11.01.2006
-
Perspective bune pentru obligatiuni in 2006
Banii nostri
___
Daca in 2005 am asistat la maturizarea pietei obligatiunilor din punct de vedere calitativ, in 2006 am putea asista si la inceperea procesului de maturizare al acestui segment al pietei de capital si din punct de vedere cantitativ.
Cu doar sase noi emisiuni nationale si una internationala, anul 2005, ar putea parea, la prima vedere, unul mai putin spectaculos pentru sectorul obligatiunilor municipale. Daca lasam insa la o parte numarul de emisiuni si luam in considerare valoarea acestora de 385 miliarde lei vechi, la care adaugam alte 500 milioane de euro, concluzia este cu totul alta: 2005 a fost anul cu valoarea cea mai mare pentru emisiunile de obligatiuni municipale (e drept ca o mare contributie in acest sens a avut-o emisiunea internationala in valoare de 500 milioane de euro, lansata de Bucuresti).
'Practic se poate afirma ca in 2005 piata a ajuns la maturitate din punct de vedere calitativ', declara Viorel Udma, managing partner la VMB Partners. Avem acum o emisiune internationala de obligatiuni municipale si o alta care se intinde pe 20 de ani (emisiunea Alba Iulia III). Cu aceasta din urma s-a facut trecerea catre produsele mai complexe prin faptul ca emisiunea Alba Iulia III este emisa in mai multe serii (o parte in 2005 si o alta in anul urmator, 2006). Avantajul pentru emitent este acela ca atrage banii atunci cand si doreste sa ii utilizeze, in vreme ce pentru investitor o astfel de procedura contribuie la cresterea lichiditatii pe piata secundara, in cea de-a doua faza (a lansarii celorlalte transe) si deci la cresterea interesului pentru respectiva obligatiune.
Un alt element specific anului 2005 pentru piata emisiunilor de obligatiuni municipale este si specializarea. Din cele sase emisiuni de obligatiuni doar doua sunt ale unor emitenti noi, in vreme ce pentru restul de patru aceste operatiuni s-au repetat. In continuare, localitatile din Transilvania au constituit principalii actori in domeniul emisiunilor de obligatiuni.
Tinand cont de toate aceste evolutii am putea previziona pentru 2006 un proces mai accentuat de maturizare a pietei si din punct de vedere cantitativ. Astfel, in acest an vom putea vedea cu siguranta aparitia de noi emitenti, dar si la revenirea pe piata a unora mai vechi. In aceste conditii, sumele ce se vor vehicula in 2006, pe piata obligatiunilor municipale ar putea sa le depaseasca pe cele contabilizate pe acelasi segment, in 2005. La acest trend va contribui si noua lege a finantelor publice locale care mareste pragul de indatorare maxim posibila la un nivel de 35% fata de unul de 20% cat este el in prezent. Plafonul de indatorare reprezenta pana acum principala problema in ceea ce priveste lansarea de noi emisiuni de obligatiuni. Din pacate, marirea gradului posibil de indatorare al municipiilor are si partile sale mai putin bune. 'Cresterea gradului posibil de indatorare pentru administratiile locale reprezinta un risc suplimentar pentru investitori. Ar fi trebuit mai degraba sa se recurga la calcularea unor riscuri operationale, specifice pentru fiecare municipalitate in parte, decat la stabilirea unui plafon fix valabil pentru orice localitate', declara domnul Viorel Udma. Altfel, riscul unor evenimente de genul intrarii unor municipalitati in incapacitate de plata, cel putin pentru perioade limitate de timp ar putea sa se iveasca si pe piata obligatiunilor municipale.
Investitori mai increzatori
'In 2005, se poate spune ca piata a ajuns la maturitate din punct de vedere calitativ. Avem o emisiune internationala si o alta care se intinde pe 20 de ani (emisiunea Alba Iulia II). In plus, avem in cazul obligatiunilor Timisoara o dobanda fixa sub 10%, fapt care arata ca increderea investitorilor atat in ceea ce priveste obligatiunile, cat si mediul de afaceri in general a crescut', spune Viorel Udma (foto), managing partner, VMB Partners (companie ce acorda consultanta primariilor in emiterea si structurarea emisiunilor de obligatiuni municipale.
Sursa: Banii Nostri, 10 ianuarie 2006.'
10.01.2006
-
Piata RASDAQ va fi restructurata intr-o luna
Romania libera
___
Piata RASDAQ va fi restructurata intr-o luna de zile, a declarat directorul Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache. Acesta a precizat ca dintre toate societatile tranzactionabile in prezent vor fi selectate acelea care indeplinesc cerintele pentru tranzactionarea pe piata reglementata, iar celelalte vor fi tranzactionate pe un sistem alternativ, cu reguli mai lejere.
Directorul BVB a estimat ca in final vor ramane circa 90-100 de societati care vor fi tranzactionate pe piata reglementata. In prezent, sunt 60 de societati la BVB si vor ramane 55, la care se vor adauga circa 30-40 de societati de pe RASDAQ, care vor fi tranzactionate pe piata reglementata, a explicat Farmache.
'Piata RASDAQ este in faza de restructurare pe infrastructura in aceste zile', a mai spus Stere Farmache. Cresterea bursei va continua si in 2006, a apreciat directorul BVB, dar aceasta va fi mult limitata daca nu vor fi listate noi companii si se va mentine structura actuala de emitenti. 'Piata a cucerit noi redute in fiecare an. In 2005, tranzactiile au intrat pe palierul de 8-9-10 milioane dolari/zi, iar dupa primele sesiuni de tranzactionare din 2006 suntem peste media de anul trecut.
Bursa se asaza in fiecare an pe noi paliere si are o inclinatie de crestere, care va continua. Exista potential, dar ritmul de crestere depinde foarte mult de noile companii care vor fi listate', a afirmat directorul general al BVB.
Sursa: Romania Libera, 10 ianuarie 2006.' -
CEC-ul va fi privatizat... sau nu
Curierul National
___
Dupa ce timp de mai multe luni autoritatile au facut din vanzarea Casei de Economii si Consemnatiuni o chestiune de 'interes national', ministrul Sebastian Vladescu declara, surprinzator, ca privatizarea CEC nu mai este o prioritate. Motivul invocat: ofertele preliminare nu sunt la nivelul asteptarilor. Cu gandul probabil la pretul obtinut pe BCR, Vladescu uita ca, spre deosebire de Banca Comerciala, singurul atu al 'batranei doamne' este reteaua de sucursale si filiale. Conform Mediafax, surse bancare afirma ca incepe sa castige teren si un curent de opinie potrivit caruia n-ar fi rau ca statul sa-si pastreze o participatie in sistemul bancar, asa cum s-a intamplat pe alte piete din Europa Centrala.
Depunerea ofertelor, reprogramata
Potrivit documentului de solicitare de oferte pentru privatizare transmis investitorilor interesati, Ministerul Finantelor - ca reprezentant al statului in calitate de actionar unic al CEC - isi rezerva dreptul de a opri procesul oricand considera de cuviinta. Initial, cei sapte investitori ramasi in cursa pentru preluarea CEC erau invitati sa depuna oferte angajante pana pe 28 noiembrie 2005, insa termenul a fost amanat fara o reprogramare exacta, in asteptarea finalizarii privatizarii BCR. 'Vazand ofertele indicative, nu sunt foarte incantat. Astazi nu pot sa spun ce e cel mai bine pentru CEC. In prezent, Comisia analizeaza care e cea mai buna varianta', a declarat ministrul Finantelor, seful Comisiei de privatizare a CEC. El spune ca luna ianuarie nu mai reprezinta un obiectiv ferm pentru depunerea ofertelor finale angajante pentru CEC. Totusi, majoritatea analistilor financiari sunt de parere ca nu pretul ar trebui sa fie principalul factor in alegerea noului proprietar al CEC, ci capacitatea investitionala a eventualului castigator. 'Privatizarea se justifica daca aduce la CEC un management mai performant', declara Daniel Daianu, profesor universitar si fost ministru al Finantelor. Cu alte cuvinte, prin aceasta privatizare, ar trebui sa se urmareasca restructurarea si modernizarea CEC si nu neaparat obtinerea unui pret foarte mare. 'Structura pe care o ofera CEC are nevoie de un management performant, de un investitor strategic si de un nou viitor', este de parere Marinel Burduja, vicepresedinte al Raiffeisen Bank.
Bogdan Baltazar: In multe tari occidentale exista case de economii nationale in proprietatea statului
Un curent, nou creat in mediul bancar romanesc, sustine ideea conform careia pastrarea sub controlul statului a unei parti din activele bancare nu ar fi chiar un lucru rau. 'Aceasta privatizare ne-a tot fost ceruta dogmatic de FMI si Banca Mondiala, ignorandu-se ca in multe tari occidentale exista case de economii nationale si/sau locale, «banci ale omului simplu», cu garantia statului, dar cu o paleta redusa de plasamente care sa nu le puna in concurenta neloiala cu bancile comerciale', declara analistul financiar Bogdan Baltazar. Surse bancare citate de Mediafax arata ca autoritatile isi pun problema daca nu cumva ar fi mai bine sa continue sa pompeze anumite sume de bani in banca pentru a-i consolida pozitia subrezita in ultimii doi ani.
Profilul Casei de Economii si Consemnatiuni
Activele CEC se ridica la circa 1,43 miliarde de euro, corespunzator unei cote de piata de circa 5% din sistemul bancar, detine cea mai mare retea teritoriala, cu peste 1.400 de unitati, iar la sfarsitul lui septembrie 2005 inregistra un profit de circa 870.000 de euro, dupa o prima parte a anului cu pierderi. Banca este in plin proces de restructurare si dezvoltare de produse si servicii, avand nevoie de eforturi de modernizare si rentabilizare a operatiunilor. In acelasi timp, poate constitui o baza importanta de crestere, mai ales datorita retelei extinse din zona rurala si a oraselor mici, unde alte banci nu ajung. Conform declaratiilor anterioare ale ministrului Finantelor, privatizarea urma sa fie accelerata in aceasta luna, insa intre timp Vladescu s-a razgandit. Erste Bank, National Bank of Greece, Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen sunt cele sapte institutii care figurau pe lista potentialilor investitori la CEC.
Cum stau altii
Dupa privatizarea BCR, statul mai controleaza CEC si Eximbank. Situatia nu este singulara in Europa Centrala si de Est, existand si alte tari care nu si-au privatizat complet sistemele bancare. In Polonia, statul continua sa detina o majoritate de peste 51% in cea mai mare banca de pe piata - PKO Bank Polski, cu o cota de peste 20% din activele sistemului bancar, desi in noiembrie 2004 si-a redus din participatie printr-o oferta publica de 37,7% din actiuni lansata pe Bursa de la Varsovia. In Slovenia, nu mai putin de 19% din activele sistemului bancar se afla in portofoliul statului, fara perspective de diminuare a acestei cote in viitorul apropiat. De asemenea, Cehia si-a pastrat doua banci cu capital majoritar de stat, a caror cota de piata cumulata nu trece insa de circa 4%, iar in Slovacia statul mai detine circa 1% din activele sistemului bancar. Bulgaria a incheiat privatizarea bancilor in 2003. In Croatia exista varianta ca statul sa cumpere HVB Splitska, pe care UniCredit/HVB trebuie sa o vanda in conditiile in care ajunge la o concentrare de 33% din piata prin fuziunea cu filiala locala a UniCredit, neacceptata de autoritatile croate.
Sursa: Curierul National, 10 ianuarie 2006.' -
Din martie, CCC Blue Telecom ar putea fi listata la BVB
Curierul National
___
Compania CCC Blue Telecom, al treilea jucator pe piata CATV, va fi listat la Bursa de Valori Bucuresti in urmatoarele trei luni, prin derularea unei oferte publice de vanzare de actiuni reprezentand 25% din capitalul social al companiei dupa incheierea operatiunii.
'Vor fi scoase la vanzare circa 20 milioane de actiuni, fiecare cu o valoare nominala de un leu. Speram sa primim autorizatia din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare in cursul lunii februarie sau cel mai tarziu in martie si, imediat, vom iesi pe bursa cu actiunile', a declarat actionarul majoritar al CCC Blue Telecom Galati (fost Cony-Sat SRL), Catalin Constantin Chelu, care detine 96,64% din titlurile operatorului.
El a adaugat ca este posibil sa majoreze pana la 40% cota actiunilor scoase la vanzare, pentru a asigura o buna lichiditate titlurilor. Dupa listare, capitalul social al companiei va fi majorat de la 59,6 milioane de lei la 80 milioane de lei. Oferta publica de vanzare de actiuni va fi intermediata de EldaInvest Galati. CCC Blue Telecom si-a inceput activitatea in anul 1992. Potrivit datelor prezentate, compania are un portofoliu de 180.000 de abonati si a incheiat anul 2004 cu un volum al afacerilor de 6,74 milioane de euro, cifra deja atinsa in primele zece luni ale acestui an. CCC Blue Telecom avea, la finele lunii octombrie, un profit net de 402.000 euro. 'Estimez pentru 2006 o cifra de afaceri cu 30-40% mai ridicata comparativ cu 2005, in timp ce rata profitului net se va situa intre 20-25%', a mai spus oficialul CCC Blue Telecom.
Catalin Constantin Chelu este actionar la cateva zeci de societati, fiind printre cei mai mari proprietari de spatii comerciale din Galati. Pe bursa, din ultimele informatii existente pe piata, omul de afaceri controleaza aproximativ 15% din actiunile SIF Moldova si SIF Oltenia, alaturi de pachete care reprezinta aproximativ 6% din SIF Muntenia.
Sursa: Curierul National, 10 ianuarie 2006.'
09.01.2006
-
Broker Cluj va propune actionarilor dublarea capitalului, incercand sa devina a sasea SIF
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Societatea de intermediere financiata Broker din Cluj-Napoca intentioneaza sa deruleze o majorare de capital in acest an de pana la 3,2 mil. lei (peste 0,8 mil. euro). Majorarea ar urma sa fie facuta atat prin capitalizarea profitului, care anul trecut a fost de 1,5 milioane lei (peste 0,4 mil. euro), cat si prin emisiunea de actiuni noi. 'Pana acum sunt 5 SIF-uri in tara si ne gandim sa devenim a sasea. Nu este, in fapt, nici o diferenta si nici un avantaj, dar recurgem la aceasta 'metafora' pentru ca unii ne considera deja SIF. Prin capitalizare si prin volumul tranzactiilor ne vom apropia de aceasta ipostaza, iar transformarea se va face prin majorarea capitalului, care acum este de 3,18 mil. lei si noi vrem sa dublam aceasta cifra. Cred ca AGA va aproba oportunitatea unei astfel de majorari', a declarat pentru ZF Transilvania Petru Prunea, presedintele Broker.
Conducerea firmei clujene estimeaza pentru 2006 o crestere a cifrei de afaceri cu 30-35%, datorata atat maririi capitalului, cat si infiintarii de noi subunitati. In prezent, Broker numara 125 de angajati, are 20 de filiale si a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 8,9 milioane de lei (2,5 mil. euro). 'Avem un plan anual de infiintare a patru subunitati, dar in 2005 am infiintat opt. In mod sigur si in acest an vom infiinta cel putin opt', a precizat Petru Prunea.
In ultima perioada, Broker si-a lichidat participatia detinuta in cadrul operatorului portuar Romportmet, in urma tranzactiilor efectuate incasand 1,9 mil. lei (peste 0,51 mil. euro). Broker detinea 1,13% din actiunile Romportmet, cea mai mare parte a titlurilor fiind vandute in cadrul ofertei publice lansate de Mittal Steel, iar restul in tranzactii in piata la inceputul acestui an. Potrivit oficialilor societatii clujene, profitul obtinut de Broker in urma acestor tranzactii a fost de 0,7 mil. lei. Indienii de la Mittal Steel au lansat la finalul anului trecut o oferta publica de preluare pentru a achizitiona 10% din titlurile Romportmet, pretul oferit in cadrul ofertei fiind de 6,65 lei/actiune. Tranzactiile prin care Broker a vandut in piata restul actiunilor pe care le mai detinea la Romportmet au fost perfectate la acelasi pret.
Seful de la Broker se asteapta ca piata bursiera sa evolueze in acest an mai bine decat in 2005. 'Exista o tendinta de crestere pe piata determinata de mai multe evenimente: evolutiile din sistemul bancar, situarea ratei dobanzilor sub rata inflatiei, precum si constientizarea acestui lucru de catre deponenti, preturile mici ale activelor fizice si financiare si a fortei de munca a Romaniei fata de Vest. Sunt bani disponibili in economia romaneasca in cantitati mari', a mai explicat Prunea. Potrivit lui Prunea, pe termen mediu, investitiile cele mai profitabile in 2006 ar fi SIF-urile, BRD si industria petrochimica. Titlurile Broker sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste actiuni realizandu-se la pretul de 2,99 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de aproape 25,9 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 ianuarie 2006.
' -
In 3 luni, romanii vor putea cumpara actiuni Romtelecom la bursa
Gandul
___
In cel mult 3 luni, romanii vor putea cumpara de pe bursa actiuni ale Romtelecom. Statul roman va scoate la vanzare circa un sfert din actiuni, un alt procent important urmand sa fie alocat Fondului Proprietatea. Ministerul Comunicatiilor isi propune ca listarea primului pachet de actiuni Romtelecom sa aiba loc atat la BVB, cat si pe piata de capital internationala, dar procesul va depinde in mare masura de conditiile de piata la momentul tranzactiei, a declarat ministrul Comunicatiilor, Zsolt Nagy. El nu a dorit sa spuna cat la suta din Romtelecom se va vinde pe bursa, decizia urmand sa fie luata impreuna cu Credit Suisse First Boston (CSFB), consultantul ales pentru acest proces.
â??In functie de concluziile studiului pe care il va intocmi consultantul, vom decide marimea pachetului de actiuni care va fi listat pe piata locala si internationala de capital. Treptat, vom vinde si restul actiunilor ramase in proprietatea statuluiâ??, a declarat ministrul Nagy.
Analistii spun insa ca valoarea de piata a principalului operator de telefonie fixa ar putea fi diminuata cu pana la 10 la suta din cauza reducerii tarifelor de interconectare. In acest moment, evaluatorii straini vorbesc despre o valoare de piata a Romtelecom situata in jurul a doua miliarde de dolari.
Sursa: Gandul, 9 ianuarie 2006.
-
Mutari strategice intre banci in 2006
Evenimentul Zilei
___
Peisajul bancar va trece prin transformari majore in 2006. BCR, cea mai mare banca din sistem, va trece pe mana Erste Bank, castigatorul procesului de privatizare, la fel ca si batranicioasa Casa de Economii si Consemnatiuni.
Venirea investitorilor strategici la conducerea celor doua banci ar trebui sa se traduca prin mai multa concurenta: pentru a atrage noi clienti, institutiile de credit ar trebui sa se lupte in dobanzi atractive si reducerea birocratiei.
In acelasi timp insa, numarul de banci care se bat pe piata romaneasca va scadea ca urmare a fuziunii dintre HVB, Unicredit si Banca Tiriac. In urma acestei fuziuni, italienii de la Unicredit se vor trezi pe confortabilul loc trei in topul celor mai mari banci din Romania.
â??Cred ca, in 2006, intreaga piata bancara va fi cu ochii, pe de-o parte, pe noua strategie a BCR si a noii institutii rezultate in urma fuziunii HVB/Banca Tiriac/UniCredit, dar si pe ceea ce vor intreprinde celelalte trei-patru banci in top - aici ma refer la BRD, Raiffeisen Bank, Banc Post etc., care nu vor sta si vor privi cum pierd din cota de piata', apreciaza Ionut Costea, presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte.
Exercitiu pentru UE
Radu Gratian Ghetea, prim-vicepresedinte al Alpha Bank si presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor, este mai degraba preocupat de prima miscare a Erste pe piata romaneasca.
â??Acum, cand cunoastem castigatorul licitatiei, e clar ca, in Romania, competitia in sistemul bancar va creste. Ambitiile grupului Erste in Romania sunt foarte mari, dar nici celelalte banci nu vor sta cu mainile in san. Cresterea concurentei este necesara si ca un exercitiu inaintea inceperii competitiei majore odata cu aderarea Romaniei la UE', apreciaza Ghetea.
Drum deschis la fuziuni
Mihail Ion, presedinte la Raiffeisen Asset Management, este de parere ca preluarea BCR si CEC a deschis drumul pentru fuziuni si achizitii din randul bancilor mai mici, care vor face cu greu fata concurentei crescute.
â??Cresterea competitiei manifestate in ultima perioada se va accentua in viitor, privatizarile celor doua mari banci, BCR si CEC, avand o contributie decisiva in acest sens. De asemenea, cel mai probabil in cativa ani vom asista la o consolidare a sistemului, prin fuziuni si achizitii.
Efectele pe termen mediu se vor regasi in reducerea marjelor, cresterea eficientei bancilor si o servire mai buna a clientilor', apreciaza Mihail Ion.
Ionut Costea, presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte, spune ca bancile pot ataca si sectoarele de nisa. Cum este cel al economisirii-creditarii care presupune obtinerea unui credit, conditionata de plata prealabila a unor rate sub forma de depozite.
Dupa intrarea Raiffeisen pe aceasta piata, au urmat HVB - care a deschis in vara o banca pentru locuinte - si BRD - care a lansat produse de economisire-creditare.
Sursa: Evenimentul Zilei, 9 ianuarie 2006.' -
Actionarii Asirom au decis delistarea
Averea
___
Actionarii majoritari ai Asirom au propus joi delistarea titlurilor companiei de asigurari de pe piata Rasdaq si au mandatat membrii consiliului de administratie sa se ocupe de detaliile viitoarei majorari de capital, a informat ieri Mediafax citand reprezentanti ai actionarilor.
Potrivit Mediafax, decizia de scoatere a titlurilor din piata de capital a fost contestata de reprezentantii actionarilor minoritari, fondurile americane de investitii Broadhurst Investments Limited, care detine 15,24% si QVT Fund cu o participatie de 10,77%. Reglementarile in vigoare nu impiedica actionarii majoritari ai unei companii sa-si scoata actiunile din piata de capital, cu respectarea intereselor minoritarilor, ne-a declarat Paul Miclaus, vicepresedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), arbitrul pietei de capital.
'Noi nu putem forta o companie, care prin vointa actionarilor majoritari nu mai doreste sa fie listata pe piata de capital, sa ramana acolo. Este in spiritul directivelor europene sa respectam vointa actionariatului.
Comisia este insa obligata prin insusi rolul sau, sa gaseasca metodele prin care actionarii minoritari, cei care nu sunt de acord cu aceasta decizie, sa poata iesi din companie inainte ca aceasta sa-si schimbe statutul, la o valoare corecta', ne-a declarat Miclaus.
Deocamdata, CNMV nu are reglementari precise legate de chestiunile tehnice ale delistarii unei companii de pe piata de capital. Mai mult, fuziunea recenta intre cele doua piete, Bursa de Valori si Rasdaq, face necesara aparitia unor instructiuni noi in privinta delistarilor, spun surse din piata.
Capitalul Asirom se va mari in termen de un an cu maximum 43 milioane euro, urmand ca membrii consiliului de administratie sa stabileasca perioada de subscriere si suma. Asirom are in acest moment un capital social echivalent cu peste 17,3 milioane euro (63,79 milioane lei), iar o eventuala majorare la limita maxima ar trece capitalul social al companiei peste suma de 60 milioane euro. Actionarii Asirom sunt Interagro - 40,55%, Rafinaria Astra Romana - 17,79%, companii controlate de Ioan Niculae, Broadhurst Investments Limited - 15,24%, QVT Fund - 10,77%, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - 6,38% si alti actionari - 9,28%.
Sursa: Averea, 9 ianuarie 2006.'
06.01.2006
-
Mittal Steel a subscris jumatate din oferta pentru Romportmet
Curierul National
___
Mittal Steel Holdings a achizitionat numai jumatate din pachetul de 10% din capitalul operatorului portuar Romportmet, a anuntat in cadrul ofertei publice de preluare, pentru care a platit 7,5 milioane de lei, anunta Mediafax. Compania a cumparat 1,1 milioane de titluri, reprezentand 4,49% din capitalul Romportmet. Proprietarul combinatului siderurgic din Galati intentiona sa cumpere 2,5 milioane de actiuni la un pret unitar de 6,65 lei. Mittal Steel Holdings detine in prezent 21,05 milioane de actiuni, reprezentand 82,9% din capitalul Romportmet, si actioneaza in mod concertat cu societatea Sidex Trading, care are o participatie de 11,49%. Astfel, Mittal Steel controleaza 94,4% din capitalul operatorului portuar. Termenul initial de expirare a ofertei publice a fost stabilit pentru 13 decembrie 2005, insa Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a aprobat prelungirea datei limita pana la 22 decembrie, inclusiv. Oferta a fost initiata in data de 22 noiembrie. Potrivit datelor Rasdaq, Romportmet are un capital social de 2,53 milioane lei, titlurile avand o valoare nominala de 10 bani. Actiunile companiei au fost tranzactionate in ultima sedinta bursiera din 2005 la un pret de 6,65 lei. Mittal Steel a preluat in luna septembrie de la fondul de investitii Broadhurst societatea Romportmet Galati, platind pentru pachetul majoritar de actiuni la operatorul portuar suma de 47 milioane de dolari. In urma tranzactiei, Mittal Steel si-a majorat participatia detinuta la capitalul Rompormet de la 11% la 89% din capital. Mittal Steel Company este cel mai mare producator mondial de otel. Grupul are operatiuni in 14 tari, pe patru continente. In Romania, grupul detine Mittal Steel Galati, precum si combinatele Mittal Steel Iasi, Mittal Steel Hunedoara si Mittal Steel Roman. Romportmet a fost infiintata in urma reorganizarii Navrom Galati, in martie 1991.
Sursa: Curierul National, 6 ianuarie 2006. -
Actiunile RomTelecom ar putea fi tranzactionate la bursa din Londra
Curentul
___
In urma evaluarii ofertelor tehnice si financiare depuse de catre cele noua banci de investitii de reputatie internationala, preselectate sa ofere consultanta financiara in procesul de privatizare a operatorului de telefonie fixa RomTelecom, banca de investitii internationale Credit Suisse First Boston (care a asigurat si consultanta la prima etapa a procesului de privatizare) a fost desemnata castigatoare. 'Speram ca in cel mai scurt timp contractul de prestari servicii financiare sa fie aprobat si semnat, astfel incat pana la jumatatea anului sa putem lansa Oferta Publica Initiala', a declarat ministrul comunicatiilor, Zsolt Nagy. Pachetul de actiuni(44,99%) pe care statul il mai detine la RomTelecom va fi vandut la bursa.
Potrivit unor surse citate de Reuters si preluate de Mediafax, statul roman are in vedere vanzarea de certificate de detinere de actiuni RomTelecom la bursa din Londra, compania urmand sa fie evaluata la maxim doua miliarde de dolari in momentul listarii, actiune programata pentru prima jumatate a anului.
Actionarul majoritar al RomTelecom este operatorul elen OTE, care controleaza 54,01% din capital. In noiembrie 2005, autoritatile au afirmat ca vor fi listate la bursa circa 26% din actiuni, restul de 20% urmand sa fie alocate Fondului Proprietatea, constituit pentru despagubirea persoanelor ale caror proprietati au fost confiscate in timpul regimului comunist.
Sursa: Curentul, 6 ianuarie 2006.'
Pagina