Petromidia.
3. la finele celor 20 de ani, daca rafinaria nu are banii, statul ramane cu actiunile, adica preia o parte din companie.
Dar cat? O analiza mai de profunzime, sub rezerva lipsei tuturor datelor din cauza opacitatii autoritatilor, indica o ipoteza interesanta: la scadenta, particica din rafinarie pe care ar prelua-o statul ar fi diluata sub o pozitie de control, ceea ce l-ar lasa fara argumente in recuperarea banilor.
Am descris mai sus ce a insemnat transformarea datoriei statului in obligatiuni, in conditiile trasate de Nastase.
Intre timp s-a schimbat puterea, insa, printr-o intelegere inexplicabila intre PSD si o parte din alianta la guvernare, Parlamentul a trecut ordonanta rapid, fara dezbateri - vocile care au cerut un ragaz pentru a intelege si parlamentarii despre ce era vorba au fost ignorate.
Singura schimbare semnificativa adusa prin legea de aprobare: scadenta nu mai este de 20 de ani, ci de sapte. Cu alte cuvinte, in 2010, rafinaria ar urma sa isi plateasca datoriile. Sau nu.
In cazul in care nu le plateste: statul are optiunea sa isi recupereze banii preluand o parte din rafinarie. Acest lucru devine posibil prin conversia obligatiunilor in actiuni - acestea din urma dau dreptul de proprietate.
Dar mai exista un element care a fost introdus in Ordonanta Nastase si a trecut ca prin branza prin Parlament: listarea la bursa.
Aceasta operatiunie este pe punctul de a se produce. CNVM a emis un regulament in acest sens, Consiliul de Administratie al Rompetrol a aprobat operatiunea. Totul tine de o hotarare a cabinetului Tariceanu, pentru ca acestea sa ajunga efectiv in ring.
Cu cat investitorii se vor inghesui sa achizitioneze aceste titluri, cu atat pachetul statului are sanse sa se dilueze. Daca investitorii se vor inghesui. La acest moment, analistii nu pot estima daca va exista aceasta cerere, intrucat nu au mai fost astfel de situatii pana acum, pentru a se face o comparatie.
'Nu a mai existat un precedent in acest sens, ba chiar nu va mai exista nici macar o urmare a acestei proceduri, particularitatea constand si in faptul ca Legislativul chiar a mentionat in mod expres ca ''CNVM va emite un regulament in acest sens..'' (al listarii obligatiunilor), cand era suficienta o decizie sau cel mult o instructiune....', spune Nicolae Gherghus, director general la Confident Invest.
Sa ne imaginam scadenta: la acea data, daca rafinaria nu are banii, statul ar putea sa isi schimbe obligatiunile in actiuni - adica sa devina proprietar pe o parte din Petromidia. Dar cu cat pachetul sau s-a diminuat, cu atat mai putin va avea statul. Desigur, aceasta este doar o ipoteza.
Asa cum au lipsit si in Parlament, prin urgenta impusa de votul PNL-PSD, analizele nu sunt dorite, iar transparenta nu pare sa caracterizeze Ministerul Finantelor Publice in acest subiect.
In aceste conditii, analistii pot emite unele interpretari sub rezerva datelor existente.
Catalin Dimofte spune: 'Daca le listeaza, statul POATE intr-adevar pierde controlul. Cel putin teoretic poate si sa nu-l piarda - pentru ca nu e suficient ca obligatiunile sa fie listate, ele mai trebuie sa fie si cumparate de cineva. Merita insa mentionat ca e vorba de un control mai mult ipotetic'.
Mai exista un element interesant de luat in calcul.
'In absenta accesului la conventia de emisiune si sub rezerva faptului ca citesc eu gresit legea, merita sa privim articolul 10.
Acesta spune 'Obligatarii, precum si obligatarii beneficiari ai conversiei in actiuni si/sau succesorii lor in drepturi nu se vor putea opune modificarilor aduse actelor constitutive ale Societatii Comerciale 'Rompetrol Rafinare' - S.A. Constanta care sunt facute in temeiul prevederilor contractului de privatizare.'
O interpretare posibila a acestui articol este si aceea in care TRG [The Rompetrol Group] POATE decide (si foarte probabil ca o va si face in anii urmatori) sa capitalizeze o parte din investitiile efectuate in rafinarie - si la care statul nu participa - fara sa modifice valoarea nominala a actiunilor, astfel incat sa diminueze ipotetica pondere a statului sub pragul majoritar.
Daca asa vor decurge lucrurile, atunci statul va pierde oricum controlul pana in 2010, cu sau fara listarea obligatiunilor pe bursa.' - observa Dimofte.
Cine castiga si cine pierde prin listarea pe bursa
Am intrebat cativa analisti ce castiga statul din aceasta operatiune - pentru ca pana la urma cele 600 de milioane de dolari ar trebui sa fie bani la buget, sume care sa se intoarca la contribuabil.
Andei Anghel, de la Confident Invest, considera: 'Sub o forma sau alta, statul a pierdut controlul RRC. [...] In cazul listarii, are si posibilitatea cumpararii de optiuni, si de rascumparare, si de convertire...'
Intrebat daca listarea obligatiunilor diminueaza potentialul pachet de actiuni al statului, Adrian Simionescu, director general Finans Securities, explica: 'Teoretic, acest rationament este corect. Insa nu vad nici un dezavantaj pentru stat in cazul in care isi va vinde obligatiunile. Astfel, statul ar obtine banii pe care i-ar primi in 2010 mult mai repede si sigur. Evident, nu va mai primi dobanda pentru aceste obligatiuni.
Pe de alta parte, trebuie mentionat un aspect extrem de important: Chiar daca la scadenta obligatiunile nu vor fi rascumparate (achitate), statul nu poate face nimic altceva decat sa transforme creantele pentru ca optiunea de a fi transformate (convertite) in actiuni nu-i apartine.
Aceasta apartine emitentului, iar emitentul este ROMPETROL, nu statul roman. Este evident ca Rompetrol va alege varianta cea mai avantajoasa pentru companie, dar nici statul nu va pierde.
In oricare dintre variante statul isi va recupera creantele: fie sub forma de actiuni Rompetrol (pe care le va valorifica), fie prin plata cash. Ambele variante pot fi realizate si inainte de scadenta.
Trebuie sa subliniez ca in acest moment, daca obligatiunile vor fi convertite in actiuni, statul ar fi majoritar in companie, dar pana in 2010 raportul se poate schimba si asa este de asteptat.
Ca urmare, pe masura ce compania se dezvolta si creste, valoarea ei creste, iar cota ce i-ar reveni statului in cazul unei conversii in actiuni s-ar diminua, insa valoarea pachetului ar putea fi mai mare (daca pretul de piata va creste si asa ar fi normal pe masura ce valoarea companiei creste). Acest scenariu este valabil in cazul unui raport de conversie de 1:1 la valoarea nominala.
Totodata, statul nu poate face nimic in acest sens pentru ca este obligat sa listeze obligatiunile prin legea 89/2005'.
Nicolae Ghergus crede ca nu este de dorit ca statul sa preia controlul majoritar. 'Este ceea ce eu unul nu imi doresc de la Stat, sub orice forma a lui, si mai mult de atat, vanzarea actiunilor (participatiilor statului, in general) pe bursa trebuie incurajata sub orice forma.' - Nicolae Ghergus.
'Lucrurile stau cam asa : statul imprumuta (nu ma intereseaza barfele/acuzele, nu sunt nici pro si nici anti Patriciu) Petromidia cu niste bani, la o dobanda, zic eu corecta, bani pe care ii doreste inapoi la scadenta.
Presupunind ca Petromidia isi va plati datoria (cuponul obligatiunilor), este o afacere corecta, si ok pentru ambele parti, iar noi nu discutam acest aspect.
Daca Petromidia nu va reusi sa plateasca acesti bani, statul are optiunea, dar nu si obligatia, de a alege bani sau actiuni... Este evident ca poate alege - chiar si cu lege si regulament de listare - varianta de a nu vinde obligatiuni si atunci vom avea statul potential majoritar la Petromidia...'
Catalin Dimofte nuanteaza: 'Daca le listeaza, statul POATE intr-adevar pierde controlul. Cel putin teoretic poate si sa nu-l piarda - pentru ca nu e suficient ca obligatiunile sa fie listate, ele mai trebuie sa fie si cumparate de cineva. Merita insa mentionat ca e vorba de un control mai mult ipotetic.
Problema nu este corect pusa, cred. Exista doua aspecte distincte - A. cel al cursului de actiune cel mai avantajos pentru stat, respectiv B. cel al controlului'.
Sursa: HotNews.ro, 2 februarie 2006.' -
Bank Austria: Amanarea privatizarii CEC ar putea fi o decizie eronata
Gardianul
___
Amanarea privatizarii CEC ar putea fi o decizie eronata, deoarece cresterea gradului de saturatie a sectorului bancar poate determina scaderea atractivitatii institutiei, se arata intr-un raport al Bank Austria Creditanstaldt (BA-CA), citat de Mediafax.
'Avand in vedere sumele din privatizarea BCR, autoritatile de la Bucuresti nu au fost satisfacute de ofertele primite pana in prezent pentru CEC, situate in jurul valorii de 300 milioane de euro. Oficialii romani se asteptau ca pretul de vanzare a CEC sa fie de 500-600 milioane de euro', sustine sursa citata.
Potrivit acesteia, recenta decizie a Executivului de a amana privatizarea CEC pentru cel putin doi ani s-ar putea dovedi una eronata. 'Interesul investitorilor pentru CEC ar putea sa se reduca mai tarziu, datorita faptului ca gradul de saturatie al sectorului bancar este in crestere', avertizeaza specialistii BA-CA.
Mai mult, autorii raportului apreciaza ca, daca reducerea drastica a cotei de piata a CEC, de la 9,8% in 2000 la 4,5% in septembrie 2005 va continua si in viitor, este discutabil daca autoritatile vor obtine un pret peste cel oferit in prezent.
Sursa: Gardianul, 2 februarie 2006.'
01.02.2006
-
Castigurile la Bursa s-au mutat pe actiunile mici
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Actiunile din 'esalonul al doilea' al Bursei, precum IAR Brasov, Mecanica sau Socep, au revenit in ultimele doua saptamani in atentia investitorilor, dupa ce pareau uitate de cumparatori de mai bine de un an. Odata cu cresterea puternica a SIF-urilor, a bancilor sau a Petrom, investitorii romani au inceput sa caute oportunitati si printre companiile mai mici.
Astfel, doar in ianuarie, actiunile producatorului de elicoptere IAR Brasov au avansat, de exemplu, cu aproape 50%, iar cele ale producatorului de hartie si carton Vrancart Adjud au adus un castig de 40%. Producatorul de utilaje agricole Mecanica Ceahlau a avansat cu 30%, in timp ce companii ca Rompetrol Well Services, Socep Constanta sau Petrotub Roman au urcat cu peste 20%. Petrotub a avansat doar ieri cu 14%. Producatorul de aluminiu Alro Slatina, care in ciuda capitalizarii mari nu este urmarit de investitori din cauza lichiditatii reduse, a avansat de asemenea cu peste 25% anul acesta. Anul trecut multi dintre investitorii romani au mers dupa regula 'cumparam ce cumpara si strainii', ceea ce a fost de altfel o strategie profitabila. Strainii prefera titlurile cu lichiditate ridicata: Petrom, BRD, SIF-urile, Banca Transilvania sau Petromidia.
Asta a facut ca societatile mici si cele cu lichiditate redusa sa fie evaluate la doar de doua-trei ori profiturile anuale, in timp ce companiile-vedeta se tranzactioneaza de pana la de 30 de ori profitul.
Anul trecut indicele BET, care cuprinde companiile preferate de straini, a urcat cu peste 50%, indicele BET-C, care include si companiile mai mici, a urcat cu 38%, iar indicele RASDAQ, dominat de companii mici, a scazut cu 1%.
In ultimii ani, cresterea mai puternica a companiilor din esalonul al doilea a fost un semn ca trendul de crestere se apropie de sfarsit, investitorii, orientandu-se catre companiile care au crescut cel mai putin. Tendinta de crestere a continuat si ieri in randul principalelor companii listate, dar intr-un ritm mai lent. Indicele BET a avansat cu 1% aceasta fiind cresterea si in cazul SIF-urilor.
Sursa: Ziarul Financiar, 1 februarie 2006.' -
BRD umbla la dobanzi
Curierul National BRD
___
Banca Romana de Dezvoltare Societe Generale reduce, incepand cu 1 februarie, dobanzile in lei si valuta pentru credite imobiliare si ipotecare, potrivit unui comunicat al bancii. Dobanda pentru credite imobiliare sau ipotecare in euro va ajunge la 7,9 la suta, scazand cu 2,1 la suta, iar dobanda pentru acelasi tip de credite contractate in lei va ajunge la 8,9 la suta pe an, scazand cu 9,6 procente. De asemenea, banca imbunatateste conditiile de creditare, extinzand gama de venituri care se iau in calcul, simplificand procedura de punere la dispozitie a creditelor si introducand optiuni de refinantare.
La sfarsitul lui septembrie 2005, BRD Societe Generale detinea active de peste 5,2 miliarde de euro, o retea de 320 de unitati si 1,7 milioane de clienti.
Sursa: Curierul National, 1 februarie 2006. -
Afacerea 8%: salariatii Petrom aveau dreptul la actiuni gratuite
Cotidianul SNP
___
â??Cotidianulâ?? a intrat in posesia Contractului colectiv de la Petrom, care contine o prevedere incendiara, ce poate arunca in aer legatura dintre cei 50.000 de salariati si influentul lider de sindicat Liviu Luca. Conform unui articol din acest contract, salariatii pot primi actiuni Petrom gratuite - si nu contracost! -, iar de negocierea acestui pachet ar fi trebuit sa se ocupe chiar Liviu Luca, in calitate de sef al sindicatului.
In contractul colectiv de munca al Petrom, negociat de companie cu reprezentantii sindicatului, scrie negru pe alb ca salariatii au dreptul la un numar de actiuni gratuite, in caz de privatizare. Contractul colectiv de munca al Petrom a fost incheiat in 2004, trebuia renegociat dupa un an, insa, printr-un act aditional, valabilitatea sa a fost prelungita pina in luna mai a acestui an. Cu toate acestea, in prezent nu se stie decit ca salariatii au dreptul la un pachet de 8% din actiunile Petrom, din ceea ce detine statul, pentru care vor plati acelasi pret platit de OMV la privatizare, adica cinci centi/actiune. Conform Contractului colectiv de munca, alineatul 6 al art. 168 prevede ca, â??in situatia trecerii la o forma de privatizare, salariatii parte in prezentul contract vor beneficia de un numar de actiuni negociat de FSLI PETROM cu PETROM SA - acordate gratuit - si de facilitati de participare directa la privatizareâ??.
Adica salariatii pe care i-a preluat OMV, odata cu Petrom, au dreptul la un numar necunoscut de actiuni gratuite, pe care ar fi trebuit sa le negocieze Federatia Sindicatelor Libere si Independente - FSLI Petrom (sindicatul petrolistilor, condus de Liviu Luca) impreuna cu Petrom SA.
Pachetul de 8% este gratuit?
De aici incep sa apara o serie de necunoscute. In primul rind, nimeni n-are habar de asa ceva, sau nu vrea sa raspunda la intrebari pe aceasta tema. Nu se stie daca Luca a negociat deja acest numar de actiuni cu Petrom, daca este vorba despre pachetul de 8% din actiuni sau despre altceva. Si daca este vorba despre acele 8%, de ce trebuie sa dea bani pe ele salariatii Petrom, din moment ce Contractul colectiv de munca, in vigoare, le da dreptul sa le primeasca gratuit? Toata lumea se fereste ca de foc de aceasta problema, iar raspunsurile variaza intre â??nu stiuâ??, â??n-am auzitâ??, â??am treaba, ne auzim altadataâ?? si â??ma plictisitiâ??, urmate de tonul telefonului.
Incompetenta la Ministerul Economiei si la Petrom
Prevederea din Contractul colectiv de munca este una cum nu se poate mai serioasa, dar despre care se pare ca toti factorii implicati nu stiu nimic.
â??Poate daca obtii nu stiu ce performante sa ai dreptul la un anumit numar de actiuni, ca un stimulent. Nu-mi dau seama ce s-a vrut cu aceasta prevedere, ce anume s-a urmaritâ??, ne-a declarat Mihai Bogdan Catuneanu, seful OPSPI (Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie), din cadrul Ministerului Economiei si Comertului. Va reamintim faptul ca OPSPI este institutia care a vindut Petrom SA catre OMV, este singura institutie de Stat care detine contractul de privatizare a Petrom si este institutia care tocmai lucreaza la ordonanta care va reglementa modul in care salariatii vor cumpara pachetul de 8%. Catuneanu ne-a asigurat ca pachetul de 8%, pe care salariatii vor da bani, nu este rezultatul negocierilor dintre FSLI si Petrom (adica nu e vorba despre acele actiuni gratuite, negociate totusi pe bani de Luca, din motive necunoscute), din motiv ce aceasta prevedere face parte din legea care a aprobat privatizarea Petrom.
Imediat dupa aceasta, seful OPSPI s-a contrazis singur si ne-a declarat ca este pentru prima oara cind aude de o astfel de prevedere in Contractul colectiv de munca al Petrom.
Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Economiei si Comertului, ne-a raspuns scurt: â??Nu stiu. Trebuie sa citesc, ca sa-mi dau seama. Imi pare rau, dar nu stiu despre ce este vorbaâ??.
Gheorghe Constantinescu, directorul general executiv al Petrom SA, fostul director general al companiei, ne-a spus ca este â??in drum spre o intilnireâ??, ca nu poate vorbi, dar ne-a promis un raspuns elaborat in cursul zilei de astazi, â??pentru a putea analiza problemaâ??.
Sursa: Cotidianul, 1 februarie 2006.
31.01.2006
-
Petrolul a prabusit profitul la Oltchim
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea a anuntat ieri o scadere abrupta a profitului pe anul trecut in comparatie cu cel din 2004, in ciuda faptului ca a reusit in continuare sa isi majoreze vanzarile, care au atins aproape 400 de milioane de euro. Anul trecut a fost insa cel de-al doilea an consecutiv in care compania obtine profit dupa un sir lung de ani cu pierderi.
Oltchim a anuntat pentru anul trecut un profit net neauditat de 24,8 milioane de lei (6,8 milioane de euro), cu aproximativ 70% mai mic fata de cel din anul anterior. Cifra de afaceri a combinatului a urcat cu 17,4% in euro pana la 398 milioane de euro. Oltchim a fost puternic afectata anul trecut de cresterea pretului la materiile prime din cauza cresterii pretului petrolului pe pietele internationale. Principalul furnizor de materii prime al combinatului este rafinaria Arpechim Pitesti, operata de Petrom, companie controlata de austriecii de la OMV.
Pe de cealalta parte, afirma reprezentantii Oltchim, preturile produselor combinatului au crescut nesemnificativ in aceeasi perioada. Printre principalele produse ale companiei se numara PVC-ul (policlorura de vinil), utilizat in constructii si in domeniul maselor plastice, alaturi de soda caustica sau acidul clorhidric.
Compania si-a propus pentru anul acest, conform bugetului de venituri si cheltuieli, o cifra de afaceri de 1,7 miliarde de lei (470 milioane de euro), una dintre cele mai mari din Romania si un profit de 44 milioane de lei (12 milioane de euro), aproape dublu fata de cel de anul acesta.
Oltchim este una din putinele mari companii romanesti ramase in proprietatea statului, acesta fiind in conflict cu actionarii minoritari care contesta o majorare de capital, nefiind astfel clar daca statul detine 95% sau 53% din actiuni.
De Oltchim s-au aratat interesate fondul austriac de investitii Vienna Capital Partners, care detine un combinat similar in Ungaria, dar si compania petroliera poloneza PKN Orlen. Oltchim mai detine active in industria agoalimentara, cum ar fi fabrica de conserve Raureni, si care ar urma sa fie separate de combinat inainte de privatizare.
Actiunile Oltchim se numara printre preferatele speculatorilor de la Bursa datorita posibilitatii de anulare a majorarii de capital din 2003 prin care statul a primit un pachet de actiuni in schimbul unor datorii. Anularea ar duce la cresterea participatiilor detinute de minoritari, mai ales ca Oltchim a pierdut procesul in prima instanta. Actiunile Oltchim au evoluat pe o traiectorie ascendenta anul acesta, in ciuda faptului ca societatea anuntase de mai mult timp ca va avea rezultate in scadere. Cotatia a atins ieri un nou maxim istotric de 0,5 lei/actiune si au incheiat ziua la 0,487 lei/actiune, cu 3,6% mai sus fata de ziua precedenta. Capitalizarea bursiera a companiei este de 576 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 31 ianuarie 2006.
-
Prima fisura in procentele Petrom
Cotidianul SNP
___
Liderul aliantei sindicale â??Distributiaâ??, ce reprezinta 1.200 de oameni din Petrom, dezvaluie ca sefii sindicatului lui Liviu Luca i-au obligat pe petrolisti sa semneze procurile prin care PAS-ul condus de Luca este mandatat sa cumpere 8% din actiunile Petrom. Este prima bresa in interiorul redutei controlate autoritar pina acum de influentul lider de sindicat. Luca spune ca n-a facut nici o presiune si ca nu pacaleste oamenii, dar a ridiculizat sindicatul care i se opune.
In Petrom exista un sindicat care nu are si nu vrea sa aiba nimic de-a face cu Federatia Sindicatelor Libere si Independente - FSLI Petrom, condus de Liviu Luca. Se numeste Alianta â??Distributiaâ?? si reprezinta in jur de 1.200 de oameni, dupa spusele oamenilor din interior. Liderii acesteia sustin ca ceea ce face Liviu Luca in privinta pachetului de actiuni este â??mai mult decit dubiosâ?? si ca au semnale de la sindicalistii din FSLI cum ca au fost obligati sa semneze imputerniciri pentru ca Luca sa poata cumpara actiuni Petrom in numele lor. Este pentru prima oara cind cineva din interiorul Petrom sparge tacerea: Liviu Luca are opozanti pe mosia pe care pina acum o controla autoritar. Mai mult, sindicalistii â??anti-Lucaâ?? afirma ca exista si alte sindicate care vor sa plece din FSLI si sa vina la ei. Au ca exemplu Sindicatul Liber PECO Bihor, care ar fi sunat chiar ieri sa se afilieze, si Sindicatul Liber PECO Mehedinti, care ar fi vrut sa vina si ei de la Luca, dar â??s-au facut presiuni si s-a renuntatâ??. In acest moment, din Alianta â??Distributiaâ?? fac parte sindicatele PECO din Deva, Buzau, Iasi, Arges si Prahova.
Imputerniciri sub presiune
Liviu Luca sustine ca are imputerniciri de la circa 55.000 de sindicalisti, pentru cumpararea pachetului de 8% din actiunile Petrom, la care au dreptul, legal, angajatii Petrom.
â??Cumpararea actiunilor trebuie sa fie optiunea fiecarui salariat. Daca vor sa faca imprumut la banca sau la o ruda, ii priveste. De aici si pina la a face un pas, ca Luca, sa cumperi acele actiuni in numele lor, e cale lungaâ??, sustine Gheorghe Bucuroiu, secretar general al Aliantei. Acesta ne-a declarat, de asemenea, ca Luca nu are cum sa reprezinte 55.000 de â??salariati Petromâ??, din moment ce, la 14 decembrie 2004, OMV dadea un comunicat in care spunea ca a angajat 49.350 de salariati in momentul preluarii Petrom.
â??Imputernicirea este... nu stiu cum e data, i-au obligat liderii lui de sindicat, asa-zisii lideri obtin niste imputerniciri prin notariat. Dar eu va spun ca, in Prahova, o parte din salariati sint din sindicatul celalalt (FSLI - n. r.). Si va spun eu ca multi au zis «de ce-am dat imputernicire? Ca asa m-au obligat, domâ??le». La un drept salarial sau un drept din contractul de munca, nu pot sa deleg eu pe altul sa-l primeasca in locul meuâ??, spune Bucuroiu.
Intrebat daca i se pare suspect ce face Luca, liderul Aliantei â??Distributiaâ?? ne-a precizat ca â??e mai mult decit suspectâ??.
â??Pentru ca actionarii de la Petrom ai lui au devenit actionari... anumite drepturi salariale s-au virat prin alte conturi, ca sa devina actionari fara stirea lor. Va spun eu ca dac-ar avea 55.000 de semnaturi ar fi bine, daca verifica cineva mai in detaliu... nu stiuâ??, ne-a precizat Bucuroiu.
Liviu Luca: â??Nu este asa. Si acum, ce faceti?â??
â??Va spun ca nu este asa. Si acum, ce faceti?â??, a raspuns Liviu Luca, intrebat cum comenteaza acuzatiile Aliantei â??Distributiaâ??. Luca sustine ca Alianta nu reprezinta 1.200 de oameni, cum spun ei, ci 800.
â??Ii obliga cineva sa ia actiuni?
Nu-i obliga nimeni. Este ca si cum ar fi un meci Dinamo - Rapid, noi si cu MEC (Ministerul Economiei si Comertului - n.r.), si vine unul din Divizia C si spune stai, ca-mi amintesc eu ca este blatâ??, spune Luca.
Mai mult, liderul FSLI ii recomanda â??calduros domnului Bucuroiu sa discute cu Credit Suisse First Bostonâ??, banca despre care Luca sustine ca va da imprumutul pentru cumpararea actiunilor.
â??Adica cei de la CSFB, o banca de incredere, spun ca este in regula, si vine Bucuroiu cu pareri personale. 50.000 de oameni au trecut prin fata notarilor, adica daca putem noi sa pacalim atitia oameni, inseamna ca miine-poimiine poate dam o lovitura de statâ??, a afirmat Luca.
Ministerul tace
Mihai Bogdan Catuneanu, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), institutia care lucreaza la ordonanta prin care se va stabili modul de cumparare a actiunilor Petrom, nu a fost, ieri, de gasit. Initial s-a scuzat cum ca ar fi intr-o sedinta, dupa care nu a mai raspuns la telefon.
Discutiile despre modul de atribuire a actiunilor catre salariatii Petrom dureaza din vara anului trecut. Ioan Codrut Seres, ministrul Economiei, a fixat mai multe termene pentru elaborarea actului normativ de catre OPSPI, insa nici unul nu a fost respectat. In el urmeaza sa spuna clar daca actiunile sint cumparate direct de salariati sau prin sindicatul lui Luca. Oficialii MEC si OPSPI au refuzat, de fiecare data, sa explice care este motivul pentru care atribuirea actiunilor este tergiversata. â??
Salariatii pot lua linistiti credite
Salariatii Petrom pot cumpara actiunile si in nume propriu, daca anunta proprietarul actiunilor lor, adica Ministerul Economiei, asupra intentiei. In varianta in care nu dispun de bani gheata, ei pot recurge la un credit bancar pe care il pot rambursa din profit. Asta pentru ca suma de bani care este platita pe o actiune, conform contractului de privatizare (5 euro centi, adiuca pretul platit de OMV) este trei ori mai mic decit cotatia de la Bursa (adica pretul la care se pot vinde actiunile) a titlurilor Petrom. Prin urmare gasirea banilor pentru achitarea actiunilor cuvenite fiecarui salariat Petrom nu mai reprezinta o problema.
Un razboi inceput in plina vara
Povestea celor 8% din Petrom a inceput in vara, cind ministrul conservator Copos s-a opus in Guvern aprobarii actului prin care actiunile urmau sa fie vindute salariatilor prin intermediul Asociatiei Salariatilor, condusa de Luca. Asociatia a ripostat, spunind ca, daca actiunile vor fi vindute individual, Voiculescu le va cumpara pentru a obtine apoi profit din vinzarea lor. Razboiul s-a purtat de atunci in presa controlata de cele doua tabere, iar solutia de compromis avansata de Ministerul Economiei (cine nu vrea prin Asociatie, poate face o cerere individuala de cumparare) inca nu este stipulata in nici o lege.
Sursa: Cotidianul, 31 ianuarie 2006. -
Otopeni si Baneasa, scoase la mezat
Adevarul
___
Alte societati pe lista de privatizare
Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa 'CFR Marfa' SA * Societatea de Administrare Active Feroviare 'SAAF' SA * Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti 'Metrorex' SA * Compania Nationala 'Administratia Canalelor Navigabile' SA Constanta * Compania Nationala 'Administratia Porturilor Dunarii Maritime' SA Galati * Compania Nationala 'Administratia Porturilor Dunarii Fluviale' SA Giurgiu
Comisia de Dialog Social din cadrul Ministerului Transporturilor va lua in discutie, astazi, una dintre cele mai controversate initiative legislative ale anului 2006: privatizarea aeroporturilor, porturilor si a altor societati aflate sub autoritatea ministerului. Pachetul de proiecte prevede, in primul rand, transformarea in societati pe actiuni a aeroporturilor internationale din Otopeni, Baneasa, Constanta si Timisoara, ceea ce scoate respectivele unitati din categoria celor supravegheate de guvern, unde este necesara HG pentru a instraina active. Aceasta masura, coroborata cu prevederea ca administrarea patrimoniului se va putea face 'inclusiv prin vanzarea din active reprezentand cel mult 10% din valoarea totala', arunca practic aeroporturile in groapa cu lei a speculatorilor imobiliari. O avere de sute de milioane de euro ar putea 'decola', astfel, din custodia unitatilor aeroportuare. Miza consta in zecile de hectare de teren cu o pozitionare buna, cu vad comercial, unele dotate chiar si cu utilitati. Spre exemplu, specialistii evalueaza terenurile libere din proprietatea aeroportului Baneasa la cel putin 78 milioane de euro. Celelalte aeroporturi au si ele suprafete comparabile. Evaluatorii din Timis spun ca, in zona Aeroportului International Timisoara, preturile nu coboara sub 15 euro/mp, in timp ce terenul aflat in intravilan costa cel putin dublu. Cine va pune mana, chiar si numai pe o zecime din aceste proprietati, va putea sa le valorifice fie inchiriindu-le, fie lasandu-le gaj contra unor credite bancare substantiale. Actualii proprietari nu vor mai avea nevoie de hotarari de guvern pentru a le instraina pentru ca, o data transformate in societati pe actiuni, aeroporturile vor putea renunta la acele active pe care le considera ineficiente printr-un simplu contract de vanzare-cumparare. Acesta este, de fapt, 'amanuntul picant' strecurat in ampla strategie de privatizare pregatita de Ministerul Transporturilor in vederea participarii societatilor din subordine la formarea capitalului social al binecunoscutului Fond 'Proprietatea'. Se da, astfel, unda verde la listarea pe Bursa a unor pachete de actiuni in cuantum de 5% din capitalul social al societatilor MTCT, la care se va putea adauga vanzarea celor maximum zece procente din activele acestora.
Sursa: Adevarul, 31 ianuarie 2006.'
30.01.2006
-
Seful BRD: Creditul de consum nu este tapul ispasitor pentru inflatie si deficitul comercial
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Soldul creditelor acordate de BRD in 2005 a crescut cu 60% fata de anul predecent, pana la echivalentul a peste 3 miliarde de euro, structura pe monede fiind echilibrata intre lei si valuta - 50%/50%, a declarat pentru ZF Patrick Gelin, presedintele BRD-Societe Generale.
La sfarsitul lui 2004, creditele insumau 69.966 mld. lei vechi (1,76 mld. euro). 'Cresterea cea mai rapida a fost evident a creditului pentru consum, tinand cont de intarzierea in acest domeniu', a afirmat Gelin. El spune ca BRD a urmat tendinta de scadere a marjei de castig (diferenta dintre dobanda la credite si cea la depozite) in sistemul bancar, care a coborat de la 7,4% in decembrie 2004 la 5,5% in noiembrie 2005, conform datelor BNR. Seful BRD a declarat ca banca se va concentra in 2006 pe mentinerea ritmului de atragere a unor noi clienti si pe imbunatatirea calitatii serviciilor, extinderea retelei depinzand de 'evolutia pietei si de nevoile clientelei?'.
Gelin spune ca principala realizare a anului trecut a fost extinderea considerabila a retelei teritoriale prin deschiderea a 120 de unitati. 'Deceptiile legate de 2005 privesc mai ales marile proiecte de infrastructura care nu au avansat prea mult', a declarat Patrick Gelin.
Unul din proiectele costisitoare ale anului 2005 a fost denominarea, pentru care BRD a cheltuit aproximativ 700.000 de euro. Gelin afirma ca la 30 iunie 2006, adica la un an de la lansarea pe piata a leilor noi, intreaga retea de bancomate instalata de BRD va distribui bancnote noi.
Dintre cele mai importante finantari realizate in 2005, el mentioneaza creditul de 100 de milioane de euro sindicalizat pentru compania Hiproma, care administreaza magazinele Carrefour, si sprijinul acordat Rompetrol in tranzactia de preluare a companiei franceze Dyneff, estimata pe piata la 125 de milioane de euro. Pentru anul acesta, Gelin asteapta noi cresteri semnificative pe creditele de consum si cele imobiliare, chiar daca mai lente decat in 2005.
Cat despre miscarile de pe piata, seful BRD spune ca in mod evident concurenta se va inaspri o data cu aparitia a doi noi actori importanti - Erste Bank, prin preluarea BCR, si UniCredit/HVB/Tiriac in urma fuziunii dintre cele trei banci. 'Speram doar ca criteriile lor de exploatare sa fie profesioniste si aliniate la practicile internationale uzuale', a declarat Gelin.
Patrick Gelin afirma ca actorii bancari resimt lipsa de vizibilitate si, ca urmare, dificultatea de a anticipa pentru a se putea adapta la politica monetara, dupa ce anul trecut BNR a dus o politica in 'dinti de fierastrau', scazand dobanzile foarte puternic in cursul verii pentru a le urca din nou in jur de 7% in trimestrul IV, spune Patrick Gelin, presedintele BRD-SocGen. 'Mediul in care vom evolua anul acesta comporta unele certitudini, cum este intensificarea concurentei bancare, dar si semne de intrebare, precum cele legate de politica de reglementare si monetara a BNR', a declarat Gelin.
El sustine ca 'a face din creditul de consum tapul ispasitor al inflatiei si al deficitului comercial nu este un lucru realist', considerand ca masurile restrictive luate de BNR sunt 'putin excesive' si nu tin seama de tehnicile de credit scoring puse la punct de anumite banci, printre care si BRD. Seful celei de-a doua mari banci din sistem nu vede o anormalitate in faptul ca dobanzile oferite la depozite - de circa 5% pe an - sunt real negative, in contextul de pe piata. 'Problema sistemului bancar este, pe de-o parte, absenta conturilor la vedere si absenta economisirii pe termen lung, pe de alta parte', afirma Gelin. El arata ca depozitele pe una si 3 luni, care formeaza cea mai mare parte a pasivului bancilor, au de fapt o functie monetara ambivalenta: tin loc, in egala masura, si de economisire, si de depozite lichide. 'Acestea sunt destul de volatile, pentru ca sunt sensibile la miscarile dobanzilor. Nu este deci anormal in aceste conditii ca ratele oferite sa nu fie aliniate la inflatie', a mai spus Gelin.
Sursa: Ziarul Financiar, 30 ianuarie 2006.
' -
Vosganian: Codul Fiscal nu va mai fi modificat in 2006
Gardianul
___
Codul Fiscal nu va mai fi modificat in acest an, a anuntat sambata, la Sibiu, presedintele Comisiei pentru buget-finante a Senatului, Varujan Vosganian, citat de RADOR. 'Variantele de Cod Fiscal care au circulat pe site-ul ministerului din august pana in decembrie in forme succesive nu-si vor gasi o forma legislativa care sa fie aplicabila in 2006. Deci in 2006 ramane in vigoare Codul Fiscal, asa cum a fost el votat in Parlament in luna iunie 2005', a spus Vosganian. El a precizat ca singurele modificari de natura fiscala ar putea fi cele pe care le va aduce adoptarea pachetului de legi din domeniul sanatatii.
Sursa: Gardianul, 30 ianuarie 2006.'
Pagina