19.01.2006
-
Privatizarea CEC ar putea fi amanata cu doi ani
Realitatea Romaneasca
___
Privatizarea CEC ar putea fi amanata cu doi ani daca planul de afaceri solicitat conducerii bancii va convinge comisia de privatizare ca restructurarea si dezvoltarea institutiei de credit sunt posibile si fara atragerea unui investitor strategic, anunta Mediafax, care citeaza surse din Ministerul Finantelor Publice (MFP).
Potrivit surselor citate, comisia de privatizare se va intruni saptamana viitoare, cand conducerea CEC va prezenta o strategie pentru urmatorii doi ani, fara sa ia in considerare privatizarea bancii.
Presedintele CEC, Eugen Radulescu, a confirmat ca lucreaza la un plan de afaceri pana in 2008, care ignora intr-o oarecare masura daca se face sau nu privatizarea institutiei bancare. Oficialul CEC nu exclude varianta ca membrii comisiei de privatizare sa doreasca o analiza bazata pe mai multe scenarii, caz in care conducerea bancii va elabora si alte strategii.
Pentru acest an, banca si-a programat investitii de 100 de milioane de lei si are ca tinta un profit net de 10-15 milioane de euro. Principalele directii investitionale sunt reprezentate de sistemul IT si de pregatirea personalului.
In ceea ce priveste continuarea procesului de restructurare, Radulescu vorbeste in principal de relocarea unitatilor si mai putin de restrangerea retelei teritoriale, care insumeaza 1.400 de agentii. Totodata, presedintele CEC estimeaza ca numarul angajatilor s-ar putea reduce si in acest an cu pana la 1.000 de salariati.
La inceputul acestui an, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, presedintele comisiei de privatizare, declara ca nu este incantat de ofertele preliminare si ca analizeaza 'cea mai buna varianta vizavi de CEC'. El arata ca ianuarie nu mai reprezinta un obiectiv ferm pentru depunerea ofertelor finale angajante.
Dupa ce Erste Bank a castigat licitatia pentru preluarea BCR, pe lista de investitori interesati de preluarea CEC au mai ramas National Bank of Greece, Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 19 ianuarie 2006.' -
IAR Brasov omologheaza elicoptere pentru Emiratele Arabe
Cronica Romana IARV
___
IAR Brasov va semna saptamana viitoare documentele de omologare a prototipului elicopterului IAR PUMA, varianta, SM, acesta fiind adresat in principal fortelor speciale ale Emiratelor Arabe Unite. La eveniment vor participa reprezentantii Eurocopter si ai beneficiarilor. Prototipul a fost finalizat anul trecut si trimis in Franta pentru a fi testat la Centrul de Incercari al celor de la Eurocopter. Potrivit directorului IAR, Ioan Georgescu, elicopterul se comporta si realizeaza performantele dorite specialistii. Tot saptamana viitoare, la IAR Brasov incep cursurile pentru tehnicienii care vor exploata acest elicopter, iar apoi va incepe scolarizarea pilotilor clientului arab. Conducerea societatii spera ca aceasta varianta de elicopetr sa atraga noi clienti care doresc sa isi modernizeze aparatele de zbor. Valoarea totala a contractului pentru cele 25 de elicoptere este de 89 de milioane dolari, ultimul aparat urmand sa fie livrat in anul 2008. Primele elicoptere vor fi livrate in Emiratele Arabe Unite la sfarsitul lunii martie 2006.
Sursa: Cronica Romana, 19 ianuarie 2006. -
ARO, Rulmentul Brasov si Electroputere, marci pe cale de disparitie
Adevarul EPT
___
ARO se judeca cu creditorii, care vor sa o imparta in contul datoriilor. Rulmentul Brasov e de sapte ani la privatizare, dar investitorii s-au ferit de puterea sindicatelor. Aproape 3.000 de profesionisti au migrat de la Rulmentul la Ina Schaffler, o noua uzina de rulmenti construita de nemti la Brasov. Electroputere nu are, practic, nici un investitor interesat. In disperare, salariatii ar vrea s-o cumpere ei si sunt in cautarea unui consortiu bazat financiar. Cele trei uzine mari sunt trei marci pe cale de disparitie.
Un fost guvernator BNR, interesat de ARO
Astazi, la Tribunalul Timisoara se intrunesc din nou creditorii ARO cu avocatii lui Cross Lander. Salariatii sunt prezenti si lupta pentru ca uzina sa nu intre in faliment, aceasta cu atat mai mult cu cat John Perez le-a dat speranta ca o va vinde. Firma cumparatoare, tinuta la secret de AVAS, are un reprezentant cu nume - Vlad Soare, fostul guvernator al BNR. 'Domnul Vlad Soare a vizitat uzina, iar grupul de firme pe care il reprezinta ar vrea s-o cumpere. Acesta s-a intalnit, la Frankfurt, cu Emanuel Baez si John Perez, patronii de la Cross Lander. Daca se vor intelege la pret, ARO ar putea fi vanduta, desi datoria acumulata in ultimul an este de 20 milioane de dolari', ne-a declarat Gheorghe Apostu, liderul sindicatelor ARO. Se pare ca John Perez isi doreste tare mult sa scape de Romania, dar vrea sa plece si cu ceva bani de buzunar - 7,5 milioane de dolari.
'Marca' Electroputere, pierderea cea mai mare
Electroputere Craiova a fost odata o putere in industria romaneasca. Acum are o datorie de 40 mil. dolari si are nevoie de un capital de lucru, plus investitii de 20 mil. dolari. Cei interesati s-o cumpere ar fi grupul Tender, Serviciile Feroviare Romane si firma Barak India. 'In disperare, ca sa salveze uzina, salariatii cauta firme romanesti cu care sa formeze un consortiu. Nebunia este cu atat mai mare cu cat in Craiova nu e nimic de lucru, nu se dezvolta nici o alta industrie asa cum se dezvolta in alte orase', ne-a declarat Aurel Bojenoiu, liderul sindicatelor Electroputere. El sustine ca ceea ce este mai rau este pierderea 'marcii', dupa 30 de ani de istorie. In urmatoarele luni, de la Electroputere vor fi disponibilizati 600 de oameni.
Salariatii de la Rulmentul Brasov au migrat la Ina Schaeffel
Pentru ca Rulmentul Brasov este in privatizare de sapte ani, 3.000 de salariati s-au mutat intr-o noua uzina de rulmenti, construita de Ina Schaeffel. Analistii sustin ca nemtii au vrut sa cumpere initial Rulmentul Brasov, dar speriati de puterea sindicatelor au hotarat sa construiasca green field. 'Intr-adevar, aproape 3.000 de salariati s-au mutat la Ina, care inca din 2003 si-a construit o noua uzina de rulmenti la Brasov', ne-a declarat directorul general al Rulmentul, Vasile Surdu. Acesta sustine ca, la uzina brasoveana, forta de munca este cel mai mare capital: 'Ca sa fabrici rulmenti ai nevoie de profesionisti, precizia este a mia parte dintr-un milimetru. Rulmentul trebuie sa aiba un fasait aidoma unui CD. Acesta este si scopul pentru care nemtii de la Ina au construit langa noi. Dar, personal, consider ca este buna concurenta, fiind loc pentru ambele uzine', sustine directorul general al Rulmentul.
Sursa: Adevarul, 19 ianuarie 2006.'
18.01.2006
-
Petru Prunea: Am preferat sa nu indeplinim bugetul decat sa vindem din actiuni
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Broker, singura societate de intermediere bursiera listata la Bursa, a obtinut anul trecut un castig de peste doua ori mai ridicat comparativ cu cel din 2004, dar sub nivelul bugetat. Petru Prunea, presedintele societatii, spune ca a preferat insa sa nu forteze vanzarea unor pachete de actiuni detinute pentru atingerea tintei bugetate, pentru ca in acest mod societatea ar fi avut de pierdut pentru o perioada mai lunga de timp.
Majoritatea actiunilor cotate la Bursa au inceput anul cu cresteri puternice, astfel ca decizia de a nu vinde din actiuni pentru a realiza bugetul nu a fost una gresita. Societatea inregistreaza profitul in contabilitate doar in momentul vanzarii, chiar daca are castiguri potentiale rezultate din cresterea actiunilor. Broker a obtinut in 2005 un profit net de 13,16 milioane de lei (3,6 mil. euro), de peste doua ori mai ridicat comparativ cu profitul realizat in 2004. Profitul brut al Broker a depasit 15 mil. lei (4,1 mil. euro), fiind sub nivelul de 17 mil. lei, bugetat la inceputul anului.
'Suntem multumiti de profitul pe care l-am realizat, care coincide cu prevederile de buget ale conducerii executive. Nivelul de 17 milioane de lei a fost trecut in buget la cerinta unora dintre actionarii nostri mult prea optimisti, dar noi nu am vrut sa fortam lichidarea unor pozitii din portofoliu, care ne-ar fi permis obtinerea unui castig bun, dar mai mic decat cel preconizat pe aceleasi pozitii in 2006', a precizat Petru Prunea, presedintele SSIF Broker.
Prunea mai spune ca unul din obiectivele principale ale societatii va fi in continuare cresterea capitalului, pentru a putea profita de oportunitatile existente pe piata de capital, care in ultimii ani s-a aflat pe un trend puternic ascendent, iar situatia este asteptata sa nu se schimbe nici in urmatorii 2-3 ani. De altfel, cea mai mare parte din profitul brut pe 2005 a fost obtinut din speculatiile derulate pe piata de capital, societatea castigand peste 12 milioane de lei din diferentele favorabile de pret, restul provenind din comisioane.
Anul trecut, Broker a realizat o cifra de afaceri de 8,9 milioane de lei (2,4 milioane de euro), de aproximativ doua ori mai ridicata comparativ cu afacerile din 2004. In acest context, seful Broker spune ca are in vedere pe viitor derularea unei serii de majorari de capital, obiectivul fiind ca in 2-3 ani societatea sa ajunga la un capital de 100 de milioane de lei, adica de peste trei ori mai ridicat decat nivelul actual. 'Tinta noastra e ca in doi, cel mult trei ani, sa ajungem la un capital de 100 de milioane de lei, dar totul va depinde de vointa actionarilor', a spus Prunea.
El spune ca in prezent sunt bani disponibili in economia romaneasa in cantitati mari, o parte importanta din acesti bani urmand sa se indrepte si in directia pietei de capital. Prunea considera ca exista in mod clar o tendinta de crestere pe piata ca urmare a dobanzilor tot mai neatractive oferite de banci si a faptului ca activele fizice si financiare ale Romaniei sunt evaluate la preturi 'mici'.
Cresterea interesului investitorilor pentru bursa s-a reflectat si in conturile Broker, societatea avand in prezent in jur de 3.200 de clienti, cu peste 20% mai mult fata de nivelul de la finalul lui 2004, potrivit conducerii companiei. Prunea mai spune ca in acest an strategia companiei va viza si deschiderea de noi unitati, estimand ca urmare a acestui lucru o crestere a afacerilor cu 30-35%. El a precizat ca o parte din profitul pe anul trecut va fi investita in deschiderea de noi unitati, dar si modernizarea celor existente, intentionand totusi ca cea mai mare parte a profitului sa fie distribuita sub forma de actiuni gratuite.
'Vom folosi cateva miliarde de lei (vechi - n.red) din acest profit pentru investitii in sediul din Cluj - Napoca si in modernizarea si deschiderea de alte unitati in tara, dar cea mai mare parte a profitului va fi distribuita actionarilor, in loc de dividende. Se preconizeaza in acelasi timp acordarea de actiuni gratuite din rezervele constituite din primele de emisiune aferente ultimei majorari de capital derulata de Broker. Totodata, avem in vedere si derularea unei majorari de capital prin aport in numerar al actionarilor', afirma Petru Prunea. El nu a dorit sa ofere la aceasta data mai multe detalii legate de aceasta majorare de capital prin aport in numerar.
Seful Broker precizase ca intentioneaza sa deruleze in acest an o majorare de capital de pana la 32 mil. lei, pentru dublarea capitalului social actual, aceasta operatiune urmand sa se faca atat prin capitalizarea profitului, cat si printr-o emisiune de actiuni noi. Societatea vrea sa deschida in acest an cel putin alte opt noi unitati, in orase precum Turnu - Severin, Bacau, Brasov, dar si noi agentii in Bucuresti.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 ianuarie 2006.
' -
Petrom da 234 milioane euro pe benzinarii OMV
Averea SNP
___
Compania Petrom, intrata acum doi ani sub controlul grupului austriac OMV isi sporeste numarul benzinariilor achiztionand subsidiarele deschise de OMV in ultimii ani in Romania, Bulgaria, Serbia si Muntenegru. Potrivit comunicatului dat publicitatii aseara la inchiderea editiei, Petrom-OMV va plati 234,4 milioane euro (283 milioane dolari) pentru a achizitiona 99,9% din OMV Mineraloel Romania SRL, OMV Bulgaria EOOD si IMV Jugoslavija d.o.o. Prin aceasta achizitie, Petrom-OMV va functiona ca un centru operational al Grupului OMV pentru Europa de Sud-Est. â??Este cea mai importanta tranzactie pe care compania o va finaliza dupa incheierea procesului de privatizare si cu siguranta un pas foarte important in vederea extinderii Petrom pe pietele din regiuneâ??, a declarat Gheorghe Constantinescu, directorul general executiv al Petrom. Aceasta este prima mutare importanta a Petrom pe anul 2006 dupa ce anul trecut, tot in scopul consolidarii pozitiei, compania a anuntat rascumpararea unor active dar si renuntarea la o buna parte din reteaua de benzinarii a companiei petroliere romanesti. In urma preluarii subsidiarelor OMV, grupul Petrom-OMV isi sporeste numarul de benzinarii cu 178. Desi devin proprietatea Petrom, acestea vor continua sa opereze sub numele OMV.
In Romania, reteaua OMV Mineraloel detine 73 de statii in care functioneaza magazine viva si cafenele Vienna Cafe, in Bulgaria compania OMV are 74 de statii si doua depozite moderne iar in Iugoslavia 31 de benzinarii de asemenea cu cafenea si magazin. Valoarea totala a celor companii a fost evaluata de KPMG, mandatata de Petrom la 234,4 milioane euro. Aceasta este si valoarea tranzactiei care va suferi ajustari uzuale cu privire la capitalul de lucru si datoriiâ??, a anuntat aseara responsabilii Petrom. Practic, Petrom va plati pentru retele de distributie aproape o treime din suma cu care OMV a cumparat pachetul de actiuni vandut direct de statul roman in urma cu doi ani.
Anul trecut, Petrom si-a anuntat strategia pe urmatorii cinci ani, strategie prin care vizeaza sa devina lider pe piata est-europeana de petrol si gaze. Pentru aceasta, managementul romano-austriac a promis investitii de peste 3 miliarde euro, in urmatorii cinci ani.
Sursa: Averea, 18 ianuarie 2006. -
La Carbid Fox s-a tras heblul
Adevarul
___
SC Carbid Fox SA Tarnaveni, singurul producator de carbid din sud-estul Europei, si-a oprit productia dupa ce a fost deconectata de la reteaua de alimentare cu energie electrica, transmite corespondentul Rompres. Societatea a ramas fara energie electrica din cauza nerespectarii protocolului de reesalonare a datoriilor semnat cu Electrica Transilvania Sud, care prevedea ca, pana la 15 ianuarie a.c., Carbid Fox sa achite suma de 2,5 milioane lei noi (25 miliarde lei vechi). SC Carbid Fox SA Tarnaveni este la al treilea protocol incheiat cu Electrica Transilvania Sud, ultimul fiind perfectat in luna septembrie 2005, cand conducerea societatii s-a angajat la respectarea acestuia. Ovidiu Georgescu, directorul Electrica Transilvania Sud, sucursala Targu Mures, a declarat, ieri, ca reluarea furnizarii energiei electrice fata de Carbid Fox nu este garantata, chiar daca societatea isi va achita imediat datoriile.
Sursa: Adevarul, 18 ianuarie 2006.
17.01.2006
-
CEC va duce o parte din actiuni pe bursa
Romania libera
___
Procesul de privatizare a celei mai vechi banci din Romania - Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) - a ramas, la finalul anului trecut, in umbra aceluia care a fost cel mai important pentru sectorul bancar romanesc, si nu numai, respectiv cel al Bancii Comerciale Romane (BCR).
Acest lucru este de altfel de inteles, deoarece aparent impactul privatizarii CEC este mai putin spectaculos, cel putin pentru piata bursiera, spre deosebire de BCR, a carei influenta este evidenta, data fiind detinerea de catre cele cinci societati de investitii financiare (SIF) a unei cote de aproximativ 30% din capitalul social al bancii.
Vanzarea CEC va fi insa importanta pentru actorii pietei bursiere din Romania cel putin din doua motive. Primul ar fi acela ca, in contextul modificarilor sau consolidarii pozitiilor in ierarhia din sistemul bancar, orice noua achizitie sau fuziune in domeniu poate influenta in mod indirect politicile de dezvoltare a celorlalte banci si, prin consecinta, si a bancilor listate deja la bursa.
Cel de-al doilea reprezinta probabilitatea ca CEC sa intre in mod indirect in vizorul investitorilor la Bursa de Valori Bucuresti. Si asta, pentru ca 9,9% din actiunile sale vor intra in portofoliul Fondului Proprietatea, chiar daca listarea acestuia este inca la stadiul de proiect.
Totodata, institutia ar putea trezi interesul direct, in conditiile in care intentia de vanzare a restului de actiuni CEC pe piata interna de capital se materializeaza. Cu atat mai mult cu cat la un moment dat existau opinii care sustineau listarea tuturor societatilor ale caror actiuni vor intra in activul fondului Proprietatea.
Sursa: Romania Libera, 17 ianuarie 2006. -
Contractul de privatizare a BCR va fi publicat dupa 25 ianuarie
Gardianul EBS
___
Contractul de privatizare a BCR va fi publicat pe site-ul AVAS dupa 25 ianuarie, informeaza un comunicat al comisiei de privatizare a bancii, remis Mediafax. 'In baza solicitarilor din 28 decembrie 2005 si 5 ianuarie 2006 privind publicarea contractului de privatizare a BCR, comisia a primit acceptul cumparatorului privind publicarea acestuia, dupa data de 25 ianuarie 2006 (incheierea road-show-ului Erste), pe pagina de internet a AVAS, mai putin datele personale si anexele (business planul)', se arata in comunicat.
Erste Bank este castigatorul licitatiei de preluare a BCR, cea mai mare banca din Romania, oferind un pret de 3,75 miliarde de euro pentru 61,88% din actiuni. Erste Bank va prelua controlul efectiv al BCR intr-un termen de 3-6 luni de la semnarea contractului, care a avut loc la sfarsitul lunii decembrie, iar pana la acel moment va avea in banca un comitet de observatori.
Sursa: Gardianul, 17 ianuarie 2006.' -
Privatizarea Romgaz nu este o prioritate
Curierul National
___
Realizarea unui program national de lucrari de infrastructura, sustinerea productiei interne, reducerea dependentei de importuri energetice si o politica monetar-financiara stabila si coerenta sunt principalele prioritati ale Romaniei identificate de Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Potrivit AOAR, autoritatile trebuie sa-si propuna realizarea a peste 2.000 de kilometri de autostrada in termen de 3-5 ani. Este inacceptabila actuala situatie, in care un volum mai important de precipitatii, iarna sau vara, duce la intreruperea pe perioade semnificative de timp a legaturilor intre principalele zone geografice ale Romaniei. Infrastructura rutiera si de comunicatii determina in mod direct volumul investitiilor private intr-o zona sau alta si pe ansamblu atractivitatea Romaniei pentru fluxurile de capital', se arata intr-un comunicat al asociatiei. 'Daca suntem o tara cu pretentii europene, trebuie sa avem autostrazi. Trebuie sa se faca ceva daca ploua doua zile, avem o tara rupta in trei, la nivelul actual al infrastructurii autohtone. Si am putea sa avem autostrazi. De exemplu, decat sa stea acasa minerii disponibilizati, ar putea fi folositi la contruirea de autostrazi. Resurse exista' ne-a spus secretarul general al AOAR, Cristian Parvan.
'Avem resurse energetice suficiente'
Alte prioritati sunt, potrivit reprezentantilor AOAR, sustinerea productiei interne, in principal cea industriala, si stabilirea unei strategii de reducere a dependentei de importurile de resurse energetice. 'Noi nu ar trebui sa avem probleme cu energia electrica. Fata de alte tari avem resurse energetice suficiente, dar nu stim cum sa le valorificam', a adaugat Parvan. Astfel de programe se afla in faze avansate de realizare in state cu economii dezvoltate si au devenit recent o prioritate la nivel european, argumenteaza conducerea asociatiei oamenilor de afaceri. Pentru atragerea marilor investitori internationali, AOAR solicita Guvernului realizarea unei liste de proiecte mari si foarte mari propuse pentru parteneriate de tip public-privat.
Reprezentantii oamenilor de afaceri apreciaza ca trei dintre privatizarile anuntate de autoritati (Romgaz, Casa de Economii si Consemnatiuni - CEC si Loteria Nationala) nu sunt justificate in prezent, iar viitoarele vanzari ale participatiilor statului trebuie sa fie realizate in baza unor evaluari obiective si profesioniste. 'Toate acestea nu ar trebui privatizate. Ele nu sunt gauri negre ca sa trebuiasca sa fie privatizate', a incheiat Cristian Parvan.
Stabilirea unei politici monetar-financiare coerente
Totodata, alte obiective propuse de AOAR sunt stabilirea unei politici monetar-financiare coerente, pentru stabilizarea pietei si predictibilitatea evolutiilor din domeniu, precum si revenirea la un Cod Fiscal stabil pe o perioada de cel putin 3 ani si la un Cod al Muncii care sa permita flexibilizarea pietei fortei de munca. AOAR considera ca nivelul indicatorilor macroeconomici din 2005 si incetinirea ritmului de crestere a productiei industriale si a produsului intern brut impun focalizarea politicilor guvernamentale pe stimularea afacerilor, indeosebi a celor producatoare de valoare adaugata, pentru reluarea ritmului alert al cresterii economice. 'Prioritatile anului 2006 si ale anilor care vor urma sunt caracteristice unui proces de modernizare a Romaniei, evolutiile economice justificand abandonarea politicilor specifice unor etape de tranzitie, parcurse in ultimii 16 ani', se mai arata in comunicat.
Sursa: Curierul National, 17 ianuarie 2006.'
16.01.2006
-
BRD vrea sa bata BCR in sucursale
Evenimentul Zilei BRD
___
Societe Generale are planuri mari in ceea ce priveste BRD, filiala sa din Romania. Mai precis, deschiderea in 2006 a inca 200 de agentii in Romania. Ceea ce ar insemna o retea cu 60a mai mare la finele anului, daca ne raportam la numarul actual de agentii ale bancii - 330. Planurile Societe Generale au fost dezvaluite in China, la Pekin, de directorul diviziei internationale de retail, Jean Luis Mattei. El a precizat ca â??mai sunt multe de facut in Europa Centrala si de Estâ??. Alaturi de Romania, banca franceza urmareste si consolidarea pozitiei din Rusia. Insa numarul de sucursale ce vor fi deschise aici este mult mai mic - intre 20 si 40. Una dintre motivatiile din spatele interesului Societe Generale pentru Romania este profitabilitatea extrem de mare de pe aceasta piata. In 2004, profitul BRD a crescut cu 55a, oferind actionarilor unele dintre cele mai mari castiguri din regiune, raportat la valoarea unei actiuni.
Agentii cu costuri minime
Reprezentantii din Romania ai BRD au explicat ca expansiunea bancii se va baza in special pe agentii mici, numite BRD Express. Avantajul acestora sunt costurile reduse. Deschiderea unei astfel de reprezentante costa, in medie, 100.000 de euro, dupa cum anunta directorul general adjunct al bancii, Sorin Popa, in momentul lansarii proiectului. Mult sub costurile deschiderii unei sucursale mari.
Agentiile BRD Express au un numari mic de angajati si sunt amplasate in general acolo unde potentialii clienti ai bancii traiesc sau muncesc. In sucursale sunt oferite produse de baza pentru persoanele fizice - carduri, conturi si credite. Insa nu este exclusa si oferirea de produse destinate firmelor, spune Traian Traicu, purtator de cuvant al BRD. Potrivit acestuia, deschiderea celor 200 de unitati ar putea dura mai mult decat au anuntat francezii, un termen mai realist fiind doi-trei ani.
Agentiile bancare de proximitate, desi au o vechime considerabila in Franta - tara de origine a Societe Generale -, au fost inceput sa fie deschise in Romania in 2004, fiind prima tara in care banca-mama implementeaza acest model.
Daca in prima faza, agentiile Express au fost deschise in cartiere din marile orase, precum Bucuresti, Brasov, Constanta, la finele anului trecut au inceput sa fie atacate si orasele mici si comunele.
Batalie pe sucursale
Daca BRD va ajunge la 530 de sucursale, asa cum doreste patronul francez, va urca direct pe locul doi in topul bancilor cu cea mai dezvoltata retea, dupa CEC. BCR, care in prezent administreaza 370 de unitati si care avea in plan, inainte de privatizare, deschiderea a inca 70 de sucursale in 2006, ar cobori pe locul 3. In timp ce urmatoarele banci din top ar ramane mult in urma, cu retele de circa 200 de unitati.
Tinte imposibile pentru angajati
Fiecare sucursala a BRD este obligata sa atinga anumite obiective de vanzari, care sa asigure amortizarea investitiei intr-un interval rezonabil de timp. Astfel, angajatii au o norma fixa de carduri care trebuie emise, credite de acordat si conturi de depozit deschis. Problema este ca in zonele cu locuitori saraci sau fara vad comercial, tintele se dovedesc imposibil de atins. Asa ca prietenii si rudele si chiar angajatii ajung clienti fideli ai bancii.
Sursa: Evenimentul Zilei, 16 ianuarie 2006.
Pagina