17.09.2004
-
Lukoil redeschide Petrotel in octombrie
Realitatea Romaneasca
___
O rafinarie care va procesa 3,5 milioane de tone de petrol va fi operabila in Romania in perioada septembrie-octombrie acest an', a declarat presedintele Lukoil, Vagit Alekperov, citat de RosBusiness Consulting. Alekperov a facut aceasta declaratie dupa ce a anuntat intentia grupului rusesc de a creste productia de titei la 90,2 milioane de tone, in 2005, de la 81,5 milioane de tone in 2004.
Rafinaria pomenita de Alekperov este Petrotel Ploiesti, pe care rusii au cumparat-o in 1998, dar au inchis-o in 2001, trimitand acasa 2.400 de salariati. In anul care a urmat inchiderii, Petrotel a inregistrat pierderi de 455 de miliarde de lei.
Lukoil a spus ca a inchis rafinaria pentru modernizare dar, pe de alta parte, a si fortat mana Guvenului pentru acordarea unor facilitati fiscale, lucru care, ulterior, s-a intamplat. Rusii au spus ca vor redeschide rafinaria cel mai tarziu in vara acestui an, dupa finalizarea modernizarilor, dar ea este si acum inchisa.
Grupul rus detine, pe langa rafinaria ploiesteana, peste 200 de statii de distributie a carburantilor.
Sursa: Realitatea romaneasca, 17 septembrie 2004.'
16.09.2004
-
Dupa un an de tergiversari, Landini va prelua Tractorul Brasov
Gardianul
___
Dupa ce Parlamentul a aprobat, pe 13 septembrie, OG nr. 53/2003 referitoare la privatizarea SC Tractorul Brasov, saptamana viitoare va fi consfiintit transferul proprietatii societatii brasovene catre noul proprietar, firma italiana Landini SpA. Astfel, dupa un an de negocieri, tergiversari si blocaje, mai mult sau mai putin obiective, uzina de tractoare din Brasov, 'curatata' si scutita de toate poverile financiar-bugetare, va intra in proprietatea italienilor carora le-au fost acceptate toate conditiile impuse in momentul semnarii contractului de vanzare-cumparare.
'Deputatii au fost de acord cu toate prevederile ordonantei si saptamana viitoare il asteptam pe Valerio Morra, presedintele firmei Landini, sa semneze transferul de proprietate', ne-a declarat Gheorghe Apostu, presedintele sindicatului Tractorul, care a mai mentionat ca 'partea romana a acceptat inclusiv acordarea subventiilor pentru tehnica agricola si transferul pachetului de actiuni de la SIF Transilvania in portofoliul Landini'. Cat priveste soarta viitoare a salariatilor, liderul Apostu a afirmat ca 'acordul social cu italienii a fost agreat in proportie de 80%, dar dupa deblocarea situatiei nu sunt probleme in semnarea sa. Timp de 5 ani, proprietarii s-au angajat sa pastreze acelasi numar de angajati si sa aplice o crestere a salariilor, care, in prezent, inseamna o medie de 4.800.000 lei pentru salariul de incadrare'.
Termenul-limita, 15 septembrie
Contractul de privatizare a fabricii Tractorul a fost semnat pe 26 septembrie 2003, firma italiana Landini obtinand 80,1% din actiunile fabricii, detinute de APAPS (55%) si de AVAB (25%). Contractul prevedea plata a 28,3 milioane de euro si preluarea unor datorii in valoare de 17 milioane de euro, pastrarea unui numar de 3.300 de angajati, iar, in perioada realizarii investitiilor, proprietarul sa nu dizolve sau lichideze voluntar societatea si sa nu greveze cu sarcini un pachet de 51% din capitalul social.
Motivul ezitarii firmei italiene era faptul ca Executivul a anuntat la inceputul anului ca nu va mai subventiona cumpararea de tractoare si masini agricole. La 4 august, presedintele AVAS, Mircea Ursache, a trimis o notificare societatii italiene, prin care anunta ca toate clauzele rezolutorii ale contractului au fost indeplinite: acordarea transei a doua a subventiei de 45% pentru producatorii de tractoare, transferul actiunilor SIF Transilvania de la Tractorul, in compensatie cu actiunile detinute de AVAS la Rulmentul Brasov, si readucerea fabricii de scule in patrimoniul Tractorul.
La data privatizarii, Tractorul era in imposibilitatea achitarii salariilor si a datorilor curente, fiind in pericol ca in orice moment sa fie inchisa deoarece, pe 28 iunie 2003, expirase si perioada de supraveghere financiara, fapt ce genera riscul declansarii procedurii falimentului. In aceste conditii, OG 53/2003 era singura solutie de mentinere a SC Tractorul, iar firma Landini, unicul pretendent.
Conditii dure impuse de Landini
Cum era de asteptat - data find situatia dificila a societatii brasovene - la negocierile contractului de vanzare-cumparare, italienii de la Landini au pus o serie de conditii foarte dure, ce au provocat un blocaj al negocierilor de peste un an, timp in care pierderile financiare ale uzinei Tractorul s-au majorat cel putin cu 4 miliarde lei pe fiecare zi de intarziere. De altfel, pentru a permite o privatizare cat mai rapida, OG nr. 53/2003 a prevazut ca Tractorul si, implicit, firma italiana sa beneficieze de un set de scutiri si alte inlesniri care au fost cuprinse si in contractul de vanzare-cumparare.
Astfel, pana la data efectuarii transferului de proprietate, societatea va beneficia de scutirea de la plata obligatiilor bugetare restante datorate si neachitate, a dobanzilor si penalizarilor aferente, precum si de scutirea totala de la plata tuturor obligatiilor rezultate din creditele acordate de Eximbank. De asemenea, societatea a fost scutita de la plata obligatiilor catre Ministerul Finantelor pentru imprumutul de 30 miliarde lei acordat pentru finantarea productiei de tractoare, precum si pentru creditele primite de la Eximbank, BRD, Demir Bank si BHF.
Sursa: Gardianul, 16 septembrie 2004.' -
Consiliul Concurentei analizeaza pozitia OMV
Evenimentul Zilei SNP
___
O data cu preluarea Petrom, compania austriaca poate domina piata romaneasca a petrolului
Consiliul Concurentei urmeaza sa decida daca OMV trebuie sau nu sa renunte la participatia sa de la Rompetrol dupa ce grupul austriac a semnat cu autoritatile romane contractul de privatizare a celeilalte mari companii petroliere, Petrom. OMV detine 25a din actiunile Rompetrol si, prin preluarea controlului la compania de stat, exista riscul abaterii de la principiile concurentei.
Surse din Consiliu afirma ca OMV a trimis la sfirsitul lunii august notificarea ceruta de lege in astfel de cazuri, dar investigatia va dura. Aceleasi surse spun ca reprezentantii Consiliului au solicitat OMV documentatie suplimentara pentru a face o evaluare cit mai exacta a situatiei.
O data cu preluarea Petrom, OMV isi consolideaza pozitia pe piata romaneasca a petrolului, dar se si apropie de ceea ce legislatia concurentei numeste “pozitie dominanta”. Cu alte cuvinte, detinerea unor participatii insemnate la primele doua mari companii petroliere romanesti plaseaza compania austriaca intr-o postura inegala fata de ceilalti competitori.
Regulile concurentei spun ca, in aceasta situatie, compania suspectata ca dobindeste o pozitie dominanta poate fi obligata sa renunte la anumite participatii pentru ca piata sa se echilibreze.
Aici intervine Consiliul Concurentei care, in urma unei notificari cerute de lege, incepe o investigatie la capatul careia, daca documentele arata ca suspiciunea se confirma, poate cere companiei in cauza sa vinda anumite proprietati (active sau pachete de actiuni).
Ce ramine la OMV?
Petrom si OMV nu au explicat deocamdata desprinderile hotarite in AGA de marti. Oficialii companiilor spun ca regulamentele pietei de capital impun minimum 48 de ore de tacere dupa Adunarea Generala. Consiliul Concurentei a cerut informatii suplimentare de la OMV.
Daca membrii institutiei vor ajunge la concluzia ca, o data cu noua achizitie, compania austriaca dobindeste o pozitie dominanta, ei ar putea cere acesteia sa ia masurile care se impun pentru ca tranzactia recent incheiata sa nu vina in contradictie cu Legea concurentei, adica sa renunte la o parte sau la toate actiunile de la Rompetrol.
Rafinariile si distributia
In cazul preluarii Petrom, pentru OMV probleme ar putea aparea la rafinarii si la reteaua de distributie. Cele doua rafinarii care faceau parte din Petrom cind OMV a semnat contractul de privatizare prelucrau mai mult de jumatate din petrolul rafinat in Romania. In acelasi timp, prin pachetul de 25a de la Rompetrol, OMV avea acces la o alta parte importanta din piata rafinariilor.
Cu aceste doua participari, compania austriaca ar avea un cuvint greu de spus pe mai mult de trei sferturi din capacitatea de rafinare a pietei. Situatie similara si in ce priveste segmentul distributiei produselor petroliere. Petrom avea peste 40% din piata, in timp ce ultimele date ale Rompetrol indicau o cota de 20a din distributie.
La recenta Adunare Generala, actionarii au decis sa desprinda din Petrom o rafinarie, Arpechim si jumatate din benzinarii. Hotarirea poate fi privita ca o incercare de crestere a eficientei companiei Petrom, dar si ca o masura preventiva de evitare a pozitiei dominante.
Sursa: Evenimentul zilei, 16 septembrie 2004. -
Actionarii inscrisi in registru mai pot cumpara titluri Petrom
Curentul SNP
___
Compania austriaca va plati pana la inceputul lunii noiembrie cel mult 856,19 milioane de euro din suma maxima de majorare a capitalului, pentru a prelua Petrom. BERD va participa la majorarea de capital prin compensarea unei sume de pana la 73 milioane de dolari, ceea ce va asigura participatia celorlalti actionari. Ultimul pret de tranzactionare a titlurilor Petrom la BVB a fost de 2.270 lei/actiuni.
Compania austriaca OMV va prelua Petrom dupa data de 10 noiembrie, data la care aceasta va trebui sa achite cel mult 856,19 milioane de euro din suma maxima de 984,16 milioane de euro, cat reprezinta majorarea de capital a companiei, majorare aprobata, saptamana aceasta, de catre actionarii Petrom. Prin aceasta operatiune de crestere de capital, investitorul austriac detine 51% din actiunile companiei. Tot la AGA s-a stabilit ca 28 septembrie sa fie data de referinta la care actionarii inscrisi in Registru sa poata participa la majorarea de capital, ceea ce inseamna ca acestia mai pot cumpara titluri Petrom pana la data de 24 septembrie. Perioada de subscriere pentru Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) este de numai 20 de zile si se incheie la 23 octombrie. Aceasta banca va participa la majorarea de capital prin compensarea unei sume de pana la 73 milioane de dolari catre actionarii existenti, astfel incat acestia sa-si mentina participatia. Pretul de subscriere calculat in lei la cursul de schimb valabil marti este de 2.157,64 de lei. Pentru fiecare actiune detinuta, actionarii minoritari vor avea drept de preemtiune aferent unui numar de 0,4906 actiuni. Micii actionari isi vor putea exercita dreptul de preemtiune in perioada 4 octombrie-2 noiembrie.
Actionarii au nominalizat societatea Petrogas, detinuta in totalitate de Petrom, pentru a participa ca asociat la infiintarea a patru filiale ale societatii petroliere. Filialele vor fi constituite prin aport in natura cu bunuri apartinand sucursalelor Arpechim Pitesti, Petrom Suplac si Doljchim, precum si cu unele statii de alimentare cu carburanti.
Sursa: Curentul, 16 septembrie 2004.
15.09.2004
-
Sicomed se extinde in forta pe piata cardiovascularelor
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCD
___
Sicomed Bucuresti, cel mai mare producator roman de medicamente, intentioneaza sa isi intareasca pozitia pe piata medicamentelor destinate tratarii afectiunilor cardiovasculare, prin atingerea unei cote de cel putin 5-6% din aceasta piata in 2005.
Anul trecut, piata tratamentelor pentru afectiuni cardiovasculare s-a ridicat la aproximativ 138 milioane $, din care segmentul C (cardio, adresate inimii) a avut 108 milioane $, iar segmentul B (blood, adresate circulatiei sanguine) 30,5 milioane $. In 2004, piata va inregistra o crestere de peste 35% pe segmentul B si de 30% pe segmentul C, ajungand la o valoare de 182 milioane $, potrivit reprezentantilor companiei.
Compania Sicomed a lansat pe piata un nou produs destinat acestor afectiuni, Aflen, in parteneriat cu grupul farmaceutic spaniol Uriach, care a avut venituri de aproape 100 milioane $, in 2003, din vanzarea medicamentelor produse sub marca proprie. Pe langa propriile medicamente, laboratoarele Uriach dezvolta produse farmaceutice pentru marii jucatori de pe piata mondiala.
'Rezultalele parteneriatelor semnate cu producatorii straini sunt atat disponibilitatea mai rapida a medicamentelor cat si actiunea terapeutica mai eficienta', a spus Mirel Nicola, director de dezvoltare strategica si comerciala la Sicomed, facand referire la decizia de dezvoltare a portofoliului de produse cu ajutorul jucatorilor de pe piata europeana. In prezent, Sicomed detine 18 marci pe piata medicamentelor cardiovasculare.
Procesul de extindere a ofertei de produse destinate acestei piete va continua si in viitor, a declarat Nicola. 'Numai in anul 2003 am lansat 2 medicamente noi destinate acestor afectiuni, in 2004 vom adauga alte trei produse, iar acest proces va continua si in viitor'.
Conform previziunilor companiei, Aflen va ajunge la o cota de piata de 2% din segmentul B pana in 2005. In conditiile in care acest segment va creste cu 75%, cat estimeaza Sicomed, noul produs va avea vanzari de aproximativ 1,5 milioane $.
Programul de investitii al Sicomed, care a totalizat 27 milioane $ pana in prezent, a fost orientat in perioada 2000 - 2003 catre atingerea standardelor GMP (good manufacturing practice) pentru toate sectiile de productie importante. In 2005, compania intentioneaza atingerea standardelor GMP International.
Compania a inregistrat vanzari de circa 26 de milioane de dolari in primele sase luni, in crestere cu circa 15% comparativ cu prima jumatate a anului trecut.
Sicomed este cel mai mare producator roman de medicamente, insa al patrulea jucator de pe piata, dupa grupul britanic GlaxoSmithKline (cu o cota de 11,8% pe primul trimestru al anului, conform companiei de cercetare de piata Cegedim Romania), cel elvetian Novartis (6,5%) si cel american Pfizer (5,5%). Conform Cegedim, Sicomed a avut pe primul trimestru o cota de piata de 4,9%.
Actionarul majoritar al Sicomed este Venoma Holdings (58,4% din actiuni), vehicul financiar detinut in proportii egale de Black Sea Fund si Fondul Roman Post Privatizare.
Sicomed este listata la Bursa de Valori, avand o capitalizare bursiera de 50 milioane euro. La Bursa, in ultima sedinta, actiunile Sicomed s-a tranzactionat la un pret de 4.950 lei, fata de o valoare nominala de 1.000 de lei.
Sursa: Ziarul financiar, 15 septembrie 2004.
' -
SIF Muntenia incearca sa gaseasca investitori pentru Comaico
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF4
___
Societatea de investitii financiare (SIF) Muntenia intentioneaza sa-si vanda in perioada urmatoare pachetul de 100% din actiunile detinute la Comaico Bucuresti, pe care spera sa obtina aproximativ 12 milioane dolari, au spus pentru Ziarul Financiar surse apropiate afacerii.
SIF Muntenia are in acest moment discutii pentru vanzarea pachetului de actiuni al Comaico cu trei investitori din Turcia, Serbia, respectiv Romania, care vor sa preia integral activele societatii.
'Au fost si alti investitori interesati, dar nu voiau decat anumite active ale societatii. SIF Muntenia a investit aproximativ 5,5 - 5,7 milioane dolari in Comaico, iar randamentul investitiei speram sa fie de 100%', au spus sursele citate.
Comaico dispune de peste 130 hectare teren intravilan, predominant in judetul Ilfov, dar si in judetul Giurgiu, care ar putea fi valorificat de investitorii interesati de dezvoltarea unor afaceri imobiliare, mai spun sursele citate. Pe langa investitorii straini care se intereseaza de Comaico, este si un antreprenor local din Giurgiu, implicat in afaceri cu petrol, care a pus ochii pe activele societatii.
Comaico dispune, de asemenea, de 13 hectare de sere, dar are si facilitati care trebuie modernizate cu o capacitate de 5 ferme de pasari de 600.000 capete, respectiv o ferma de vaci de circa 1.100 capete (care in acest moment nu este activa).
Societatea inregistra acum doi ani si jumatate pierderi in valoare de 150 miliarde lei, care au fost reduse pana la 20 miliarde lei in prezent si care ar putea fi eliminate treptat in urmatorii doi - trei ani, spun surse din Comaico.
In 2003, Comaico a realizat o cifra de afaceri de aproximativ 1,5 milioane dolari, pentru acest an fiind prognozata o crestere catre 2 milioane dolari.
Valoarea capitalului social este de 220 miliarde lei, SIF Muntenia fiind actionarul majoritar al societatii inca din 1998. Comaico SA are acum 40 de angajati. Strategia de investitii a SIF Muntenia a vizat pana acum pe langa banci, in special companii active in agricultura, turism sau industrie.
SIF Muntenia are in portofoliu peste 300 de societati, printre care se numara Banca Comerciala Romana (6% din actiuni), BRD (5,3%), Sicomed Bucuresti (12%), Semrom Muntenia (89,4%), Hanul Piratilor din Navodari (80%), Navol Oltenita (peste 50%) sau Rompetrol SA Bucuresti (4,6%), potrivit ultimelor date disponibile. SIF Muntenia are un activ net de 4.604 mld. lei si a inregistrat un profit net de 134 miliarde lei pe primele sapte luni ale anului.
Sursa: Ziarul financiar, 15 septembrie 2004.
' -
Arpechim, Doljchim, 340 benzinarii si Petrom Suplac - transformate in SRL-uri
Adevarul SNP
___
In scurt timp, SNP Petrom va avea un nou patron. Aproband majorarea de capital, Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) a dat dreptul grupului austriac OMV sa preia controlul la Petrom in calitate de actionar majoritar. Capitalul social al companiei va fi majorat, prin emiterea unui numar maxim de 18,7 miliarde actiuni nominative, care urmeaza sa fie subscrise de OMV si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare prin compensarea unei sume de pana la 73 milioane dolari, si de catre actionarii existenti, cu exceptia Ministerului Economiei si Comertului (MEC). Cu toate ca participantii la AGA se asteptau la o intalnire tensionata, atmosfera a fost ceva mai relaxata decat cu alte ocazii, fiind aprobate, fara probleme, toate punctele de pe ordinea de zi, ne-au precizat surse autorizate. La AGA au participat, in calitate de observatori, si reprezentantii OMV, dar au lipsit liderii de sindicate. Potrivit unor surse prezente la AGA, rafinaria Arpechim, combinatul Doljchim, 340 benzinarii si Petrom Suplac vor fi externalizate, urmand sa se constituie societati cu raspundere limitata, la care Petrom sa detina 99,9% din actiuni. 'Prin externalizarea productiei de rafinare, ingrasaminte chimice si distributie PECO si includerea in statutul societatii a conditiei ca preturile la tranzactiile dintre SNP si filiale (titei cate Arpechim, benzina catre Peco-uri, gaze catre Doljchim) se vor stabili la pret de cotatie bursiera, Petrom intra in sfarsit in normalitate. De asemenea, prin statut, 3 din cei 7 administratori trebuie sa fie independenti de OMV', ne-a declarat Dan Barbulescu, reprezentantul unui actionar minoritar al SNP Petrom. Prin urmare, nu se va mai transfera profit dintr-o parte in alta, sustine Barbulescu. Tema dreptului de subscriere a incins spiritele intre participantii la AGA. Pe motiv ca vor fi actionari care nu vor subscrie pentru ca nu vor veni cu bani de acasa, s-a propus sa se vanda dreptul de subscriere pe bursa. De pilda, SIF Oltenia, care detine actiuni in valoare de 20 milioane dolari, ar trebui sa vina cu inca 10 milioane dolari ca sa-si mentina cota. Surse de pe piata de capital sustin insa ca se incalca o reglementare si ca SIF Oltenia ar fi prea expusa pe piata. AGA Petrom nu a aprobat vanzarea dreptului de subscriere pe bursa, dar exista aceasta posibilitate, precizeaza surse autorizate. AGA Petrom a mai aprobat ieri rectificarea bugetului de venituri si cheltuieli al societatii pe anul 2004. 'Cheltuielile cu tertii au crescut de la 15.000 miliarde lei la 19.000 miliarde lei', spun aceleasi surse autorizate. Potrivit BVC rectificat, cifra de afaceri pe 2004 va fi de 87.147 miliarde lei, fondul de salarii propus - 8.913 miliarde lei (in scadere cu 370 miliarde lei) si numarul de personal - 53.315 persoane. Noul buget tine cont de cresterea pretului titeiului, inclusiv al petrolului din tara.
Sursa: Adevarul, 15 septembrie 2004.'
14.09.2004
-
Piata in crestere, inca foarte concentrata
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Primele cinci banci de pe piata romaneasca - BCR, BRD, Raiffeisen Bank, CEC si Banc Post - detineau la jumatatea acestui an peste 61% din totalul activelor bilantiere din sistem, respectiv 58,2% din soldul total al creditelor acordate, potrivit datelor BNR.
De asemenea, grupul celor cinci are in seifuri peste 61% din depozitele atrase de sistemul bancar si o cota de 58,4% din emisiunile de titluri de stat.
Gradul de concentrare a pietei ridicat se mentine astfel ridicat, desi doua din bancile aflate in primii cinci - BCR, dar mai ales CEC - inregistreaza diminuari constante ale cotelor de piata.
Dupa sapte luni din acest an, BCR detinea 27,5% din activele sistemului, in timp ce CEC a coborat pana la 6,1%. Din acest an, participatia statului la BCR a scazut la 33%, spre deosebire de CEC, unde nu a fost selectat inca un consultant pentru privatizare.
Ambele institutii controleaza segmente importante din piata economisirilor populatiei: BCR are o cota de 30,8%, aproape dubla fata de 15,8% in cazul CEC.
Impreuna, BCR si CEC strang 46,6% din depozitele persoanelor fizice.
La jumatatea lui 2004, bancile cu capital austriac continuau sa detina cea mai mare cota din activele sistemului, respectiv din totalul capitalului social: 33,5%, respectiv 22,8%.
Pe pozitia a doua si la o distanta considerabila se afla bancile elene, cu 15,2% din activele totale, urmate de Italia, cu 9,5%, si Olanda, cu o cota de piata apropiata de 9,2%.
Capitalul francez ocupa numai locul cinci, cu 8,6%. Participatia Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare la BCR, cu un pachet de 12,5% din actiuni, a ridicat aceasta institutie pe pozitia a sasea in topul sursei capitalurilor straine din bancile care opereaza pe piata romaneasca, cu o cota de 5,1%.
In top 10 mai intra, in ordine, SUA, IFC, Germania si Turcia.
In iunie 2004 functionau pe piata 31 de banci comerciale, dintre care doua cu capital majorita de stat - CEC si Eximbank. Restul de 29 au capital majoritar privat - sapte fiind banci cu capital autohton, iar celelalte 22 cu capital strain. De asemenea, sunt prezente opt sucursale ale unor grupuri straine, ceea ce duce la 39 numarul total al institutiilor de credit.
Bancile cu capital majoritar strain au ajuns sa detina o pondere de 60,4% din totalul activelor din sistem, fata de 32,3% in cazul bancilor private cu capital majoritar romanesc. De asemenea, bancile straine domina piata creditului neguvernamental, cu o cota de 67,4%, precum si pe cea a depozitelor, cu peste 55% din total.
Sursa: Ziarul financiar, 14 septembrie 2004. -
General Motors vrea Electroputere pe gratis
Realitatea Romaneasca EPT
___
Compania americana General Motors (GM) este singura care si-a manifestat intentia de a veni la privatizarea societatii Electroputere Craiova, iar restul anunturilor 'sunt mai mult tatonari in ideea ca uzina s-ar da de pomana', ne-a declarat ieri liderul sindical din societate, Aurel Bojenoiu.
Insa megaconcernul american nu vrea sa vina nici de data aceasta cu bani de acasa pentru a cumpara uzina. 'Americanii vor sa intre intr-un parteneriat cu salariatii. Ei vor sa cumparam noi actiunile si ei sa vina ulterior cu capitalul pentru investitii.
Au ceva reticente in a deveni actionari majoritari, pentru ca suntem depasiti tehnologic si avem probleme mari de mediu', a spus liderul sindical.
El a precizat insa ca americanii 'ar putea sa cumpere pachetul de actiuni, dar vor garantii pe linie de Guvern, adica garantii de comenzi pe zece ani', a afirmat Bojenoiu. 'Si firma Siemens a fost interesata, dar a venit tot cu pretentii. Au cerut contracte de 800 de milioane de euro cu calea ferata, in zece ani', a mai spus liderul sindical.
Precedentul 2002
Este a doua oara cand GM vrea sa cumpere Electroputere pe gratis. Daca prima data statul roman s-a opus privatizarii cu GM, acum doi ani, in momentul actual este greu de crezut ca va mai face acest lucru. In 2002, fosta Autoritate pentru Privatizare a negociat cu GM vanzarea societatii.
Nu s-a batut insa palma pentru ca, potrivit unor agentii de presa straine (Reuters si AP), pretul oferit de americani a fost considerat de romani prea mic - 11 milioane de dolari.
Asta coroborat cu o alta pretentie a americanilor: ei cumpara uzina doar daca aceasta primeste, inainte de semnarea privatizarii, un contract de 100 de milioane de dolari pentru modernizarea a 57 de locomotive electrice.
Americanii mai spusesera ca nu sunt interesati, in principiu, decat de sectorul de productie a locomotivelor si nu au garantat pastarea locurilor de munca. Partea romana nu a fost de acord si privatizarea a cazut. Asta se intampla in septembrie 2002.
Insa, la scurt timp dupa aceasta poveste, in ianuarie 2003, GM a primit contractul de modernizare a locomotivelor CFR, in valoare de 83 de milioane de euro, program pe care il deruleaza la Electroputere. Si, din cat se pare, l-a obtinut fara licitatie.
Conditiile s-au schimbat
Recent, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a lansat din nou la privatizare Electroputere. Este a patra tentativa.
Iar conditiile actuale par a fi mai bune pentru GM sau pentru Siemens, despre care se spunea luna trecuta ca ar dori si ea divizia de locomotive - la Electroputere s-au facut deja disponibilizari, iar presedintele AVAS, Mircea Ursache, a dat de inteles ca este de acord cu vanzarea pe bucati a societatii.
Privatizarea s-ar putea perfecta luna viitoare in cel mai fericit caz. Si, chiar daca se va bate palma cu GM chiar si cu acceptarea conditiilor acestuia, (paguboase pentru statul roman), salariatii s-au resemnat: 'Chiar daca s-ar putea sa nu-i mai vedem nici pe aia 11 milioane de dolari, cred ar fi bine daca s-ar opta pentru o forma de asociere cu americanii.
Suntem depasiti tehnologic', a spus Bojenoiu.
Sursa: Realitatea romaneasca, 14 septembrie 2004.' -
OMV are liber la preluarea Petrom
Evenimentul Zilei SNP
___
Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) urmeaza sa aprobe azi majorarea de capital care-i va permite grupului austriac OMV sa preia controlul Petrom ca actionar majoritar. Intilnirea nu va fi doar cea mai importanta de la crearea SNP, ci si una dintre cele mai tensionate. Actionarii vor discuta desprinderea din Petrom a anumitor activitati, decizie care pare sa nu fie pe placul salariatilor.
Un alt subiect important va fi rectificarea bugetului pe 2004, care revizuieste profitul estimat, in sensul cresterii cu aproape 30%.
Daca actionarii vor aproba majorarea de capital, Petrom va emite 18,7 miliarde de actiuni noi, care urmeaza sa fie cumparate de OMV, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si de micii actionari inregistrati pina pe 7 septembrie 2004.
Conform contractului de privatizare, semnat in luna iulie, OMV s-a angajat sa plateasca 669 de milioane de euro pentru achizitia directa a unui pachet de 33,34% din actiuni.
Ca sa poata prelua controlul dupa majorarea de capital, OMV a anuntat ca pune la bataie intre 723 si 855 de milioane de euro, suma achitata in final urmind sa fie stabilita in functie de numarul actiunilor nou emise care vor fi cumparate de micii actionari.
Ei detin deja 7% din actiunile Petrom si, daca vor sa-si pastreze aceasta cota, ar trebui sa investeasca, potrivit reprezentantului lor in AGA, 70 de milioane de dolari. Daca actionarii minoritari nu vor veni cu acesti bani, dupa majorarea de capital participarea lor va scadea sub 7%.
Sindicatul nu agreeaza desprinderea
La propunerea OMV, actionarii SNP trebuie sa se pronunte, tot astazi, si in privinta desprinderii combinatelor Arpechim si Doljchim, activitatilor de exploatare de la Suplacu de Barcau si a unor benzinarii. Acestea ar urma sa devina societati cu raspundere limitata detinute de Petrom-OMV.
Din datele financiare prezentate la semnarea contractului de privatizare, rezulta ca activitatile de rafinare si petrochimie nu sint foarte profitabile.
Decizia a stirnit deja controverse, liderul sindicatelor Petrom, Liviu Luca, afirmind recent ca “va vota impotriva transformarii Arpechim in SRL”, fara sa explice insa de ce adopta aceasta pozitie. Conform contractului de privatizare, salariatii Petrom vor putea cumpara un pachet de 8% din actiunile ramase in proprietatea statului. Pretul pe actiune va fi acelasi cu cel platit de OMV.
Sindicatul detine deja 0,5% din actiunile Petrom listate la Bursa.
Economii la fondul de salarii
Actionarii Petrom discuta astazi si rectificarea bugetului pe 2004. Cele mai importante estimari se refera la veniturile totale, prognozate sa creasca cu 9.000 de miliarde, in principal pe seama veniturilor din exploatare. Noul buget tine cont de cresterea pretului titeiului, inclusiv al petrolului autohton.
Potrivit bugetului rectificat, Petrom estimeaza un profit brut de peste 4.000 de miliarde lei, cu aproape 1.000 de miliarde mai mult decit bugetul aprobat la inceputul anului. Fondul de salarii brute ar urma sa scada cu circa 369 de miliarde, in conditiile in care cistigul mediu lunar pentru anul acesta va fi 13,9 milioane lei.
Sursa: Evenimentul zilei, 14 septembrie 2004.
Pagina