25.08.2004
-
Guvernul ar putea reduce taxele din sectorul petrolier
___
Guvernul Romaniei ia in calcul o reducere a taxelor din sectorul petrolier, pentru a tine sub control majorarea preturilor, a declarat, ieri, Dan Ioan Popescu, ministrul economiei si comertului, aflat intr-o vizita de lucru la Braila. 'In privinta titeiului, exista o situatie periculoasa: cererea zilnica de petrol la nivel mondial se situeaza la 81,3-81,5 milioane de barili, in timp ce oferta este de 81,6 milioane de barili, cererea egaland astfel oferta, si, totusi, pretul se mentine ridicat. In plus, mai exista si conflictul din Irak, situatia din Venezuela si scandalul Iukos din Rusia, astfel incat nu cred ca in perioada urmatoare va avea loc o scadere semnificativa a pretului la titei', a precizat ministrul. Acesta a afirmat, de asemenea, ca nu crede ca previziunea economistului-sef al Bancii Mondiale, conform careia titeiul va cobori la pragul de 32-34 de dolari/barili in cateva luni, se poate indeplini fara rezolvarea problemelor mentionate. 'Pretul titeiului pe plan mondial are o pondere de aproximativ 30% in tarifele produselor petroliere din Romania. In alte tari, 40-50% din pretul de 1-2 euro/litru reprezinta costurile. La noi, acestea au o pondere mai mare, pentru ca avem un pret mai redus de 0,7 euro/litru, avand si resurse proprii', a declarat Popescu.
Ministrul Dan Ioan Popescu a afirmat ca Petrom acopera nevoile sale din productia interna in proportie de 70%, restul provenind din import, ceea ce face ca societatea romaneasca sa fie mai putin afectata de scumpirile la nivel mondial.
Ministrul Comertului a precizat ca, desi pretul titeiului a crescut de la 32 la 47 de dolari barilul, nu crede ca va depasi pragul de 50 de dolari barilul. 'In perioada imediat urmatoare va avea loc o vizita a ministrului petrolului din Egipt aici, la invitatia mea, iar eu voi pleca in Qatar in cateva zile. Am mai discutat aceasta problema si nimeni nu crede ca se va depasi pretul de 50 dolari/baril', a declarat Dan Ioan Popescu. Ministrul si-a exprimat convingerea ferma ca preturile la energia electrica si la gaze naturale nu vor mai suferi majorari in perioada urmatoare, intrucat nu vede 'nici un motiv pentru acest lucru'. 'Cred ca trebuie sa mentinem grupurile care pot produce energie electrica cu un cost competitiv european. De asemenea, stam foarte bine cu stocurile de pacura si carbune pentru iarna. In privinta gazelor naturale, in acest an, se va inregistra un record absolut de 2,6-2,7 miliarde de metri cubi', a precizat Dan Ioan Popescu. Ministrul a precizat, de asemenea, ca ieri a discutat cu colegii de la Termoelectrica incadrarea costurilor energetice in tarif, intr-un mod cat mai competitiv. 'Producem la pret mic sau ne raportam la importuri majore?', s-a intrebat Popescu, care a precizat ca nu se pune problema unei majorari a pretului in perioada urmatoare. El a mai afirmat ca la nivel anilor 2007-2008 este necesara o putere cumulata care sa raspunda nevoilor Romaniei, si nu numai. Despre privatizarea Distrigaz, Dan Ioan Popescu a declarat ca nu vrea sa faca nici o legatura intre procesul de privatizare si furnizarea de gaze naturale.
'Nu ma tem de o scumpire a gazelor, relatiile bune pe care le avem cu Gazpromul, cu domnul Miller ma fac sa cred acest lucru', a afirmat increzator ministrul. In plus, acesta a precizat ca, pana acum, Ministerul Economiei si Comertului nu a primit nici o contestatie sau plangere din partea Gazprom si Enel. 'Pana la sfarsitul lunii septembrie vrem sa finalizam negocierile pentru privatizarea Distrigaz, cu Gaz de France si cu Ruhrgas', a mai precizat ministrul. Dan Ioan Popescu are, de asemenea, o recomandare pentru cei care vor sa-si instaleze centrale de apartament: 'Guvernul nu poate sa incurajeze sau sa descurajeze montarea centralelor de apartament, asta tine de fiecare cetatean in parte. Si eu am o centrala proprie la casa noastra din Azuga. Cu toate acestea, cred ca cea mai buna solutie pentru blocurile nou construite ramane centrala de scara', a declarat Dan Ioan Popescu.
Declaratiile au fost facute cu ocazia unei deplasari la Braila a ministrului, care a avut ca scop vizitarea SC Termoelectrica Sucursala Electrocentrale Braila.
Ieri, la Braila, a fost pus in functiune blocul 1 de producere a energiei electrice, dupa o modernizare care a costat 43 milioane de dolari. 'Acest bloc este unul dintre cele mai moderne sisteme de astazi. Noxele emanate sunt deja la nivelul cerut de Uniunea Europeana, iar costurile de productie sunt foarte performante', a declarat Popescu. Ministrul a precizat ca blocul foloseste drept combustibil gaze naturale si pacura, si ca durata de viata a acestuia (avand in vedere ca a fost pus in functiune in 1973) a fost prelungita cu 150.000 de ore sau 25 de ani. Retehnologizarea blocului 1 a insemnat, de asemenea, o crestere a puterii cu 17 MWh.
Sursa: Curentul, 25 august 2004.' -
Cele mai mari tranzactii pe piata romaneasca de capital
Cotidianul
___
In luna iulie, cel mai mare volum al achizitiilor pe piata romaneasca de capital a fost inregistrat de catre companiile din Luxemburg, suma totala ajungand la 86,52 de miliarde de lei, conform Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Din aceasta suma, aproape 52 de miliarde de lei au fost realizati din intermedieri financiare, exceptie facand activitatile din asigurari si ale caselor de pensii. Pe al doilea loc se situeaza Grecia, cu un volum al cumpararilor de peste 70,86 de miliarde de lei, domeniul intermedierilor financiare reprezentand 50,49 de miliarde de lei.
Potrivit CNVM, pe locul trei se afla Suedia, cu un volum total al cumpararilor de 35,98 miliarde lei, aproape jumatate din suma provenind din domeniul extractiei hidrocarburilor si al serviciilor anexe.
Pe primul loc in ceea ce priveste volumul vanzarilor se situeaza Cipru, cu 123,38 de miliarde de lei, majoritatea banilor provenind din industria de prelucrare a titeiului, din cocsificarea carbunelui, precum si din domeniul extractiilor si al serviciilor anexe, aceasta suma reprezentand 57,18 miliarde de lei, mai arata CNVM.
Pe urmatorul loc se afla Grecia, cu 53,11 miliarde de lei, suma realizata din intermedieri financiare fiind de 47,11 miliarde de lei. Pe ultimul loc din top se afla Anglia, cu 34,53 miliarde lei, suma realizata din intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii, fiind de 26,53 miliarde lei.
Cel mai mare volum al vanzarilor pe piata de capital a fost inregistrat de intermedierile financiare, cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii, suma inregistrata fiind de 174,86 de miliarde de lei, mai arata CNVM.
Urmeaza extractia hidrocarburilor si serviciilor anexe cu 36,51 miliarde lei si industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari, cu peste 25,77 de miliarde de lei.
Sursa: Cotidianul, 25 august 2004.
24.08.2004
-
SIF Transilvania a iesit din pluton la profituri pe primele sapte luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
SIF Transilvania sta cel mai bine printre societatile de investitii financiare din punct de vedere al profitului obtinut dupa primele sapte luni ale anului. Transilvania are un profit la sapte luni de 561 miliarde lei, ceea ce inseamna aproximativ 322 lei/actiune.
Profitul a fost mai ridicat cu peste 200 miliarde lei comparativ cu rezultatele celorlalte SIF. O contributie importanta la realizarea profitului acestei societati l-a avut vanzarea de catreTransilvania in primul semestru al anului un pachet de peste 5% din actiunile Rompetrol Rafinare (Petromidia) pentru care a incasat cel putin 550 miliarde lei.
Actiunile SIF nu stau in atentia investitorilor doar datorita speculatiilor privind o eventuala modificare a pragului de detinere, ci si datorita faptului ca aceste companii sunt unele din cele mai 'bune' platitoare de dividende de pe piata de capital de la noi.
SIF Transilvania intentioneaza sa lichideze pana la sfarsitul anului intreaga participatie de la Rompetrol Rafinare si va face demersuri pentru valorificarea titlurilor de la alte doua companii.
Castigul SIF Transilvania dupa sapte luni este mai ridicat decat tot profitul inregistrat pe parcursul anului trecut. Fata de rezultatul la sase luni, SIF Transilvania a mai adaugat la profit aproximativ 15 miliarde lei. SIF Transilvania are si cea mai ridicata valoare a activului net unitar, de 11.437 lei/actiune, reprezentantii societatii declarand anterior ca se asteapta pentru sfarsitul acestui an la o majorare a activului net pina la 13.000 - 14.000 de lei/actiune.
Pe locul doi in ceea ce priveste profitul la sapte luni se afla SIF Oltenia, cu un castig de 331,7 miliarde lei, ceea ce inseamna aproximativ 571 lei/actiune. SIF Oltenia are cel mai ridicat activ net dintre SIF - uri, dar in conditiile in care numarul de actiuni emise este mai mare decat cel al SIF Transilvania, valoarea unitara a activului net este mai redusa decat in cazul Transilvania. Activul net unitar al Oltenia este de 11.265 lei/actiune. Actiunile SIF Oltenia au inregistrat de la inceputul anului cel mai mare avans dintre cele apartinand SIF - urilor, unul din factorii care au determinat acest lucru fiind acela ca o astfel de actiune se tranzactiona cu mult sub valoarea activului net unitar.
Profitul inregistrat de la inceputul anului de SIF Oltenia s-a datorat intr-o buna parte vanzarii unui pachet de actiuni la societatea de depozitate a cerealelor Comcereal Alexandria. In ultimele luni, SIF Oltenia si-a vandut o serie de pachete detinute la societati care in general erau caracterizate printr-o lichiditate redusa, un exemplu fiind cel al actiunilor Athenee Palace, reprezentantii SIF Oltenia spunand ca aceasta va fi strategia companiei in continuare, de a iesi de pe actiunile cu lichiditate scazuta si a se concentra pe cele cu o lichiditate ridicata. Comparativ cu profitul la sase luni, rezultatul SIF Oltenia a crescut cu aproximativ 20 miliarde lei.
SIF Moldova a raportat dupa sapte luni un profit de 290,3 miliarde lei, echivalent cu 559 lei/actiune, aceasta companie inregistrand in contabilitate o parte din dividendele cuvenite chiar daca nu le incasase la momentul inregistrarii. In afara de dividende, SIF Moldova obtine dividende importante din dobanzi, avand peste 50 milioane dolari plasate in titluri de stat, obligatiuni si depozite bancare. Activul net unitar al SIF Moldova este de 8.637 lei/actiune. In luna iulie, SIF Moldova a mai adaugat la profitul net 18 miliarde lei.
Muntenia a fost singura societate de investitii financiare la care profitul a fost mai scazut in luna iulie comparativ cu rezulattul la sase luni. Astfel, profitul Muntenia s-a diminuat cu 6 miliarde lei, atingand 134 miliarde lei, sau 166 lei/actiune. Valoarea activului net unitar al SIF Muntenia este de 5.705 lei/actiune, aceste actiuni fiind singurele din grupul SIF - urilor care se tranzactioneaza la Bursa la un pret superior activului net unitar.
SIF Banat - Crisana a obtinut un profit de 177 miliarde lei, ori 33 lei/actiune. Aceasta companie se afla pe primul loc in ceea ce priveste numarul de societati la care detine actiuni. Banat - Crisana detine participatii la 321 societati cotate si la 231 necotate. Profitul companiei a crescut cu circa 18 miliarde lei fata de rezultatul semestrial.
In general, SIF - urile inregistreaza cea mai mare parte a profitului in primele sase luni ale anului, al doilea semestru fiind mai slab din acest punct de vedere.
Sursa: Ziarul financiar, 24 august 2004.
' -
Nivelul inflatiei de 1,3 la suta din iunie nu va modifica tinta stabilita pentru acest an
Cronica Romana
___
Nivelul de 1,3 la suta al ratei inflatiei inregistrata in luna iunie 2004 nu trebuie sa ingrijoreze din perspectiva tintei de inflatie stabilita la nivelul intregului an, a declarat ministrul Finantelor Publice. Potrivit ministrului finantelor, acest rezultat se datoreaza unei coincidente exceptionale a ajustarii concomitente a tarifelor la energie si cresterii nivelului accizelor, conform calendarului asumat cu Uniunea Europeana. Mihai Tanasescu a precizat ca, in plus, trebuie mentionata si existenta unei posibile componente anticipative in acest nivel inregistrat in luna iunie, ca rezultat al cresterii pretului petrolului pe piata internationala. “Chiar daca nivelul cresterii economice, asteptata pentru 2004, este mai ridicat in raport cu previziunile de la inceputul anului, credem ca influenta asupra ratei inflatiei nu va fi semnificativa. Acest lucru se datoreaza faptului ca impactul dinamicii mai rapide a consumului gospodariilor si a investitiilor sectorului corporativ asupra cererii va fi compensat de scaderea mult mai rapida a deficitului sectorului public, decat era anticipat initial. Astfel, deficitul bugetar a fost diminuat, prin rectificare, la 2,1 la suta din PIB, fata de nivelul initial aprobat prin Legea bugetului, de trei la suta din PIB, caruia ii corespundea un nivel al ratei inflatiei de noua la suta. In plus, trebuie specificat ca, pana la sfirsitul acestui an, deficitul bugetar va fi ajustat suplimentar sub un nivel de doi la suta din PIB, cu scopul diminuarii cererii si atingerii tintei de inflatie de noua la suta asumate”, a mai spus ministrul Finantelor Publice. Acesta a subliniat ca trebuie amintit si faptul ca nu vor mai exista cresteri concomitente ale nivelului preturilor la energie si a accizelor, iar toate cresterile anticipate din acest punct de vedere au fost luate in considerare la momentul in care a fost stabilita rata de inflatie de noua la suta.
Sursa: Cronica romana, 24 august 2004. -
Profitul net al Petrom se ridica la 26,7 milioane euro
Azi SNP
___
Petrom a obtinut, ?n primul semestru al acestui an, un profit net de 1.085 miliarde lei, cu 24% mai mare dec?t cel ?nregistrat anul trecut, raportat la o cifră de afaceri de 39.707 miliarde lei, potrivit unui raport al companiei. Exprimată ?n euro, cifra de afaceri este de 977 milioane euro, ?n timp ce profitul net se ridică la 26,7 milioane euro.
Rezultatele ?n lei obtinute ?n primul semestru sunt superioare, ?n termeni reali, cu 10.7% ?n cazul profitului si cu 5,7% ?n ceea ce priveste cifra de afaceri.
Veniturile si cheltuielile totale au depăsit, ?n primul semestru din acest an, un miliard de euro, ajung?nd la 43.949 miliarde lei (1,08 miliarde euro), respectiv, 41.621 miliarde lei (1,02 miliarde euro).
Majorarea principalilor indicatori financiari ar putea ajuta Petrom să-si atingă tinta de crestere ?n lei pentru anul ?n curs, stabilită la 12%. Conform estimărilor, veniturile totale ar ajunge la valoarea de 85.534 miliarde lei (2,1 miliarde euro), fată de76.022 miliarde lei, nivel atins ?n 2003.
Acelasi ritm de majorare (12%) este prevăzut si pentru cifra de afaceri, care ar putea ajunge la 80.404 miliarde lei (circa 1,9 miliarde euro), comparativ cu 71.345 miliarde lei ?n 2003. Profitul brut s-ar putea ridica la 3.288 miliarde lei, ?n timp ce cheltuielile ar atinge un nivel de 82.246 miliarde lei. Anul trecut, Petrom a raportat un profit brut de 3.198 miliarde lei si cheltuieli de 72.823 miliarde lei.
Sursa: Azi, 24.08.2004
23.08.2004
-
Profitul Argus Constan?a, de patru ori mai mare, dar sub nivelul din 2002
ZF RO - FONDURI MUTUALE UARG
___
Produc?torul de uleiuri comestibile Argus Constan?a, al doilea juc?tor de pe pia??, a raportat pentru primul semestru al acestui an un profit net de 1, 3 milioane de euro, de aproape patru mari mai mare fa?? de perioada similar? de anul trecut.
Rezultatul este ?ns? mult sub cel ?nregistrat pe primele ?ase luni ale lui 2002, c?nd profitul net raportat a fost de 4,7 milioane de euro. Profitul companiei a fluctuat puternic ?n ultimii ani ?n func?ie de evolu?ia pre?ului de achizi?ie la floarea soarelui. Produc?torii de ulei din Rom?nia achizi?ioneaz? toat? floarea soarelui necesar? pentru o perioad? de procesare de 12 luni ?n toamna fiec?rui an, motiv pentru care imobilizeaz? resurse financiare substan?iale, iar pre?urile at?t pe pia?a intern? c?t ?i pe cea interna?ional? au ?nregistrat cre?teri mari anul trecut.
Cifra de afaceri pentru primele ?ase luni ale acestui an s-a ridicat la 18,5 milioane de euro, ?n cre?tere cu aproape 10 procente fa?? de anul anterior. Veniturile totale s-au mic?orat fa?? de anul precedent de la 19,7 milioane de euro la aproape 18 milioane de euro, iar cheltuielile de la 17,6 milioane de euro la pu?in peste 16 milioane de euro. Societatea avea dup? primele ?ase luni stocuri de 3,7 milioane de euro ?i crean?e de peste 2 milioane de euro.
Potrivit conducerii firmei, primul semestru 2004 a 'demonstrat capacitatea societ??ii de a se ?nscrie pe trendul obi?nuit, de normalitate dup? un an pu?in mai slab', ?n condi?iile ?n care majorarea cifrei de afaceri se datoreaz? pre?urilor practicate ?ntr-un mediu extrem de concuren?ial.
Compania a investit ?n primul semestru circa ?ase milioane de dolari ?n m?rirea capacit??ii de produc?ie cu 60%, p?n? la 250 de tone pe zi. Decizia de m?rire a capacit??ii de produc?ie a fost luat? ?n urma cre?terii cererii de pe pia??.
Argus a realizat anul trecut o cifr? de afaceri de aproape 40 de milioane de euro, ?n sc?dere cu 20 de procente fa?? de anul anterior ?i un profit net de peste trei ori mai mic dec?t cei din 2002.
Argus de?ine o cot? de circa 20% din pia?a rom?neasc? a uleiului, principalii s?i concuren?i fiind grupul american Bunge, care de?ine fabricile Unirea Ia?i, Muntenia Bucure?ti ?i InterOil Oradea, Topway Industries (cu dou? fabrici de ulei), Ultex ??nd?rei, Ulvex Buz?u ?i Ardealul Carei.
Topway are ca principal ac?ionar fondul de investi?ii Baring Central and Eastern Europe, Ultex pe omul de afaceri rom?n Vasile Ni?escu iar Ulvex doi investitori rom?ni de origine iranian? care dezvolt? afaceri ?i ?n industria b?uturilor spirtoase. Pe l?ng? Bunge, cel mai mare procesator de semin?e oleaginoase din lume, un alt mare nume din agricultura mondial?, Cargill, este interesat de achizi?ia unei fabrici de ulei, dup? ce a devenit cel mai mare depozitar de cereale din Rom?nia prin preluarea pachetului majoritar de ac?iuni la Comcereal Alexandria.
Argus are un capital social de 469,9 miliarde de lei, valoarea nominal? a unei ac?iuni fiind de 15.000 de lei. Principalul ac?ionar este actualul director general, Vasile Leu, cu o participa?ie de 11,03% la capitalul social, restul ac?iunilor fiind de?inute de mai multe persoane fizice ?i juridice. SIF Oltenia de?ine aproximativ 5% din ac?iunile companiei.
Titlurile companiei sunt tranzac?ionate pe pia?a Rasdaq, ultimul pre? mediu, de 26.923 lei/ac?iune, fiind ?nregistrat ?n ?edin?a din data de 20 august, cota?ie la care capitalizarea bursier? a companiei este de 22 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 23.08.2004' -
Parteneriatele au adus profit inzecit la Compa Sibiu
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMP
___
Produc?torul de piese auto Compa Sibiu a ?ncheiat prima jum?tate a anului cu un profit de zece ori mai mare fa?? de primele ?ase luni din 2003 ?i o cre?tere cu 65% a v?nz?rilor fa?? de aceea?i perioad?.
Societatea a ?nceput ?n ultimii ani parteneriate pentru producerea pieselor auto cu companii interna?ionale cum ar fi grupul american Honeywell Garett sau cel japonez Koyo, activit??i ?n care Compa a investit c?teva milioane de dolari. Cre?terea v?nz?rilor companiei ?i implicit cea a profitului au venit din aceste colabor?ri. Piesele Honeywell ?i Koyo sunt pe o parte din capacit??ile Compa, care au fost modernizate ?n ultimii ani special pentru cele dou? contracte. Investi?iile totale, ?n valoare de au 7 - 8 milioane de dolari au fost suportate at?t de Compa, c?t ?i de cele dou? companii. Societatea mai are un contract de colaborare ?i cu grupul german Bosch.
Cifra de afaceri a Compa pe prima jum?tate a anului s-a ridicat la 735 miliarde de lei (22 milioane de dolari), iar profitul s-a ridicat la 53,7 miliarde de lei (1,6 milioane de dolari. Bugetul Compa prevedea pentru ?ntreg anul 2004 o cifr? de afaceri de 979 miliarde de lei ?i un profit net de 33,7 miliarde de lei.
'Afacerile noastre s-au dezvoltat ?n ritmul pe care ni l-am propus ?n buget ?i credem c? a?a vor evolua. Vom continua investi ?n continuare ?n proiectele pe care le avem,' a declarat Ioan Deac, pre?edintele Compa. Societatea a anun?at ?n urm? cu c?teva luni c? nu va mai distribui dividende ?n urm?torii ani pentru a-?i putea finan?a planurile de investi?ii.
De asemenea compania a contractat ?n prima jum?tate a anului noi ?mprumuturi ?n valoare de 88 miliarde de lei pentru a-?i finan?a activitatea de investi?ii. Creditele luate ?n prima jum?tate a anului de Compa au ?nsemnat ?i o cre?tere a pierderii din activitatea financiar? cu peste 170% p?n? la 8,8 miliarde de lei. Pragramul de investi?i al societ??ii pentru acest an, pentru moderniz?ri ?i achizi?i de echipamente, se ridic? la 180 miliarde de lei (5,5 miliane de dolari)
Ac?iunile Compa au fost anul acesta printre cele mai profitabile de la Bursa de Valori Bucure?ti cu o cre?tere de aproape 200% de la ?nceputul anului. Ultima tranzac?ie de vineri cu ac?iunile companiei s-a realizat la 7.000 lei/ac?iune, pre? la care capitalizarea bursier? a societ??ii se ridic? la peste 16 milioane de dolari.
Societatea este de?inut? de salaria?i, care controleaz? 51% din ac?iuni. Al?turi de ace?tia, ?n ac?ionariatul societ??ii se g?sesc mai multe fonduri de investi?ii cu de?ineri mai mici de 10%. Fondul elve?ian Hyposwiss Danube Tiger de?ine 9,9%, iar fondurile Broadhurst ?i Lindsell, administrate de aceea?i societate, New Century Holdings au ?mpreun? o de?inere de 7%.
Sursa: Ziarul Financiar, 23.08.2004' -
La Asirom, prime brute subscrise de 3.104 miliarde de lei
Curentul
___
Societatea de asigurari Asirom a raportat, pentru primele sase luni ale anului, un volum de prime brute subscrise de 3.104,7 miliarde de lei (76,4 milioane de euro), se arata intr-un comunicat de presa remis de societate. In aceeasi perioada, societatea a inregistrat prime brute subscrise din asigurari de viata in suma de 497,6 miliarde de lei, cu 52% peste semestrul I din 2003. Potrivit comunicatului Asirom, asigurarile de raspundere civila generala au avansat cu 71%, iar valoarea politelor de credite si garantii aproape s-a dublat. Oficialii Asirom sustin ca subscrierile aferente politelor de raspundere civila auto se apropie de obiectivul stabilit pentru acest an, adica 1.800 miliarde de lei. Actionarii Asirom sunt companiile InterAgro, care detine 38,2% din capitalul social, Astra Romana cu 17,8%, fondul de investitii Broadhurst Investments Ltd cu 19,7%, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului cu 6,4% si Postelnicu Tiberiu Bica - 11,54%, iar capitalul social se ridica la 637,9 miliarde de lei, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 1.000 lei. Asirom a incheiat anul 2003 cu venituri totale din prime subscrise de 4.965,7 miliarde lei (132,2 milioane de euro) si un profit brut de 248,6 miliarde lei, rezultate care pozitioneaza compania pe locul secund in ierarhia asiguratorilor, dupa Allianz-Tiriac.
Sursa: Curentul, 23.08.2004
20.08.2004
-
Profit in scadere pentru Ana Imep, la afaceri mai mari
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Produc?torul de motoare electrice Ana Imep Pite?ti a ?nregistrat ?n primul semestru al o sc?dere cu 8% a profitului ?n termeni nominali, de?i compania a produs ?i a v?ndut mai mult dec?t cu un an ?n urm?. ?n primele ?ase luni compania a ?nregistrat un profit net de 56 miliarde de lei (1,4 milioane de euro).
Cifra de afaceri a produc?torului de motoare s-a ridicat ?n primele ?ase luni la 752 miliarde de lei (18,8 milioane de euro), ?n cre?tere cu 11% ?n termeni nominali fa?? de prima jum?tate a anului 2003.
Ana Imep, controlat? de omul de afaceri George Copos, produce motoare electrice pentru aparate electrocasnice cum ar fi ma?inile de sp?lat sau hote de buc?t?rie.
Cre?terea cifrei de afaceri s-a datorat major?rii cererii de pe pia?a intern?, ?n condi?iile ?n care exporturile companiei au sc?zut u?or, p?n? la 16,8 milioane de euro. Pe pia?a extern?, Ana Imep a livrat mai pu?ine motoare ?n special ?n Italia ?i Turcia. Cea mai mare parte a produc?iei Ana Imep este destinat? exportului, ?n special pe pia?a italian?. Anul trecut, v?nz?rile c?tre Italia au reprezentat peste 60% din cifra de afaceri a Imep.
Reprezentan?ii companiei estimeaz? c? sc?derea cererii de motoare de pe pia?a extern? va continua ?i ?n a doua jum?tate a anului, ceea va avea o influen?? nefevorabil? asupra rezultatelor financiare.
?n prima jum?tate a anului Imep a produs 1,8 milioane de motoare, cu 5% mai mul fa?? de primul semestru al anului trecut. Fabrica din Pite?ti are o capacitate anual? de produc?ie de 4 milioane de motoare.
V?nz?rile companiei pe pia?a intern? au crescut cu 30%, p?n? la aproximativ 2 milioane de euro, chiar dac? livr?rile c?tre unii dintre clien?ii tradi?ionali cum ar fi Dacia Renault, Cugir, sau Tehnoton Ia?i au sc?zut.
Ana Imep de?ine, ?n afar? de fabrica de motoare, ?i ac?iuni ?n valoare de peste 3,5 milioane de euro la alte companii controlate de George Copos. Printre acestea se num?r? Ana Hotels, Ana Electronic sau Ana Trans Interna?ional.
Ana Group de?ine 78% din ac?iunile societ??ii Ana Imep.
Grivco, companie a omului de afaceri Dan Voiculescu, fiica acestuia Camelia Voiculescu, de asemenea ac?ionari la Ana Imep, precum ?i societatea General Nic Import Export, au derulat ?mpreun? recent o ofert? public? de preluare pentru a delista compania de la Bursa Electronic? RASDAQ.
Pachetul majoritar de ac?iuni al Ana Imep a fost preluat de la stat de George Copos ?n 1996. El ?i-a majorat de?inerea de la 51% p?n? la 78% prin major?ri de capital ?i cump?r?ri de ac?iuni de pe pia??. La pre?ul oferit ?n cadrul ofertei de preluare, de 3.300 lei/ac?iune, Ana Imep valoreaz? 24 milioane de dolari. Printre ac?ionarii societ??ii se mai num?rau ?nainte de derularea ofertei, Deutsche Bank Securities, cu o de?inere de 1,2%.
Ana Imep a raportat pentru 2003 un profit net de 133,2 miliarde de lei (3,5 milioane de euro), ?n cre?tere cu 30% fa?? de anul anterior, ?i o cifr? de afaceri de 1.392 miliarde de lei (37 milioane de euro), care a ?nregistrat aproximativ acela?i ritm de cre?tere.
Sursa: Ziarul Financiar, 20.08.2004 -
Profitul reinvestit nu va fi impozitat
Jurnalul National
___
Neimpozitarea profitului reinvestit va fi introdusa printr-un act normativ in completarea Codului Fiscal discutat ieri la Guvern.
Profitul reinvestit nu va mai fi impozitat
Efortul Partidului Umanist din Romania de a sprijini comunitatea de afaceri autohtona prin neimpozitarea profitului reinvestit se materializeaza printr-o hotarare de Guvern.
DANIELA IVAN
Intreprinzatorii mici si mijlocii vor putea beneficia de sumele aferente impozitului pe profitul reinvestit, potrivit unui proiect de Hotarare de Guvern, se arata intr-un comunicat al Partidului Umanist din Romania (PUR). Astfel, neimpozitarea profitului reinvestit va fi promovata printr-o masura acceptata atat de Uniunea Europeana, cat si de FMI.
Pe scurt, intreprinzatorii vor face investitii, iar Guvernul le va compensa acest efort investitional cu bani de la buget.
“Potrivit unui proiect de hotarare de Guvern pentru Programul pentru sprijinirea IMM-urilor prin returnarea impozitului pe profitul reinvestit sumele aferente impozitului respectiv vor fi restituite agentului economic, urmand a ramane la dispozitia acestuia“, precizeaza comunicatul PUR.
EFECT. Noua reglementare va avea exact acelasi efect pentru firmele mici si mijlocii ca si neimpozitarea profitului, dar acesta va fi obtinut pe o cale acceptata de Uniunea Europeana, a opinat Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor Publice. Chiar si banii pe care bugetul i-ar pierde prin neimpozitarea profitului reinvestit vor ajunge in intregime la intreprinzatori.
Este vorba de 980 miliarde de lei, spun reprezentantii din Ministerul Finantelor Publice.
HOTARARE. Codul Fiscal varianta 2005, discutat de Guvern, nu cuprinde neimpozitarea profitului reinvestit, masura fiind insa inclusa intr-o alta hotarare a Executivului aflata si ea pe ordinea de zi a sedintei de Guvern.
In Programul pentru sprijinirea IMM-urilor este prevazuta returnarea impozitului pe profitul reinvestit, stabilind clar conditiile in care se va face compensarea efortului investitional al firmelor mici si mijlocii. Partidul Umanist a facut demersuri aproape trei ani pentru a reusi sa introduca aceasta masura in sprijinul comunitatii de afaceri.
A fost o lupta lunga, care a pornit cu propunerile facute in Parlament cu ocazia discutarii Codului Fiscal si a continuat cu demersuri in fata presedintelui tarii, a premierului, dar si a forurilor internationale, in special FMI si Comisia Europeana.
FISCALITATE
Guvernul a discutat strategia fiscala pentru anul viitor. Potrivit acesteia, din 2005, impozitul pe profit va cobori de la 25% la 19%, insa firmele vor putea plati si mai putin daca fac sponsorizari si actiuni de mecenat. Acesti bani se scad din impozitul pe profit daca nu depasesc mai mult de 20% din impozitul datorat si daca sunt in limita a 3‰ din cifra de afaceri.
Strategia Fiscala a fost promovata printr-o ordonanta simpla in baza legii de abilitare a Executivului de a emite ordonante pe timpul vacantei parlamentare. Daca impozitul pe profit va scadea, impozitul pe dividende va creste cu 5 puncte, ajungand la 10% pentru persoanele fizice si 15% pentru companii. Plata impozitului pe profit va fi anualizata.
Sursa: Jurnalul National, 20.08.2004
Pagina