16.08.2004
-
Siemens, ?n consor?iu pentru Electroputere Craiova
ZF RO - FONDURI MUTUALE EPT
___
Statul rom?n se preg?te?te s? v?nd? pachetul majoritar al produc?torului de locomotive Electroputere Craiova c?tre un consor?iu de investitori din care face parte ?i Siemens, dup? ce a e?uat de dou? ori ?n ?ncercarea de a privatiza compania cu un investitor strategic, au spus pentru ZF surse apropiate discu?iilor.
Reprezentan?ii Autorit??ii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care de?ine 62% din ac?iunile Electroputere, au avut s?pt?m?na trecut? discu?ii cu concernul german Siemens, ungurii de la Horvath Holding, Energobit Cluj Napoca ?i firma elen? DAB, care ar putea forma un consor?iu pentru preluarea activelor companiei. Siemens, unul dintre cele mai mari grupuri industriale din lume, este interesat numai de achizi?ia sec?iei de locomotive de la Craiova, ?ns? nu ?n orice condi?ii.
'Privatiza Electroputere este posibil s? se fac? p?n? la finele lunii octombrie, strategia de privatizare urm?nd s? fie publicat? ?n perioada urm?toare. Dup? dou? licita?ii ratate, statul se preg?te?te s? elaboreze o lege special?, prin care Electroputere s? fie atribuit? direct unui consor?iu de investitori, care s? preia integral activele acesteia', au declarat sursele citate.
Tranzac?ia va avea un impact puternic asupra ?ntregului sector feroviar rom?nesc, c?t ?i asupra altor pie?e.
Surse din pia?? afirm? c? interesul Siemens pentru Electroputere, exprimat de principiu, depinde ?ns? de acoperirea companiei rom?ne?ti ?n contracte. '?n acest moment, exist? o strategie pe termen mediu ?i lung de modernizare ?n sectorul feroviar, dar este important ?i cum arat? planurile de afaceri la CFR Marf? ?i CFR C?l?tori, pentru a vedea cum poate fi <> Electroputere cu comenzi din partea acestor companii', sus?in sursele citate. Siemens este ?n acest moment cel mai mare furnizor pentru c?ile ferate rom?ne.
P?n? acum, statul nu a g?sit nici un investitor interesat s? preia ?ntregul portofoliu al Electroputere Craiova, care este compus din patru zone de afaceri - sec?ia de locomotive, cea de motoare electrice ma?ini rotative, transformatoare (TRAFO) ?i aparataj electric de medie ?i ?nalt? tensiune, la care se adaug? activit??i auxiliare precum turn?torie, scul?rie, utilit??i.
Sursa: Ziarul Financiar, 16.08.2004
Potrivit ultimelor informa?ii, consor?iul care va prelua achizi?iona Electroputere va fi format de c?tre Siemens, compania ungar? Horvath Holdings (interesat? de sec?ia de fabricare a motoarelor electrice, ma?ini rotative), firma Energobit Cluj (interesat? de preluarea TRAFO ?i a aparaturii de medie ?i ?nalt? tensiune), respectiv firma greceasc? DAB (TRAFO ?i scul?rie).
Reprezentan?ii AVAS nu au putut fi contacta?i p?n? la ?nchiderea edi?iei pentru a comenta informa?iile.
Surse din cadrul Electroputere Craiova afirm? c? pe lista investitorilor interesa?i de activele societ??ii mai sunt dou? companii. Firma american? Romach, care deruleaz? un contract pe cinci ani ?n valoare de 3 mil. $ cu compania rom?neasc?, ?i-a exprimat interesul pentru sec?ia de ma?ini rotative.
Pe de alt? parte, firma britanic? API Engineering ?i-a anun?at interesul de a reloca produc?ia de motoare electrice din Anglia ?n Rom?nia, fiind interesa?i de sec?iile TRAFO ?i de ma?ini rotative.
Anul trecut, Electroputere a realizat o cifr? de afaceri de circa 50 mil.euro. Compania, cu 3.830 de angaja?i, ?nregistra dup? primele trei luni ale acestui an un profit net de 625.000 euro. Printre ac?ionarii minoritari ai firmei se afl? ?i fondul american de investi?ii Broadhurst, cu o de?inere de circa 6%.
Listat? la Bursa de Valori, compania are o capitalizare bursier? de 6,7 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 16.08.2004' -
SIF Transilvania a luat 5,6% din Siretul
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
In urma tranzactiilor importante din ultima perioada, SIF Transilvania a ajuns sa detina 5,6% din actiunile producatorului de tricotaje Siretul Pascani. SIF Transilvania este astfel unul din cei mai importanti actionari ai Siretul, cel mai mare pachet de actiuni in cadrul companiei fiind controlat de societatea de brokeraj SSIF Broker din Cluj, raportata cu o participatie de 6,2%. Principalul vanzator de actiuni Siretul in ultima perioada a fost omul de afaceri Alin Dicu care si-a diminuat participatia detinuta in cadrul Siretul la mai putin de 5% din numarul total de actiuni, initial acesta controland 6,8% din actiuni. Dicu, actionar majoritar la companiile care distribuie pe piata romaneasca produsele Ambipur si Kiwi, este si unul din actionarii principali ai SSIF Broker, cu o detinere de 10,9%. Siretul Pascani a fost anul trecut una din cele mai profitabile companii de la Bursa, pretul crescand de mai multe ori dupa desfiintarea Asociatiei Salariatilor, care controla compania.
Sursa: Ziarul Financiar, 16.08.2004 -
Investitii de doua milioane de euro la Oltchim
Adevarul OLT
___
Compania cu capital integral american York International Romania a livrat, in perioada 2003-2004, combinatului Oltchim Ramnicu Valcea utilaje frigorifice in valoare de aproximativ doua milioane de euro. Primele livrari au fost realizate anul trecut, iar montarea utilajelor a fost finalizata de curand. Investitia face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a echipamentelor frigorifice in cadrul combinatului, inceput in anul 1996. Lucrarile au vizat reducerea cheltuielilor de exploatare, imbunatatirea parametrilor tehnici, precum si acoperirea necesarului de apa rece.
Sursa: Adevarul, 16.08.2004
13.08.2004
-
Investitiile au castigul la Cocor
ZF RO - FONDURI MUTUALE COCR
___
Compania Cocor Bucuresti, care detine printre alte active imobiliare si magazinul cu acelasi nume dinn Capitala ainregistrat in primul semestru al anului un profit de 21,2 miliarde lei (524.000 euro), cu 50% mai mic in lei decat profitul inregistrat in perioada similara a anului trecut, dar mai ridicat cu 30% comparativ cu nivelul bugetat de 16,2 miliarde lei. 'Scaderea profitului a fost determinata in primul rand de cresterea importanta a cheltuielilor, rezultate din derularea unui program amplu de investitii inceput in anii precendenti. Astfel, in acest an aproximativ 16 miliarde lei au fost trecute pe cheltuieli, diminuand profitul,' a comentat Aurel Besliu, presedintele Cocor.
Compania a realizat o serie de investitii la compania de Cocor Turism pe care o detine si in cadrul spatiilor comerciale detinute in Bucuresti. Investitiile la magazinul Cocor au constat in montarea de scari rulante, investitiile fiind de 700.000 euro. Magazinul Cocor este unul din cele mai mari din tara cu o suprafata utila de 13.748 metri patrati.
In acelasi timp, activitatea companiei a fost influentata in mod negativ si de o serie de conflicte aparute intre actionari, in privinta unei eventuale separari a activitatilor turistice de cele privind inchirierea spatiilor comerciale, in conditiile in care Cocor nu are un actionar majoritar.
Cifra de afaceri realizata de societate in primul semestru a crescut cu 8,9%, atingand 58,1 miliade lei (1,4 milioane euro). Potrivit lui Belsiu este posibil ca societatea sa raporteze la sfarsitul anului un profit in crestere fata de rezultatul din 2003, atata timp cat investitiile vor continua, cele facute pana in prezent dovedindu-se a fi profitabile. 'Numai din activitatea companiei de turism este posibil sa obtinem un cash - flow de 600.000 euro. Profitul poate ajunge la sfarsitul anului fara nici un fel de pobleme la o valoarea bruta de 200 miliarde de lei. Noi am asteptat si reglementarea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit. Astfel am amanat o parte din investitiile planificate. Scutirea de impozit a profitului reinvestit ar insemna pentru noi economii de un milion euro anual, bani care ar putea fi investiti' a precizat Belsiu.
Compania a achizitionat in acest an si un pachet de 9,9% din actiunile Hanul Piratilor din Mamaia, valoarea acestei investitii fiind in jur de 13 miliarde lei. Potrivit reprezentantilor Cocor, societatea urmareste sa achitioneze si terenul de aproximativ 10 hectare din jurul Hanul Piratilor. Actionarul majoritar la Hanul Piratilor este SIF Muntenia.
In ultimii ani, Cocor a cumparat actiuni la o serie de societati unele dintre ele listate la Bursa, printre cele mai importante pachete de actiuni detinute de companie fiind cele de la SIF Banat -Crisana, SIF Transilvania si SIF Muntenia. 'Valoarea de piata a actiunilor detinute la cele trei SIF - uri este de circa 250 miliarde lei. Anul acesta am cumparat prin intermediul altor firme din holding actiuni SIF de peste jumatate de milion de euro'. a declarat Belsiu. Anul acesta , Cocor a obtinut un profit din dividendele platite de SIF de 200.000 euro, in timp ce anul trecut, profitul din valorificarea unora din actiunile detinute la SIF a fost de 1,5 milioane euro. Potrivit lui Belsiu, compania a ajuns sa detine o participatie de 3% in cadrul SIF Transilvania.
Cel mai important actionar al Cocor este SIF Muntenia, care detine 18,8% din actiuni. Liviu Ursan si Daniel Stoica detin participatii de peste 13%, in timp ce fondul de investitii Broadhurst controleaza 10,2% din actiuni. Actiunile Cocor sunt listate pe RASDAQ,capitalizarea bursiera a companiei fiind de 10,8 milioane euro, la ultimul pret de 1.470.000 lei/actiune.
Sursa: Ziarul financiar, 13 august 2004.' -
Profit mai mic pentru Confec?ii Vaslui, la afaceri egale
ZF RO - FONDURI MUTUALE COVB
___
Societatea Confec?ii Vaslui a realizat in primul semestru al acestui an un profit net de aproape 10 miliarde de lei (250.000 de euro), cu 45% mai mic fa?a de jumatatea similara din 2003. In euro, scaderea castigului companiei a fost de 40%.
Cifra de afaceri a companiei s-a men?inut insa relativ constanta in jurul valorii de 2,1 milioane de euro. Conform raportului de gestiune pe primul semestru, societatea a realizat investi?ii de aproximativ 20.000 de euro in utilaje din ?ara si din import, tehnica de calcul, precum si obiecte de mobilier, sursa de finan?are fiind profitul net realizat. De altfel, fondurile proprii ale companiei au sus?inut si intrega activitate de produc?ie in acest interval de timp.
Explicatia principala a acestei evolutii o reprezinta scaderea veniturilor totale ale societa?ii, de la 2,7 milioane de euro la 2,5 milioane de euro, adica cu 5%, in condi?iile in care cheltuielile totale s-au men?inut la circa 2,2 milioane de euro.
In intervalul 1 ianuarie - 30 iunie, rentabilitata profitului brut in raport cu cifra de afaceri de 15,6%, cu 6 procente inferioara celei din primul semestru din 2003.
Veniturile Confectii au provenit in proportie de 98% din activitatea de exploatare in primele sase luni. Societatea a beneficiat de 25.000 de euro din dobanzi si de al?i 20.000 de euro de pe urma evolu?iei favorabile a cursului valutar.
Actiunile Confectii Vaslui s-au numarat in anul trecut printre cele mai active de la Bursa Electronica RASDAQ, mul?i investitori fiind atrasi de faptul ca societatea nu are un ac?ionar majoritar, si este posibil ca ac?iunile sa faca obiectul unei oferte de preluare in urmatorii ani. Momentan ac?iunile sunt suspendate de la tranzac?ionare pentru a fi transferate pe platforma tehnica a Bursei de Valori. In ultimele 12 luni, cursul acestor titluri a variat intre 13.000 lei/ac?iune si 33.000 lei/ac?iune. Ultimul pre? de tranzac?ionare ac?iunile societa?ii a fost de 28.000 lei/ac?iune si a fost ob?inut in cursul saptamanii trecute. La aceasta cota?ie, capitalizarea bursiera a companiei este de 5,3 milioane de euro. O ac?iune Confec?ii Vaslui are valoarea nominala de 1000 de lei.
Numarul mediu de salariati ai Confectii s-a redus cu 5% in ultimul an. Aceasta tendin?a a fost motivata de cauze naturale, dar si de efectuarea unor transferuri de personal catre alte societa?i.
Sursa: Ziarul financiar, 13 august 2004. -
Prima cale ferata privata
___
Rompetrol Logistics SA a semnat, ieri, la sediul Regionalei CFR Constanta, documentele de predare-primire a activelor aferente tronsoanelor de cale ferata Dorobantu-Navodari-Capu Midia, Dorobantu-Romcim Medgidia, P1 Capu Midia-Sitorman, conform unui comunicat al grupului Rompetrol.
Ca urmare a semnarii documentelor de predare-primire, vor intra in vigoare contracte de inchiriere pe cinci ani si gestionare de catre Rompetrol Logistics a respectivelor tronsoane de cale ferata. Astfel, grupul Rompetrol va controla principala artera de cale ferata ce leaga Rompetrol Rafinare de restul tarii, lungimea caii ferate administrate fiind de 49 de kilometri.
Tot de ieri, prin intrarea in vigoare si a contractelor de reparatie a liniilor, instalatiilor si cladirilor, Rompetrol Logistics a inceput lucrarile de reabilitare a caii ferate Capu Midia-Navodari-Dorobantu, in scopul mentinerii unei sigurante maxime in operarea si marirea vitezei de transport, de la o limita minima de 10 la 30 km/h, urmand ca, in cursul anului 2005, in urma investitiilor
realizate, viteza de transport sa creasca la 50 km/h, se arata in comunicat. Pentru inceput, valoarea investitiilor va fi de trei milioane de euro, banii urmand sa fie folositi pentru consolidarea terasamentului, schimbarea traverselor, inlocuirea cablurilor electrice de transmisiuni si modernizarea garilor.
Sursa: Cotidianul, 13 august 2004.
12.08.2004
-
COST nu a reusit sa treaca pe profit nici in primul semestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste (COST) a inregistrat in primul semestru al anului o pierdere de 6,2 milioane euro (255,5 miliarde lei), cu peste 17% mai ridicata in euro comparativ cu pierderea raportata in perioada similara a anului precedent.
Cifra de afaceri realizata de companie in primele sase luni ale anului a inregistrat o crestere in euro de 33%, atingand 71,9 milioane euro (2920,9) miliarde lei) comparativ cu vanzarile de 54,1 milioane euro din aceeasi perioada a anului precedent. Reprezentantii companiei nu au dorit sa comenteze asupra acestor rezultate.
Din activitatea de exploatare, compania a inregistrat o pierdere de 6,3 milioane euro (256,1 miliarde lei), cu 23,5% mai ridicata in euro fata de pierderea de 5,1 milioane euro aferenta primelor sase luni ale anului trecut. Compania a reusit totusi sa obtina profit din activitatea financiara, in suma de aproximativ 14.000 euro (573 milioane lei), comparativ cu pierderea din aceasta activitate de 159.000 euro inregistrata anul trecut in perioada analizata. COST a obtinut acest profit, in special ca urmare a dobanzilor si diferentelor de curs valutar.
COST este o subsidiara a Mechel Steel Group, detinut de casa de comert elvetiana Conares Trading. La randul ei, Conares Trading se afla in proprietatatea unor companii metalurgice rusesti. Cost produce si comerializeaza o gama larga de produse din oteluri aliate si inalte aliate sub forma de semnifabricate si bare forjate, semifabricate si produse laminate. Societatea este singurul producator din tara de oteluri inalt aliate pentru scule si de produse forjate. Principalii clienti din tara ai COST sunt Dacia Renault, Rulmenti Barlad, Subex Bacau, Compa Sibiu, Promex Braila si Ius Brasov.
Cea mai mare parte a veniturilor sunt obtinute din vanzarile pe piata interna, cu o pondere de 63%. Combinatul livreaza produsele sale si pe pietele din exterior, cea mai mare parte a vanzarilor pe aceste piete indreptandu-se spre clienti din Europa, cu o pondere de 73%. Cost exporta oteluri comerciale si in tarile de pe continentul american, ponderea acestora fiind de 16%. Pietele externe traditionale ale companiei sunt cele din Germania, Marea Britanie, Italia si Spania. Productia totala vanduta in sase luni a fost de peste 168.000 tone, in valoare de 68,8 milioane euro, activitatea de export avand o pondere de 39% din totalul valorii productiei vandute.
In ultimii doi ani, preturile mai multor tipuri de otel s-au dublat, dupa o lunga perioada de stagnare sau chiar scadere. Cresterea de pe piata s-a datorat in principal cererii masive din China, care anul trecut a consumat mai mult de un sfert din productia mondiala de 1 miliard de tone. In ciuda acestui lucru, nu toate companiile de pe un lant de productie, de exemplu: minereu de fier-fier-otel-produse din otel (laminate, platbanda)-automobile pot sa majoreze preturile la 'iesire' la acelasi nivel ca la 'intrare'. Consumatorul final nu accepta o crestere prea mare a preturilor, asa incat companiile de pe lantul de productie, aflate intre scumpirea materiei prime si imposibilitatea de a mari preturile in mod corespunzator la produse, pierd. Aceasta este situatia COST de acum. Mechel Trading a ajuns sa controleze COST, in 2002, o data cu achizitia de la APAPS a unui pachet de 84% din capitalul social al companiei. Pentru acest an, Mechel s-a angajat sa deruleze investitii in suma de 2,9 milioane dolari, din care 1,5 milioane reprezinta investitii pentru modernizare. De la inceputul anului, Mechel a investit aproximativ 711.000 doalri, pana la sfarsitul lunii august ramanand de incasat 2,2 milioane dolari.
Mechel a acordat combinatului in luna iunie un imprumut de 378.000 dolari, pentru finantarea mijloacelor circulante. Dobanda aferenta contractului de imprumut a fost de 3% pe an, rambursarea trebuind sa se faca pana la data de 28 august. Mechel controleaza 81% din actiunile companiei, cel mai important actioanr minoritar fiind SIF Oltenia, care detine 13,5% din actiuni. Actiunile COST sunt listate la Categoria a II-a a Bursei de Valori. Capitalizarea bursiera a companiei este de 11,1 milioane euro.
Sursa: Ziarul financiar, 12 august 2004.' -
Rata inflatiei din luna iulie a depasit cu mult estimarile
Gardianul
___
Indicele preturilor de consum a crescut cu 1,3% in luna iulie, cauza fiind majorarile la marfuri nealimentare, in special la energie si gaze naturale, informeaza Institutul National de Statistica. Daca se iau in calcul raportarile de la an la an, trendul descendent al inflatiei s-a inversat. Preturile au crescut cu 12,1% fata de luna iulie a anului trecut, cu 0,1 puncte peste nivelul inregistrat in iunie raportat la perioada corespondenta din 2003. Raportarea Statisticii a depasit cu mult estimarile prezentate de ministrul finantelor la inceputul lunii august. 'Datele preliminare pentru luna iulie au aratat ca inflatia a scazut fata de nivelul de 0,6% din iune si este in marja pentru atingerea obiectivului de 8-9% in decembrie', afirma Tanasescu. In martie si mai, preturile s-au majorat cu numai 0,5%, respectiv 0,3%. Cele mai mari cresteri de preturi din iulie au fost la marfurile nealimentare, care s-au majorat cu 2,1%. Tarifele la energie electrica si gaze naturale au crescut cu 7,8%, respectiv cu 5%.
Sursa: Gardianul, 12 august 2004.' -
Petrom vrea sa mareasca pretul carburantilor
Adevarul SNP
___
In Romania, in 2003, au fost procesate 12,9 milioane tone de titei, din care 5,6 milioane tone din productia interna, iar 7 milioane tone din import. Pentru 2004, prognozele si statisticile arata un consum de 13,8 milioane tone de titei, 5,7 milioane tone titei indigen si 7,9 milioane tone titei din import.
Pentru a asigura buna functionare a celor doua rafinarii proprii - Arpechim si Petrobrazi -, Petrom face importuri de completare la un nivel de aproximativ 2 milioane tone de titei pe an.
La prima vedere, Petrom, care proceseaza baza titeiului din productia interna, ar trebui sa nu fie afectat de actuala criza internationala a petrolului, asa cum declara in urma cu aproape o saptamana, pentru Adevarul, directorul general al SNP Petrom, Gheorghe Constantinescu: 'Deocamdata, Petrom nu are de ce sa ia vreo masura. In prezent, nu exista intentii de reasezare de preturi.
Cu disciplina financiara, crizele se trec mai usor'. La o saptamana, insa, dupa aceasta declaratie, Petrom isi schimba radical pozitia si intentioneaza sa-i propuna Ministerului Economiei si Comertului noi preturi pentru carburanti.
Intrebat de ce nu se grabesc sa-si mareasca pretul carburantilor rafinariile private, care proceseaza titei din import, Gheorghe Constantinescu ne-a raspuns indirect: 'Operatorii corecti, precum Petrom, cu costurile la vedere si cu plata taxelor si a accizelor la zi, sunt afectati de criza actuala a titeiului.
Petrom nu isi poate permite sa-si ascunda problemele prin neplatile catre bugetul de stat sau catre furnizori'.
Si asupra cauzelor care au declansat si mai ales sustinut criza internationala a titeiului, directorul general al Petrom, Gheorghe Constantinescu, a facut o noua declaratie: 'Scaderea din ultimele doua zile cu doar cativa centi pe baril dovedeste faptul ca actuala criza a petrolului ar putea avea cauze profunde.
S-ar parea ca nu Yukos, instabilitatea politica din Irak sau cresterea consumurilor in China si SUA sunt cauzele reale, ci faptul ca scad rezervele mondiale de titei. Descoperirile de noi zacaminte nu echilibreaza nivelul consumurilor. Scaderile in centi, si nu in dolari, din ultimele zile ar trebui sa ne puna pe ganduri.
De obicei, crizele de conjunctura cresc si descresc la fel de rapid precum apar. Aceasta stagneaza. Iar Petrom nu traieste izolat, ci in cadrul acestei piete internationale, careia trebuie sa i se alinieze. De aceea, o majorare a preturilor trebuie sa se faca, pentru ca Petrom sa intre in normal, in contextul international'.
In privinta nivelului de majorare a preturilor carburantilor, oficialul Petrom a fost extrem de rezervat, sustinand ca, totusi, Romania are o piata bine definita si cu o putere de absorbtie limitata.
A admis faptul ca, oricat de razna ar lua-o pretul titeiului pe plan mondial, pretul benzinei si al motorinei nu poate innebuni si el: 'Peste un anumit prag, oamenii, marea masa a consumatorilor, nu-ti mai cumpara produsul. Ce faci? Produci numai pentru cei cu bani? Dimpotriva, produci pentru cat mai multi consumatori, acestia dau puterea unei companii', a mai declarat Constantinescu.
In mod normal, in fata unei asemenea crize, operatorii privati ar fi trebuit sa reactioneze cu mult inaintea Petrom. Si, totusi, acestia au tacut. Majoritatea lor vor merge in tandem cu Petrom, acesta continuand sa impuna pretul benzinei si al motorinei pe piata interna.
In prezent, conform surselor ANRE si ale Gaffney Claine, Romania are rezerve de titei de 128 milioane de tone, dar si cea mai mare capacitate de rafinare din Europa Centrala si de Est - 22,4 milioane de tone, in 10 rafinarii, cinci dintre ele reprezentand 80% din capacitatea totala.
Numai Arpechim si Petrobrazi insumeaza o capacitate de rafinare de 9 milioane tone, opt milioane fiind operationale.
Sursa: Adevarul, 12 august 2004.'
11.08.2004
-
Sicomed tine ritmul la vanzari, dar mai are inca de lucrat la profit
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCD
___
Sicomed Bucuresti, cel mai mare producator roman de medicamente, si-a mentinut in al doilea trimestru al anului ritmul de crestere al vanzarilor din primele trei luni insa nu a reusit sa imbunatateasca semnificativ situatia profitului. Compania a inregistrat vanzari de circa 26 de milioane de dolari in primele sase luni (nivelul la trei luni a fost de 14 milioane de dolari), in crestere cu circa 15% comparativ cu prima jumatate a anului trecut. Cresterea este aproximativ egala in lei si dolari, cursul leu - dolar fiind relativ stabil in ultimul an.
Pentru Sicomed, care vinde cea mai mare parte a productiei la intern, cea mai relevanta este moneda nationala. In ciuda cresterii aparute la nivelul vanzarilor, compania nu a reusit in al doilea trimestru sa recupereze din terenul pierdut in primele trei luni la nivelul profitului.
La nivelul primului semestru, profitul net al Sicomed a scazut cu 14%, de la 117 miliarde lei (3,5 milioane dolari) in 2003 la 101 miliarde lei (3 milioane de dolari) anul acesta. Reprezentantii Sicomed spun ca scaderea profitului a fost cauzata de cresterea costurilor de productie, impusa de respectarea normelor GMP (Good Manufacturing Practice). Scaderea profitului a interevenit astfel la nivel operational, unde castigul companiei s-a diminuat cu 17 miliarde lei (circa 550.000 dolari) in primele sase luni.
'Rezultatele inregistrate in primul semestru al anului in curs sunt caracteristice unei companii in plina dezvoltare, concentrata pe eficientizarea si optimizarea resurselor interne. Suntem siguri ca tintele financiare prevazute pentru acest an vor fi atinse daca luam in calcul si faptul ca in a doua parte a anului vom lansa o serie de produse noi iar campaniile de promovare pentru anumite produse importante din portofoliul se vor intensifica', spune Klaas Postema, director general al Sicomed.
Sicomed este al doilea producator roman important de medicamente care anunta scaderea profitului, dupa ce Antibiotice a raportat un profit de 84,8 miliarde lei pe primul semestru, in scadere de la 107 miliarde lei in aceiasi perioada a anului trecut. Profitul Antibiotice a fost afectat de cresterea preturilor la utilitati (energie, apa, gaze) si scaderea preturilor medicamentelor vandute catre spitale, urmare a licitatiilor nationale.
Si Sicomed vinde o mare parte a productiei catre spitale, compania detinand o pozitie puternica pe segmentul medicamentelor injectabile. Sicomed va finaliza anul acesta programul de restructurare si investitii inceput in 2000. Compania isi va reduce personalul la circa 900 de salariati, de la la inceputul anului si 1.670 in 2003, si va investi 10 milioane de dolari pentru reorganizarea activitatii de productie si modernizare.
Programul de investitii al Sicomed a fost orientat in perioada 2000 - 2003 catre atingerea standardelor GMP pentru toate sectiile de productie importante (injectabile, forme solide). Valoarea investitiilor a fost de 24 de milioane de dolari, singura sectie fara GMP total fiind cea de medicamente perfuzabile. Investitiile din 2004 vor fi orientate catre restrangerea ariei operationale a companiei de la 40 - 50 de hectare (cat a fost initial) la 5 hectare, continuarea modernizarii tehnologice dar si a cladirilor si birourilor.
Sicomed este cel mai mare producator roman de medicamente insa al patrulea jucator de pe piata, dupa grupul britanic GlaxoSmithKline (cu o cota de 11,8% pe primul trimestru al anului, conform companiei de cercetare de piata Cegedim Romania), cel elvetian Novartis (6,5%) si cel american Pfizer (5,5%). Conform Cegedim, Sicomed a avut pe primul trimestru o cota de piata de 4,9%. Sicomed este detinuta de investitori financiari, fonduri de investitii care au restructurat compania si vor dori sa o vanda catre un investitor strategic in urmatorii doi ani.
Actionarul majoritar al Sicomed este Venoma Holdings (58,4% din actiuni), vehicul financiar detinut in proportii egale de Black Sea Fund si Fondul Roman Post Privatizare. Sicomed este listata la Bursa de Valori, avand o capitalizarea bursiera de circa 60 de milioane de dolari. La Bursa, in ultima sedinta, actiunile Sicomed s-a tranzactionat la un pret de 4.800 de lei.
Sursa: Ziarul financiar, 11 august 2004.
'
Pagina