20.08.2004
-
BRD incheie primul semestru cu un profit de circa 1.550 de miliarde de lei
Adevarul BRD
___
In primele sase luni ale anului, profitul BRD a fost de 1.550 de miliarde de lei, cu 32 la suta mai mare, in termeni reali, decat cel inregistrat in aceasi perioada a anului trecut, se arata intr-un comunicat al Bancii. Creditele acordate de BRD au crescut la randul lor cu 39 la suta, pana la un nivel de peste 55 de mii de miliarde de lei. Dinamica cea mai importanta au inregistrat-o imprumuturile acordate persoanelor fizice, al caror volum a crescut cu 80 la suta, cumuland la sfarsitul lui iunie circa 16.250 de miliarde. Restul de peste 39 de mii de miliarde reprezinta credite acordate persoanelor juridice, care au crescut cu 39 la suta in primul semestru al lui 2004. Depozitele atrase de BRD depaseau, la 30 iunie, cu circa 11 miliarde creditele acordate de banca. Acestea au crescut insa mai putin decat activitatea de creditare - cu 37 la suta. 'Rezultatele financiare obtinute de banca la sfarsitul primului semestru reflecta pertinenta strategiei de dezvoltare pe care mizam, una bazata pe dezvoltarea permanenta a gamei de produse si servicii, dar si pe respectarea criteriilor de rentabilitate si prudentialitate', a declarat presedintele CA al BRD-SocGen, Bogdan Baltazar.
Sursa: Adevarul, 20.08.2004'
19.08.2004
-
Biofarm, vinzari de 4,7 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO
___
Cifra de afaceri a produc?torului de farmaceutice Biofarm a crescut ?n primul semestru cu 20% p?n? la 193,2 miliarde lei (4,7 milioane euro), ?n timp ce profitul net s-a diminuat cu 9,1% ajung?nd la 37,1 miliarde lei (900.000 euro), se arat? ?n raportul semestrial al companiei.
'Profitul perioadei analizate este inferior celui ?nregistrat ?n 2003, ?n principal din cauza cre?terii cheltuielilor pentru ob?inerea certificatului GMP (Good Manufacturing Practice - Bun? Practic? ?n Fabrica?ie), dar ?i majorarea costurilor cu diferen?ele de curs valutar aferente datoriilor c?tre furnizorii externi, la finele lunii iunie', se precizeaz? ?n raport.
V?nz?rile Biofarm s-au ridicat ?n primele ?ase luni la 192 miliarde lei, comparativ cu 168 miliarde lei ?n acela?i interval din 2003. Cea mai mare pondere ?n v?nz?ri a avut-o medicamentul Triferment, urmat de Colebil ?i Bixtonim.
Anul acesta, Biofarm va finaliza un proiect de investi?ii ?n valoare de 9 milioane euro, ?n urma c?ruia ??i va tripla capacitatea de produc?ie ?i va atinge standardele de fabrica?ie interna?ionale. Investi?ia a vizat patru noi linii de produc?ie pentru tablete, capsule, solu?ii de uz extern ?i siropuri.
Fondurile provin din profitul companiei ?i un ?mprumut de 1,2 milioane euro.
Compania a fost ?nfiin?at? ?n anul 1990, iar din 1997 are capital integral privat. ?n prezent, principalii ac?ionari s?nt Robert Ferran - 49,9% din titluri ?i firmele americane Igohealthy Com Inc - 24,3% ?i Saphiro Bancorp - 10%.
Anul trecut, f?r? adaosuri, pia?a medicamentelor avut un nivel de 599,7 milioane euro iar cu adaosuri unul de 757 milioane euro. Adaosul mediu al distribuitorilor (care sunt ?i importatori) la nivelul pie?ei a fost a?adar de circa 26%.
Cei mai puternici juc?tori de pe aceast? pia?? sunt GlaxoSmithKline, Novartis, Pfizer, Sicomed Bucure?ti, Hoffman la Roche, Antibiotice ?i Terapia Cluj.
Sursa: Ziarul Financiar, 19.08.2004' -
Ecologizarea sondelor Petrom ne va costa 100 milioane $
Gardianul SNP
___
Costurile de ecologizare a zonelor pe care sunt amplasate cele 16.000 de sonde abandonate de Petrom in urma epuizarii zacamintelor exploatate sunt de cel putin 75-100 milioane USD, a declarat, ieri, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Mariana Stratulat. 'Exista sonde care au fost inchise chiar si dupa Primul Razboi Mondial, insa terenurile pe care s-au facut exploatarile respective nu au fost curatate', a afirmat Stratulat. Potrivit contractului de privatizare a Petrom, statul roman va raspunde de contaminarea istorica si de exploatarile abandonate. Din 2005, timp de 14 ani, bugetul de stat va cuprinde, anual, 50 milioane de euro pentru a acorda despagubiri de mediu companiei.
Sursa: Gardianul, 19.08.2004' -
Gaz de France a castigat licitatia pentru Distrigaz Sud
Adevarul
___
Surpriza de proportii la privatizarea distributiilor de gaze
Compania rusa Gazprom a pierdut Distrigaz Sud in favoarea Gaz de France
Cursa pentru privatizarea Distrigaz Nord - castigata de Ruhrgas
Surpriza de proportii la privatizarea distributiilor de gaze. Preferata in cursa pentru privatizarea Distrigaz Sud, compania Gazprom a pierdut in favoarea Gaz de France. Dupa indelungi negocieri, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a selectat Gaz de France pentru inceperea negocierilor directe in vederea privatizarii Distrigaz Sud si Ruhrgas, parte a concernului E.ON, pentru Distrigaz Nord.
'Ofertele financiare prezentate de investitorii castigatori sunt superioare celor avansate de ceilalti competitori, fapt ce ne-a permis sa realizam selectia finala', ne-au declarat surse autorizate din cadrul MEC. 'Suntem multumiti de preturile oferite de Gaz de France pentru Distrigaz Sud si Ruhrgas pentru Distrigaz Nord.
Acestea sunt mai bune decat pretul oferit de Enel pentru Electrica Banat si Electrica Dobrogea', spun aceleasi surse. Reprezentantii MEC au refuzat sa prezinte ofertele financiare ale companiilor castigatoare, motivand ca 'nu este inca momentul potrivit pentru a le face publice'. Valoarea celor doua companii de distributie a gazelor este estimata la circa un miliard de dolari.
Pe langa faptul ca pretul oferit nu a fost multumitor, Gazprom nu a inclus in planul de afaceri un contract de livrare a gazelor, sustin surse apropiate procesului de privatizare. Prin urmare, desi au fost preferati de autoritatile romane, rusii de la Gazprom au pierdut lupta pentru Distrigaz Sud.
Reprezentantii Gazprom sustin insa ca au inclus in oferta lor un contract de furnizare gaze de 200 milioane dolari si ca s-au calificat pe locul doi dupa Gaz de France. Ministerul Economiei, respectiv Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OSPSI) va incepe negocierile cu Ruhrgas si Gaz de France in vederea semnarii contractelor de privatizare.
'Ne-am propus sa finalizam privatizarea celor doua distributii de gaze in luna septembrie', spun sursele citate. Distrigaz Nord si Distrigaz Sud au fost scoase la privatizare in decembrie 2003, metoda aleasa fiind vanzarea directa a 30% din actiuni catre un investitor strategic, participatia acestuia urmand sa creasca pana la 51% in urma majorarii de capital.
Sursa: Adevarul, 19.08.2004'
18.08.2004
-
Ruhrgas, favorit la Distrigaz Nord, iar Gaz de France ?i Gazprom lupt? la Sud
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Ministerul economiei ?i comer?ului va anun?a ?n aceast? s?pt?m?n? investitorii cu care statul rom?n va intra ?n negocieri pentru v?nzarea pachetelor majoritare la Distrigaz Nord ?i Distrigaz Sud.
Deja, asupra autorit??ilor care coordoneaz? procesul de privatizare exist? presiuni pentru respectarea regulilor fixate la acest proces de privatizare au ap?rut deja, ?n contextul ?n care Rom?nia se preg?te?te de a ?ncheia negocierile de aderare, mai spun sursele citate.
De altfel, conferin?a de pres? programat? pentru ast?zi pentru anun?area investitorilor selecta?i la Distrigaz-uri a fost am?nat?.
Compania german? Ruhrgas, parte a concernului E.ON, este investitorul strategic selectat de c?tre autorit??ile rom?ne pentru a intra ?n negocieri pentru preluarea a 51% din ac?iunile Distrigaz Nord, afirm? surse din pia??.
?n ceea ce prive?te Distrigaz Sud, reprezentan?ii Gaz de France au avut s?pt?m?na trecut? '?nt?lniri de clarificare' la Oficiul Participa?iilor Statului ?i Privatiz?rii ?n Industrie (OPSPI), ?n urma c?rora se a?teapt? la un rezultat favorabil ?n curs?.
Pe de alt? parte, Gazprom a ?naintat o ofert? 'la pachet', al?turi de pre?ul oferit, fiind inclus ?i un contract de livrare a gazelor, potrivit unor informa?ii ap?rute pe pia??.
Ultimele informa?ii indic? o competi?ie str?ns? ?ntre ofertele f?cute de Gaz de France ?i Gazprom pentru Distrigaz Sud. Dintre aceaste oferte, cea a francezilor are cele mai multe ?anse, afirm? sursele citate.
Privatizarea celor dou? distribu?ii de gaze este a?teptat? pentru luna septembrie, dat fiind c? performan?ele Rom?niei vor fi evaluate ?n luna noiembrie de c?tre organismele Uniunii Europene ?n ceea ce prive?te aderarea ?n 2007.
Statul vinde direct doar 30% din ac?iunile fiec?reia dintre cele dou? distribu?ii de gaze c?tre investitori diferi?i, care vor participa la o majorare de capital pentru a ajunge la 51% din ac?iuni.
Rurhgas (Germania), Gaz de France (Fran?a) ?i Enel (Italia) au depus ?n luna iulie oferte angajante pentru Distrigaz Nord ?i Distrigaz Sud, pentru ultima opt?nd ?i Gazprom. Compania german? Wintershall s-a retras din cursa pentru Distrigaz Nord 'din motive strategice'.
Echipa Gazprom pentru tranzac?ie este format? din casa de avocatur? Raco?i, Predoiu ?i Asocia?ii, consultantul financiar fiind banca olandez? ABN Amro.
Gaz de France are ?n echipa sa ca ?i consultant banca francez? BNP Paribas, KPMG, DZ Consulting ?i casa de avocatur? Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
Enel este asistat la tranzac?ie de c?tre casa de avocatur? Mu?at & Asocia?ii, iar germanii de la Ruhrgas de c?tre casa de avocatur? Gide Loyrette Nouel, ?i firma de consultan?? CA IB.
Valoarea bazei reglementate de active pentru Distrigaz Sud este evaluat? la aproximativ 400 mil. $, respectiv de circa 250 mil. $ la Distrigaz Nord, ?n func?ie de care au fost dealtfel structurate ofertele.
Statul este asistat la tranzac?ie de c?tre banca de investi?ii Credit Suisse First Boston, Fondul Rom?no - American de Investi?ii ?i casa de avocatur? Linklaters.
Sursa: Ziarul Financiar, 18.08.2004' -
SIF Oltenia se pregateste de alegeri
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
SIF Oltenia va fi prima dintre cele cinci societ??i de investi?ii financiare (SIF) care va organiza alegerile periodice pentru Consiliul de Administra?ie care conduce societatea pe parcursul a patru ani. Societatea a convocat deja o Adunare General? a Ac?ionarilor pentru alegerea unui nou Consiliu de Administra?ie (CA) pentru mijlocul lunii noiembrie.
?n ultimii ani, din cauza dispersiei foarte mari a ac?ionariatulul alegerea unor membri ai CA a generat aproape ?ntotdeauna conflicte ?ntre ac?ionari la cele cinci SIF-uri.
Procesul de concentrare a ac?ionariatului SIF-urilor a permis ca structurile CA s? reflecte ?ncep?nd din acest an s? reflecta mai fidel structura ac?ionariatului. ?n prima parte a acestui an o parte dintre SIF-uri ?i-au completat conducerile datorit? demisiei unor membrii afla?i care se aflau ?n incompatibilitate cu alte func?ii ocupate.
Surse din pia?a de capital apreciaz? c? ?n alegerile de la finalul acestui an se vor lupta pentru o pozi?ie c?t mai bun? ?n Consiliul de Administra?ie Dinel Staicu, patronul clubului de fotbal Uniresitatea Craiova, care a de?inut ?i ?n ultimii patru ani un loc ?n CA ?i omul de afaceri C?t?lin Chelu din Gala?i, unul din cei mai importan?i investitori ?n ac?iunile SIF.
SIF Oltenia administreaz? active ?n valoare total? de 6.400 miliarde de lei (156 milioane de euro), cele mai importante de?ineri de ac?iuni ale societ??ii fiind 5,5% din BRD- SocGen, 6,1% din BCR, 1,2% din SNP Petrom ?i 5% din Banca Transilvania. La Burs? SIF Oltenia a ?ncheiat ieri ziua la 7.550 lei/ac?iune, pre? la care valoarea de pia?? a societ??ii se ridic? la 105 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 18.08.2004 -
BCC accepta plata facturilor RomTelecom
Gardianul BCC
___
Banca Comerciala Carpatica (BCC) a introdus, recent, serviciul de incasare a facturilor RomTelecom, care se adreseaza atat persoanelor fizice, cat si celor juridice, chiar daca acestea nu sunt clienti ai bancii. Banca nu percepe comisioane pentru acest nou serviciu BCC. In alta ordine de idei, BCC a inaugurat, la inceputul acestei saptamani, o noua sucursala in Focsani, unitatile din reteaua teritoriala a bancii ajungand astfel la 50. Pana la sfarsitul acestui an banca intentioneaza sa mai deschida cel putin inca cinci unitati. BCC are in prezent un capital social de 725 miliarde lei, dar acesta va creste in perioada urmatoare la 915 miliarde lei.
Sursa: Gardianul, 18.08.2004
17.08.2004
-
Cu profit de cinci ori mai mare, Oltchim a ajuns pe linia de plutire
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Combinatul chimic Oltchim R?mnicu V?lcea a ?ncheiat prima jum?tate a anului cu un profit de peste ?ase ori mai mare fa?? de cel pe care ?n ?nregistra cu un an ?n urm?. Acest c??tig substan?ial a f?cut ca activele Oltchim s? dep??easc? datoriile totale ale companiei, astfel ?nc?t societatea s? revin? 'pe plus'.
Situa?iile financiare ale Oltchim de la finalul anului trecut ar?tau c? Oltchim nu ar fi putut s? ??i pl?teasc? toate datoriile nici dac? ??i vindea toate activele. Olchim este specializat? ?n produc?ia de PVC ?i produse petrochimice.
Oltchim a ?nregistrat ?n primele ?ase luni ale cu un profit net de 340,9 miliarde de lei (10 milioane de dolari). Cu un an ?n urm?, profitul companiei se ridica la 53,7 miliarde de lei, dar p?n? la urm? societatea a ?ncheiat anul cu pierderi.
Directorul combinatului spune c? acest lucru nu se va ?nt?mpla ?i ?n 2004 .'Rezultatele trebuie s? se men?in? la nivelul din prima parte a anului. Convingerea mea este c? al doilea semestru va fi ?i mai bun,' spune directorul Oltchim, Constantin Roibu. Ultimul an pe care Oltchim l-a ?ncheiat cu profit a fost anul 2000.
Marea problem? cu care Olchim s-a confruntat ?n ultimii ani au fost datoriile foarte mari provenite din ?mprumuturi pentru retehnologizare pe care nu a reu?it s? le pl?teasc?. Efectele investi?iilor din ultimii ani au ?nceput s? se vad? anul acesta ?n condi?iile ?n care combinatul func?ioneaz? la capacitatea maxim?.
Datoriile totale ale Oltchim se ridicau la finalul lunii iunie la peste 8.300 de miliarde de lei (250 milioane de dolari). Cea mai mare parte a acestora sunt datorii preluate de Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) de la fostul AVAB. Ac?ionarii companiei au aprobat ?nc? de anul trecut transformarea unor datorii ale Oltchim c?tre AVAB ?n valoare de peste 100 milioane de dolari ?n ac?iuni, dar majorarea nu a fost realizat? p?n? ?n prezent pentru c? unii dintre minoritari au contestat majorarea ?n justi?ie. Dup? operarea major?rii de capital, statul ar urma s? ??i consolideze pozi?ia majoritar? la Oltchim urm?nd s? ajung? la o cot? de peste 90% din ac?iuni. Oltchim este controlat? de Ministerul Economiei ?i Comer?ului, care a preluat recent de la APAPS un pachet de 53% din ac?iuni.
Aproximativ 75% din produc?ia Olchim este destinat? exportului, iar pia?a PVC-ului ?i a produselor petrochimice pe care combinatul le produce este ?n cre?tere. 'Pia?a produselor noastre este ?n cre?tere, toate produsele merg,' spune Constantin Roibu, directorul general al Oltchim. El a ad?ugat c? majoarera pre?urilor la produsele fabricate de Oltchim a fost compensat? din punctul de vedere al costurilor de cre?teri ?i la pre?urile materiilor prime.
Ac?iunile Oltchim sunt tranzac?ionate la categoria I a Bursei de Valori Bucure?ti, unde au urcat de la ?nceputul anului cu peste 60% datorit? cre?tere raportate de companie pe primul trimestru, dar ?i pe fondul cre?terii Bursei ?n Ansamblu. La ultimul pre? de pe pia??, de 1.430 lei/ac?iune, capitalizarea bursier? a companiei este de 14,5 milioane de dolari.
Oltchim a fost scoas? la privatizare din nou anul trecut, ?ns? procesul a fost am?nat din cauza contesta?iilor depuse de unii din investitorii interesate de achizi?ia combinatului: grupul Rompetrol. ?n afar? de Rompetrol, de achizi?ia Oltchim au fost interesa?i ?i Lukoil ?i grupul austriac Vienna Capital Partners. Grupul rus Lukoil s-a ar?tat interesat ?i de preluarea rafin?riei Arpechim apar?in?nd Petrom, pe care noii proprietari ai Petrom o vor putea externaliza.
Sursa: Ziarul Financiar, 17.08.2004' -
Cinci societati din portofoliul MEC, privatizate prin Bursa de Valori
___
Cinci societati din portofoliul Ministerului Economiei si Comertului, MEC, vor fi privatizate prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti, potrivit unui proiect initiat de institutia mentionata, care urmeaza sa fie aprobat in urmatoarea sedinta de Guvern. Astfel, potrivit proiectului, vor fi vandute pachete de actiuni de 5% din capitalul societatilor Transelectrica, Transgaz, Romgaz, respectiv 10% din capitalul social al Electrica Transilvania Nord si Muntenia Nord.
Societatile mentionate vor lansa o oferta publica initiala primara, oferind spre cumparare, prin intermediul Bursei, pachete de actiuni noi emise, rezultate in urma unei majorari de capital, se precizeaza in documentul mentionat.
Autoritatile apreciaza ca efectele acestei operatiuni vor fi absorbtia de capitaluri noi pe piata, crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea fondurilor private de pensii, sporirea gradului de capitalizare al pietei autohtone. Totodata, printre efectele benefice se numara disciplina si transparenta financiara pe care aceste companii vor fi obligate sa le adopte.
Sursa: Gardianul, 17.08.2004 -
Actiuni la Banca Transilvania - sub pretul pietei
Adevarul TLV
___
Investitorii vor putea cumpara, incepand cu saptamana viitoare, actiuni ale Bancii Transilvania la un pret de 6.000 de lei, cu 700 de lei sub cotatia de la Bursa de Valori Bucuresti. Cele 3,3 milioane de actiuni au o valoare nominala de 1.000 de lei si vor putea fi achizitionate numai din Cluj, de la sediul SSIF BT Securities, care s-a ocupat de intermedierea ofertei publice primare. In aprilie, actionarii bancii din Cluj au aprobat majorarea capitalului social cu 364,1 miliarde de lei, pana la 1.334,9 miliarde lei. Majorarea s-a realizat, intr-o prima faza, prin incorporarea profitului de 266,9 miliarde de lei din 2003 si prin exercitarea drepturilor de preferinta ale actionarilor, pentru inca 93,7 miliarde lei. Cea de-a doua faza presupune ofertarea publica a celor 3,3 milioane de actiuni ramase nesubscrise.
Sursa: Adevarul, 17.08.2004
Pagina