30.08.2004
-
Negocieri sindicate - OMV pentru viitorul salariatilor Petrom
Curentul SNP
___
Sindicatele de la Petrom vor negocia cu OMV, pana la mijlocul lunii septembrie, salarizarea si dimensionarea personalului Petrom, in contextul preluarii de catre grupul austriac a pachetului majoritar de actiuni detinut de stat la cea mai mare companie din Romania.
'Nu stiu daca este bine sau rau', a spus Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere Independente (FSLI) Petrom, ieri, la Mamaia, referindu-se la implicatiile sociale ale privatizarii Petrom.
Potrivit raportului semestrial, ce va fi transmis astazi Bursei de Valori Bucuresti, Petrom si-a redus personalul in perioada iulie 2003-iunie 2004 cu 11%, pana la 50.427 angajati. Luca a spus ca si inainte de privatizare a avut intalniri cu firma care va deveni actionar majoritar. El aratat ca FSLI va negocia cu OMV pana la 14 septembrie, solicitand ca angajatii sa aiba cel putin aceleasi salarii si mentinerea fortei de munca si dupa privatizare.
Liderul sindical a refuzat sa faca precizari privind conditiile de negociere afirmand: 'O sa pastram un fel de tacere asupra acestor negocieri. Daca iese bine, veti afla, daca nu, iar veti afla'. El s-a ferit sa vorbeasca si despre masurile sindicale la care se va recurge in caz de esec, adaugand ca 'e foarte usor sa arunci o bomba, e foarte greu sa reconstruiesti'.
Conform legislatiei romane, drepturile obtinute prin negociere nu pot fi pierdute. Mai mult, in cazul privatizarii, noul patronat are obligatia sa preia si sa respecte contractul colectiv de munca la nivel de unitate pana la expirarea lui. In aceste conditii, pot fi negociate de sindicate cu noii patroni politica salariala pe termen lung, dinamica personalului si acordarea in caz de disponibilizari a unor compensatii in afara celor prevazute de contractul colectiv de munca.
La 23 iulie, OMV a preluat 33,34% din actiunile Petrom, pentru care va achita 669 milioane de euro. Investitorul isi va majora participatia la 51%, prin emiterea a 18,7 miliarde de actini, operatiune anuntata pentru luna septembrie.
Sursa: Curentul, 30 august 2004.' -
Banca Nationala reduce din nou dobanda de interventie
Adevarul
___
Consiliul de administratie al BNR a decis saptamana trecuta o noua scadere a dobanzii de interventie, cu 0,5 la suta, se arata intr-un comunicat al Bancii Centrale. Este vorba de a patra reducere a acestui indicator in ultimele trei luni. Astfel, dobanda de interventie a ajuns la 18,75 la suta, in scadere cu 2,5 puncte procentuale fata de luna iunie.
Recenta decizie a BNR este oarecum surprinzatoare, venind intr-un moment in care inflatia a crescut in iulie peste nivelul anticipat, ca si deficitul de cont curent pe primele sase luni. Oficialii Bancii Centrale sustin ca recenta decizie de reducere a dobanzii de interventie este un mesaj de incredere in economia romaneasca.
'Suntem increzatori ca procesul de dezinflatie este in cursul anticipat. Chiar daca in randul analistilor au aparut indoieli cu privire la atingerea tintei de inflatie pe acest an, in cadrul BNR nu exista aceste indoieli. Nici in ce priveste conturile externe nu consideram ca se poate vorbi de un deficit alarmant, chiar daca cifrele sunt mari', ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilier BNR.
Aceasta incredere nu se simte insa si la nivelul sistemului bancar. Daca, anul trecut, o modificare a dobanzii de interventie a BNR se vedea in maximum o luna in cresterea sau scaderea dobanzilor practicate de banci, anul acesta, modificarile se lasa asteptate. Bancherii justifica aceasta evolutie in mod diferit.
'Poate ca ar fi mai bine sa stim unde se vrea sa ajunga dobanzile si care este orizontul de timp. Bancile nu-si pot modifica zilnic dobanzile. Cred ca si pasii de 0,5 la suta - 0,75 la suta cu care este redusa dobanda de interventie sunt destul de mici. De aceea, astfel de masuri nu-si gasesc ecoul dorit', explica Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.
Alti bancheri spun ca se asteptau la aceasta noua reducere. Dar nici acestia nu se grabesc sa reduca dobanzile la depozite si la credite. 'Trendul este clar. Cred ca astfel de scaderi vor avea loc la 2-3 saptamani, pentru ca dobanda de interventie sa ajunga pana in noiembrie la 16 la suta. In ce priveste dobanzile practicate de banci, BRD a operat deja o reducere a acestora cu 0,5-0,75 la suta.
Vom analiza situatia interna a bancii pentru a decide daca astfel de reduceri sunt oportune in viitor', spune Bogdan Baltazar, presedintele CA al BRD SocGen. Si Rasvan Radu, vicepresedintele Raiffeisen Bank, se asteapta la noi reduceri ale dobanzii de interventie.
'Astfel de corectii vor fi facute si in viitor, pentru ca dobanda nominala este prea mare fata de rata prognozata a inflatiei', spune Rasvan Radu. In ce priveste dobanzile practicate de banci, vicepresedintele Raiffeisen Bank se asteapta la reduceri chiar in urmatoarele saptamani. 'Deja s-a acumulat o scadere mare a dobanzii de interventie, fara ca bancile sa faca o aliniere.
Prevad o reducere a dobanzilor in urmatoarele saptamani, pentru ca pana acum modificarile operate de banci n-au fost semnificative', a precizat Rasvan Radu
Sursa: Adevarul, 30 august 2004.'
27.08.2004
-
Bursa de Valori ar putea deveni administrator unic al fondului de compensare
Curentul
___
Ultima sedinta a Comitetului Comun de Dezvoltare al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si Bursei Electronice Rasdaq (BER) a avut pe ordinea de zi proiectele demarate si coordonate in cadrul strategiei adoptate de comunitatea brokerilor. In ceea ce priveste regulamentul privind fondul de compensare a investitorilor s-a hotarat transmiterea catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a unor solutii privind reducerea costurilor de organizare si functionare a acestuia. De asemenea, a mai fost luat in discutie proiectul privind instrumentele financiare noi care vor putea fi tranzactionate la Bursa de Valori, comitetul analizand situatia titlurilor de stat, rezultata in urma intalnirilor cu CNVM, Ministerul Finantelor Publice (MFP) si Banca Nationala a Romaniei (BNR). Cu aceasta ocazie, s-a decis avansarea catre institutiile implicate a solutiilor de finalizare propuse de catre Bursa. In principiu, este vorba fie ca Registrul Actionarilor sa fie tinut de BNR, fie ca Bursa de Valori sa tina acest registru si, totodata, sa fie si agent de plati. Dupa cum declara specialisti ai pietei de capital, ultima solutie ar putea fi destul de impovaratoare pentru Bursa, dat fiind faptul ca institutiei ii va reveni sarcina de a varsa banii rezultati la termenul scadent. Referitor la transformarea BVB in societate pe actiuni, Comitetul Comun de Dezvoltare a decis finalizarea contractului cu evaluatorul selectat in urma licitatiei, mai precis PriceWaterhouseCoopers.
Se incearca evitarea conflictelor de interese
In programul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, regulamentul privind fondul de compensare a investitorilor reprezinta una dintre prioritati, comisia propunandu-si definitivarea acestuia in cel mai scurt timp. In acest sens, Comitetul Comun de Dezvoltare al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si Bursei Electronice Rasdaq (BER) a coordonat activitatea unor colective de lucru in cadrul carora s-au identificat principiile pe care sa se constituie fondul de compensare a investitorilor si capitalul initial, urmand ca acestea sa fie comunicate brokerilor pentru observatii si mai apoi CNVM. In baza observatiilor primite de la societatile de servicii de investitii financiare (SSIF) s-a realizat o simulare a fondului pentru a avea o imagine preliminara asupra efectelor pozitive sau negative care vor aparea o data cu aparitia acestei entitati. Pentru a reduce cat mai mult costurile de organizare si functionare a fondului de compensare a investitorilor, Comitetul Comun de Dezvoltare a propus ca Bursa de Valori sa fie administrator unic al acestuia. Principala motivatie care a dus la aceasta propunere consta in evitarea aparitiei oricarui conflict de interese intre societatile de servicii de investitii financiare (SSIF) care vor cotiza la acest organism. Bursa urmeaza sa aleaga doi reprezentanti permanenti in cadrul fondului, care se vor ocupa de buna functionare a acestuia. Solutiile gasite urmeaza sa fie transmise spre consultare CNVM.
Resursele financiare pot fi plasate in active cu risc scazut
Fondul de compensare a investitorilor va fi constituit sub forma de societate pe actiuni si va avea ca obiect exclusiv de activitate colectarea contributiei membrilor si plasarea acestora in active cu risc scazut, precum si compensarea creantelor investitorilor care provin din incapacitatea unui membru de a restitui anumite fonduri banesti sau instrumente financiare care sunt in posesia investitorilor. CNVM nu a stabilit, inca, nivelul capitalului social minim si al celui care urmeaza a fi impartit in mod egal intre societatile de servicii de investitii financiare (SSIF), institutiile de credit autorizate de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR), precum si societatile de administrare a investitiilor care au ca obiect de activitate administrarea de portofolii individuale. Resursele financiare aflate la dispozitia fondului pot fi investite, pana la sfarsitul acestui an, exclusiv in titluri de stat sau in alte instrumente cu venit fix, garantate integral de stat. De la inceputul anului viitor, situatia se va schimba, in sensul ca resursele financiare vor putea fi plasate si in titluri de valoare emise de BNR, depozite la termen la institutii de credit si titluri de stat emise de statele membre ale Uniunii Europene sau de Trezoreria Statelor Unite ale Americii (SUA).
Sursa: Curentul, 27 august 2004. -
Iproeb Bistrita: profit de aproape trei ori mai mare
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI IPRU
___
Producatorul de fire si cabluri electrice Iproeb Bistrita a realizat in primul semestru o cifra de afaceria de 410,1 miliarde de lei, in crestere cu 9,17% fata de vinzarile aferente aceleiasi perioade din 2003, Cea mai mare parte a productiei este valorificata pe piata interna, in special la clientii care isi desfasoara activitatea in domeniul energetic.
Compania a obtinut in primele sase luni de activitate un profit brut de 30,2 miliarde de lei, de 2,8 ori mai mare decit nivelul inregistrat cu un an in urma. Raportat la aceeasi perioada de timp, veniturile totale au crescut cu 64% pina la niveul de 424,3 miliarde de lei, iar cheltuielile totale ale societatii s-au majorat cu 55%, valoarea lor la finele lunii iunie fiind de 384 miliarde de lei. Cresterea profitului companiei a fost determinata de evolutia buna a activitatii de baza. 'Iproeb' a obtinut in perioada ianuarie-iunie venituri din exploatare in yaloare de 423,7 miliarde de lei, cu 64% mai mari decit in 2008 si cheltuieli de exploatare in suma de 380 miliarde de lei, cu 55% peste valoarea inregistrata m urma cu un an. Activitatea de exploatare a societatii s-a soldat dupa primul semestru cu un rezultat pozitiv de 43,6 miliarde de lei, cu peste 13% mai mare decit profitul din exploatare de la jumatatea anului precedent.
Principalele produse realizate de 'Iproeb' Sint cabluri, cordoane, conducte electrice izolate in PVC si caucluc, cabluri cu izolatie din polietilena reticulara, conductoare neizolate pentru linii aeriene de energie electrica din aluminiu si otel aluminiu, cabluri de otel pentru tractiune, materiale electroizolante, tablouri de automatizare. Cablurile electrice si conductorii detin o pondere de 80% in vinzarile totale ale societatii. Preturile practicate pe piata cablurilor de diferitii producatori sint foarte apropiate, ceea ce face practic imposibila o majorare a pretului de vinzare, astfel incit nivelul marjei comerciale a societatii sa ramina neschimbat.
'Iproeb' Bistrita are un capital social de 109,7 miliarde de lei, divizat in actiuni cu o valoare nominala de 3.030 lei. Principalii actionari sint 'Electromontaj' SA - 20%, 'Iproeb'- Asociatia Salariatilor - 20%, restul de 60% din capitalul social fiind detinut de alti actionari. Titlurile emise de societate sint listate pe piata Rasdaq sub simbolul IPRU.
Sursa: Bursa, 27 august 2004.' -
UPET Tirgoviste a inregistrat din nou pierderi la jumatatea anului
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI UPET
___
Societatea UPET Tirgoviste a raportat la 30 iunie 2004 pierderi de 173 de miliarde de lei, de 2,6 ori mai mari fata de cele de la jumatatea anului anterior. Societatea are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje pentru foraj si exploatare sonde. Cifra de afaceri s-a apreciat cu 19%, ajungind la un nivel de 258 miliarde delei. Lichiditatea companiei a fost afectata pe primul semestru de lansarea in productie a unor produse cu ciclu lung de fabricatie si de nivelul ridicat al perioadei de incasare a clientilor (210 zile).
Societatea a incheiat anul 2003 cu pierderi estimate la circa 173 miliarde de lei, oficialii companiei sustinand ca anul precedent a fost mai dificil, ca urmare a schimbarii de piata. UPET s-a orientat anul trecut prepondererit catre piata externa, unde a livrat peste 75% din productie.
Societatea a incheiat in 2003 contracte importante, principalii client fiind din India (ONGS - Compania Nationala de Gaz si Petrol), Kazahstan si Ucraina. Compania trebuie sa produca si sa livreze 24 de tnstalatii de foraj de diferite capacitati catre India si 6 instalatii pentru Kazahstan. Pe parcursul anului trecut, UPET s-a implicat in reanimarea pro-ducerii de armaturi industriale. De asemenea, Societatea a investit in 2003 in reconditionarea serviciului de proiectare, care a fost dotat cu utilaje moderne pentru cre^terea eficientei. UPET Tirgoviste dispune de un capital social de 298 miliarde de lei, divizat in actiuni cu valoarea nominala de 25,000 lei/actiune. Principalii actionari ai companiei sint United Heavy BV si Omzar LLC, fiecare cu o pondere de 33% in capitalul social. Titlurile emise de companie sint listate la prima categorie a pietei Rasdaq, sub simbolul UPET. Ultima tranzactie cu titlurile UPET a fost raportata la 25 august 2004, la pretul de 6.250 lei/actiune.
Sursa: Bursa, 27 august 2004.
26.08.2004
-
Electroputere Craiova este scoasa la vanzare pentru a patra oara
Romania libera EPT
___
Pentru Societatea Electroputere Craiova ultimii ani au insemnat doar reducerea pietelor de des-facere si disponibilizarea unui numar mare de angajati. Dupa trei incercari esuate de privatizare, incepand cu anul 2000, statul se pregateste sa mai faca o incercare. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) negociaza in aceasta perioada vanzarea pachetului majoritar de actiuni (62%) pe care il detine la societatea craioveana. In urma cu doua saptamani a fost aprobat de catre AVAS un memorandum in acest sens iar documentul, care stabileste strategia de privatizare, urmeaza sa fie aprobat in scurt timp de executiv, a declarat presedintele AVAS, Mircea Ursache. Printre firmele care si-au manifestat interesul pentru preluarea societatii se numara Siemens (Germania), Horvath Holding (Ungaria), Energobit (Romania), DAB (Grecia) si asociatia salariatilor. Participarea acestor puternice companii la privatizare ar putea sa fie facuta in cadrul unui consortiu, urmand ca ulterior sa-si imparta intre ele sectiile. De exemplu, nemtii de la Siemens sunt interesati de pre-luarea sectiei de fabricare a locomotivelor, care realizeaza circa 20% din productia de la Electroputere, in timp ce ungurii de la Horvath sunt interesati de preluarea sectiei de producere a motoarelor electrice. Interesati de preluarea sectiei de locomotive sunt si americanii de la General Motors, care deruleaza aici un program de modernizare a 57 de locomotive. Momentul ales pentru privatizare nu pare insa foarte bun daca avem in vedere conjunctura internationala. Pe piata mondiala a materialului rulant se manifesta o tendinta de realocare a productiei deoarece foarte multe tari doresc sa-si dezvolte acest sector iar lupta pentru castigarea unor piete externe va deveni extrem de ascutita. Asa este cazul Spaniei, Marii Britanii, Iranului si, nu in ultimul rand, al Chinei. Pe de alta parte, o problema o constituie si intarzierea cu care a fost demarat procesul de restructurare si modernizare a sectorului de cale ferata. Acum modernizarea parcului de vagoane si locomotive implica fonduri foarte mari, care insa nu pot fi asigurate. In lipsa acestora, si comenzile pentru Electroputere sunt foarte mici.
Disponibilizarile continua
In asteptarea privatizarii, proces ce s-ar putea finaliza in cea mai optimista varianta, la sfarsi-tul lunii octombrie, la Electroputere concedierile continua. Potrivit liderului de sindicat, Aurel Bojin, din cei 3.850 de angajati 600 urmeaza sa-si piarda locurile de munca incepand cu luna septembrie in schimbul salariilor compensatorii. 'Suntem convinsi ca este nevoie de un management nou, de produse noi pentru a recastiga piata. Daca nu se intampla ceva, o sa pierim', recunosc reprezentantii angajatilor.
Sursa: Romania libera, 26 august 2004.' -
Investitii de 131 de milioane de euro la Petrom
Curierul National SNP
___
Petrom a realizat, in primul semestru, 67 la suta din totalul programului de investitii prevazut pentru aceasta perioada, sumele alocate fiind de 5.351 miliarde lei (circa 131 milioane euro), desi nivelul stabilit fusese mai mare cu 2.600 miliarde lei (aproximativ 64 milioane euro). Conform raportului administratorilor, Petrom avea programate in primele sase luni ale anului investitii totale de aproape 8.000 miliarde lei (circa 197 milioane euro). Din aceasta suma, 3.731 miliarde lei erau destinate sectorului de explorare si productie, realizarile fiind insa cu 73 la suta mai reduse. Divizia de prelucrare a realizat, in primele sase luni ale anului, investitii care au atins 1.084 miliarde lei, fata de alocarile initiale de 1.983 miliarde lei. In sectorul comercial, Petrom stabilise un plafon de investitii de 1.276 miliarde lei, dar au fost realizate lucrari in valoare de 779 miliarde lei. Potrivit purtatorului de cuvant al Petrom, Gabriel Nastase, motivele pentru nerespectarea programului aprobat de investitii sunt localizate la nivelul fiecarui domeniu individual de activitate.
'Probabil ca la partea de explorare fusesera prevazute anumite studii. Unele dintre acestea fiind realizate, s-a constatat ca nu mai este nevoie si de altele, astfel numarul investitiilor a fost mai mic. In ceea ce priveste sectorul de prelucrare, este posibil ca unele investitii sau lucrari la rafinarii sa fi fost amanate pentru cea de-a doua jumatate a anului', a explicat Nastase. Pentru intreg anul 2004, Petrom a prevazut investitii totale in valoare de 17.148 miliarde lei (circa 418 milioane euro). Compania a obtinut, in primul semestru al acestui an, un profit net de 1.085 miliarde lei, raportat la o cifra de afaceri de 39.707 miliarde lei. Valoarea profitului brut a depasit 2.300 miliarde lei. Exprimata in euro, cifra de afaceri este de 977 milioane euro, in timp ce profitul net se ridica la 26,7 milioane euro.
Sursa: Curierul national, 26 august 2004.' -
Obligatiunile Targu Mures, tranzactionate la BVB
Cronica Romana
___
Bursa de Valori Bucuresti informeaza ca vineri, 27 August 2004, incepe tranzactionarea prin sistemul electronic al BVB a unei noi emisiuni de obligatiuni municipale emise de municipiul Targu Mures, care sunt inscrise la Cota Bursei in cadrul “Sectorului obligatiunilor si altor valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati”.
Obligatiunile municipale au fost emise cu dobanda flotanta pre-determinata care se plateste trimestrial, sub forma de cupon, detinatorilor de obligatiuni inscrisi in Registrul BVB la data de referinta. Conventia de calcul adobanzii acumulate este actual/360 in conformitate cu documentul de emisiune a obligatiunilor. Programul sedintei de tranzactionare este zilnic, de luni pana vineri, intre orele 11:00 – 13:00.
Caracteristicile principale ale emisiunii de obligatiuni municipale Targu Mures sunt urmatoarele: simbol emisiune: TGM06;
valoare totala emisiune: 30.000.000.000 lei;
valoare nominala: 1.000.000 lei;
Rata dobanzii corespunzatoare celui de-al treilea cupon este de 21 % (data la care devine exigibila plata cuponului curent: 15.10.2004). Principalul curent este de 800.000 lei, iar rambursarea principalului se face in 10 rate egale a cate 100.000 lei.
Sursa: Cronica romana, 26 august 2004.
25.08.2004
-
Azomures a vandut de 100 mil. dolari in sase luni, dar a castigat mai putin
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de ingrasaminte chimice Azomures Targu Mures a incheiat prima jumatate a anului cu o crestere de 12% a cifrei de afaceri in termeni nominali, dar cu o scadere a profitului de peste 70%. Compania a vandut in prima jumatate a anului produse chimice, in special ingrasaminte, de 3.321 miliarde de lei (100 milioane de dolari) din care a castigat 132 miliarde de lei (4 milioane de dolari). In primul semestru al anului trecut profitul se ridica la 14 milioane de dolari, in conditiile in care vanzarile se ridicau la 89 milioane de dolari.
Spre deosebire de anul trecut, compania nu a mai beneficiat de pe urma subventiilor acordate de stat pentru achizitia de ingrasaminte de catre micii agricultori, in timp ce pretul gazelor naturale, care reprezinta peste jumatate din costul de productie al ingrasamintelor, a continuat sa creasca. Azomures a reusit insa sa isi majoreze vanzarile pe seama exporturilor, care au urcat cu peste 35% in volum fizic, in conditiile cresterii preturilor pe piata mondiala la ingrasamintele pe baza de uree.
Compania a intrat in 2003 pe piata SUA exportand URAN (un ingrasamant lichid folosit in conditii speciale). Producatorul de ingrasaminte a fost dezavantajat de evolutia cursului monedei americane in raport cu leul, care s-a mentinut relativ stabila, fata de o inflatie de peste 12% pe ultimele 12 luni. Livrarile la export ale Azomures au atins doua treimi din productia totala, in conditiile in care vanzarile pe piata interna au scazut fata de primul semestru al anului trecut cu 10%.
Reprezentantii societatii se asteapta ca aceasta crestere a pretului la gaze naturale si la energie electrica si concurenta ridicata de pe piata internationala sa afecteze activitatea societatii in urmatorii ani. 'Majorarea preturilor la materiile prime de baza si la energia electrica vor avea ca efect o majorare semnificativa a costurilor cu efecte previzibile de diminuare a profitului societatii,? se precizeaza in raportul Azomures. Oficialii companiei mai afirma ca aceste riscuri nu sunt de natura sa influenteze continuitatea activitatii societatii.
La fel ca si in 2003, la Azomures au existat conflicte intre patronat si sindicate. Luna trecuta, liderii sindicatelor din Azomures au anuntat ca au deschis conflictul de interese, o faza premergatoare grevei. Sindicalistii cereau o majorare salariala de 25%, iar patronatele au fost dispuse sa acorde doar 12%. Compania a realizat in primele sase luni ale anului investitii in valoare de 6,5 milioane de dolari, din care peste jumatate au fost investitii pentru protectia mediului. Multe dintre companiile romanesti care activeaza in industria chimica au nevoie de investitii semnificative pentru a se putea alina la standardele de protectie a mediului ale Uniunii Europene.
Actiunile Azomures sunt cotate la Bursa de Valori Bucuresti, unde au avut de la inceputul anului o evolutie oscilanta intre 2.800 si 4.100 lei/actiune. Ultima tranzactie de ieri cu actiunile companiei s-a realizat la 3.240 lei/actiune, in scadere cu 1,8% fata de ziua anterioara. La acest pret, capitalizarea bursiera a societatii este de 51 milioane de dolari.
Azomures este detinuta de compania cu capital turcesc Transworld Fertilizers Holding din Luxemburg care controleaza 56% din actiuni. Un pachet de 9,99% este controlat de un vehicul de investitii Azomures Holdings LLC, fondurile de investitii Broadhurst si Lindesell detin impreuna mai putin de 20% din actiuni, iar statul detine prin intermediul AVAS 7,7% din actiuni.
Societatea a incheiat la inceputul acestui an o majorare de capital prin aporturile actiuoiarilor in valoare de 149 miliarde de lei. Initial Azomures intrentiona sa isi majoreze capitalul cu 1.000 miliarde de lei, dar putin dintre actionari au subscris, in ciuda faptului ca majorarea s-a realizat la un pret de 1.000 lei/actiune, pret mult mai mic decat cel de la Bursa.
Sursa: Ziarul financiar, 25 august 2004.
' -
Guvernul ar putea reduce taxele din sectorul petrolier
___
Guvernul Romaniei ia in calcul o reducere a taxelor din sectorul petrolier, pentru a tine sub control majorarea preturilor, a declarat, ieri, Dan Ioan Popescu, ministrul economiei si comertului, aflat intr-o vizita de lucru la Braila. 'In privinta titeiului, exista o situatie periculoasa: cererea zilnica de petrol la nivel mondial se situeaza la 81,3-81,5 milioane de barili, in timp ce oferta este de 81,6 milioane de barili, cererea egaland astfel oferta, si, totusi, pretul se mentine ridicat. In plus, mai exista si conflictul din Irak, situatia din Venezuela si scandalul Iukos din Rusia, astfel incat nu cred ca in perioada urmatoare va avea loc o scadere semnificativa a pretului la titei', a precizat ministrul. Acesta a afirmat, de asemenea, ca nu crede ca previziunea economistului-sef al Bancii Mondiale, conform careia titeiul va cobori la pragul de 32-34 de dolari/barili in cateva luni, se poate indeplini fara rezolvarea problemelor mentionate. 'Pretul titeiului pe plan mondial are o pondere de aproximativ 30% in tarifele produselor petroliere din Romania. In alte tari, 40-50% din pretul de 1-2 euro/litru reprezinta costurile. La noi, acestea au o pondere mai mare, pentru ca avem un pret mai redus de 0,7 euro/litru, avand si resurse proprii', a declarat Popescu.
Ministrul Dan Ioan Popescu a afirmat ca Petrom acopera nevoile sale din productia interna in proportie de 70%, restul provenind din import, ceea ce face ca societatea romaneasca sa fie mai putin afectata de scumpirile la nivel mondial.
Ministrul Comertului a precizat ca, desi pretul titeiului a crescut de la 32 la 47 de dolari barilul, nu crede ca va depasi pragul de 50 de dolari barilul. 'In perioada imediat urmatoare va avea loc o vizita a ministrului petrolului din Egipt aici, la invitatia mea, iar eu voi pleca in Qatar in cateva zile. Am mai discutat aceasta problema si nimeni nu crede ca se va depasi pretul de 50 dolari/baril', a declarat Dan Ioan Popescu. Ministrul si-a exprimat convingerea ferma ca preturile la energia electrica si la gaze naturale nu vor mai suferi majorari in perioada urmatoare, intrucat nu vede 'nici un motiv pentru acest lucru'. 'Cred ca trebuie sa mentinem grupurile care pot produce energie electrica cu un cost competitiv european. De asemenea, stam foarte bine cu stocurile de pacura si carbune pentru iarna. In privinta gazelor naturale, in acest an, se va inregistra un record absolut de 2,6-2,7 miliarde de metri cubi', a precizat Dan Ioan Popescu. Ministrul a precizat, de asemenea, ca ieri a discutat cu colegii de la Termoelectrica incadrarea costurilor energetice in tarif, intr-un mod cat mai competitiv. 'Producem la pret mic sau ne raportam la importuri majore?', s-a intrebat Popescu, care a precizat ca nu se pune problema unei majorari a pretului in perioada urmatoare. El a mai afirmat ca la nivel anilor 2007-2008 este necesara o putere cumulata care sa raspunda nevoilor Romaniei, si nu numai. Despre privatizarea Distrigaz, Dan Ioan Popescu a declarat ca nu vrea sa faca nici o legatura intre procesul de privatizare si furnizarea de gaze naturale.
'Nu ma tem de o scumpire a gazelor, relatiile bune pe care le avem cu Gazpromul, cu domnul Miller ma fac sa cred acest lucru', a afirmat increzator ministrul. In plus, acesta a precizat ca, pana acum, Ministerul Economiei si Comertului nu a primit nici o contestatie sau plangere din partea Gazprom si Enel. 'Pana la sfarsitul lunii septembrie vrem sa finalizam negocierile pentru privatizarea Distrigaz, cu Gaz de France si cu Ruhrgas', a mai precizat ministrul. Dan Ioan Popescu are, de asemenea, o recomandare pentru cei care vor sa-si instaleze centrale de apartament: 'Guvernul nu poate sa incurajeze sau sa descurajeze montarea centralelor de apartament, asta tine de fiecare cetatean in parte. Si eu am o centrala proprie la casa noastra din Azuga. Cu toate acestea, cred ca cea mai buna solutie pentru blocurile nou construite ramane centrala de scara', a declarat Dan Ioan Popescu.
Declaratiile au fost facute cu ocazia unei deplasari la Braila a ministrului, care a avut ca scop vizitarea SC Termoelectrica Sucursala Electrocentrale Braila.
Ieri, la Braila, a fost pus in functiune blocul 1 de producere a energiei electrice, dupa o modernizare care a costat 43 milioane de dolari. 'Acest bloc este unul dintre cele mai moderne sisteme de astazi. Noxele emanate sunt deja la nivelul cerut de Uniunea Europeana, iar costurile de productie sunt foarte performante', a declarat Popescu. Ministrul a precizat ca blocul foloseste drept combustibil gaze naturale si pacura, si ca durata de viata a acestuia (avand in vedere ca a fost pus in functiune in 1973) a fost prelungita cu 150.000 de ore sau 25 de ani. Retehnologizarea blocului 1 a insemnat, de asemenea, o crestere a puterii cu 17 MWh.
Sursa: Curentul, 25 august 2004.'
Pagina