11.08.2004
-
Avem de privatizat cat toata Europa de Est la un loc
Realitatea Romaneasca
___
Desi autoritatile spun ca privatizarea e pe sfarsite, Banca Mondiala sustine contrariul: cu cele 2.000 de societati unde statul este actionar, suntem lideri in toata zona.
Cu aproape 2.000 de intreprinderi controlate de stat, Romania are mai mult de privatizat decat toate tarile din regiune la un loc, se arata intr-un studiu al Bancii Mondiale (BM), din iunie 2004, citat de EurActiv. 'In nici un alt domeniu nu a atarnat atat de greu mostenirea anilor de socialism in Romania ca in reforma intreprinderilor. Reforma inceata si ineficienta din trecut a lasat Romania cu un numar mai mare de intreprinderi care urmeaza sa fie privatizate sau lichidate decat in tot restul Europei de Sud-Est. Exista si intreprinderi dinamice, care trag in sus prestanta comerciala a Romaniei pe pietele externe, dar ele au o actiune limitata, in jurul intreprinderilor mari, nerestructurate', se arata in raport. BM recunoaste ca numarul noilor companii a inceput sa creasca, ajungand sa fie comparabil cu cel din regiune, dar numarul companiilor care dau faliment sau isi inceteaza activitatea este foarte scazut. Raportul pomeneste si lipsa de disciplina a societatilor in raport cu statul. 'Subventiile prin neplati, acumularea de arierate si angajamente tip barter periodice sunt practici curente printre intreprinderile neprofitabile romanesti. Companiile in care statul detine actiuni sunt cele cu procentul cel mai mare de datorii la buget. La aceste companii, arieratele sunt de cel putin 37% din active. Companiile private cu pierderi constante au avut datorii la buget mai mari de 39% din active, in timp ce unitatile profitabile datorau doar 2% din active', spune BM.
50% din ce mai are AVAS e neprivatizabil
Potrivit datelor din raport, Romania a privatizat doar 40% din intreprinderile sale mari si in jur de doua treimi din intreprinderile medii. Exista 1.300 de companii de stat si alte 600 care se afla sub controlul statului. 'Nici o alta tara din regiune nu are asemenea cifre ramase, iar Romania are mai mult de privatizat decat toate tarile din sud-estul Europei la un loc', spune BM. Exista o corectie a datelor, insa ea nu altereaza perceptia. In acest an, AVAS a vandut 100 de societati si a fost demarata privatizarea sectorului energetic, prin semnarea contractelor Petrom si a doua distributii ale Electrica. AVAS mai are in portofoliu aproape 1.100 de societati, dintre care jumatate sunt neprivatizabile. Nucleul dur este insa in energie, unde privatizarea abia a inceput, si in transporturi, de care se ocupa alte ministere. BM spune ca felul in care Romania a ales sa privatizeze intreprinderile in trecut a cauzat multe intarzieri si a amanat restructurarea.
'Managerii au ramas aceiasi si, fiind alesi de muncitori sau aprobati de sindicate, nu au facut demersuri pentru imbunatatirea viabilitatii financiare a intreprinderilor. In schimb, eforturile lor au fost canalizate catre accesarea fondurilor structurale si gasirea de metode pentru a acumula arierate. Foarte putine restructurari au avut loc, si fondurile au fost folosite pentru pastrarea angajatilor. Atunci cand programul (de privatizare in masa - n. red.) a luat sfarsit, in 1997, doar patru firme din 147 au reusit sa devina profitabile, dintre care doua au fost privatizate si doua lichidate. (...) Fondurile au fost administrate de stat, cu directori si comisii numite de Guvern si aprobate de Parlament. Proprietarii nominali, 18 milioane de cetateni romani, nu si-au exercitat in nici un fel controlul efectiv. Astfel, nu au aparut actionari majoritari', se arata in raport.
Sursa: Realitatea romaneasca, 11 august 2004.' -
La Impact, cheltuielile cu personalul s-au dublat in acest an
Curierul National IMP
___
Sectorul constructiilor a inregistrat in primele sase luni ale anului 2004 o crestere de 7,2 la suta, cu o cifra de afaceri cumulata a principalilor jucatori de pe piata autohtona in crestere cu 24,1 la suta, conform unui studiu realizat de firma de constructii IMPACT, cu ocazia prezentarii rezultatelor financiare pe primele sase luni ale anului in curs. In ciuda acestor cresteri, exista inca unele aspecte importante care franeaza dezvoltarea normala in domeniu.
Dan Ioan Popp, presedintele Impact, arata ca rata inflatiei (desi se bate foarte mult moneda in aceste zile pe asa-zisul mediu de afaceri non-inflationist), costul ridicat al fortei de munca, tarifele materialelor si ale serviciilor din domeniu, munca la negru (se vehiculeaza procente de 40-60 la suta), neacordarea la timp a autorizatiilor, ajutorul de stat defavorizant si activitatea anticoncurentiala a unor firme de constructii cu capital de stat obstructioneaza serios activitatea constructorilor.
Drept exemplu, exercitiul financiar al societatii nu s-a incheiat conform planului, cu un profit brut de 107 miliarde de lei, mai mic decat cel obtinut anul trecut, de 122 de miliarde de lei. Veniturile totale realizate de IMPACT in primul semestru al anului au crescut de la 320 de miliarde in 2003, la 412 miliarde de lei, in 2004, fara insa sa atinga pragul bugetat, de 521 de miliarde de lei. Cheltuielile totale au inregistrat cea mai mare dinamica, majorandu-se fata de luna iunie a anului 2003 cu 54 la suta, crestere determinata in cea mai mare parte de preturile la materialele de constructii, mai scumpe cu 65 la suta fata de 2003.
Dan Ioan Popp, afirma ca marirea pretului de achizitie al otelului, cimentului, lemnului- materii prime de baza in constructii - a constituit un soc pentru cei care activeaza in domeniu. Au crescut si cheltuielile cu forta de munca inalt calificata, in special cu proiectantii, ca efect al largirii Uniunii Europene.
Migrarea fortei de munca calificate este o mare problema pentru firmele de constructii, dar si salariile angajatilor din acest sector sunt destul de modeste.
Conform datelor Impact, castigul salarial mediu brut in sectorul constructiilor in perioada ianuarie-iunie 2004 a fost de 6.463.276, iar cel net de 4.842.923. Asta in conditiile in care salariu mediu brut pe economie este de
8.008. 210, iar cel net, de 5.801.110.
Munca la negru, concurenta neloiala pentru marile firme de constructii
Cele mai mari cheltuieli pentru o firma de constructii in plina dezvoltare sunt pentru forta de munca, sustine Dan Ioan Popp. In cazul Impact, cheltuileile cu personalul si subantreprenorii s-au dublat in primul semestru al anului in curs fata de aceeasi perioada a anului 2003. Astfel, daca anul trecut, acestea se cifrau la aproape 40 de miliarde, in prezent costul locului de munca a atins 69 de miliarde de lei.
Pe de alta parte, munca la negru in sector atinge proportii fabuloase, procentul de 60 la suta fiind unul ingrijorator pentru marile societati. Anul electoral reprezinta un alt hop pentru cei care presteaza servicii in constructii, autoritatile fiind mai preocupate de campania electorala decat de acordarea autorizatiilor. Lucru care a determinat inghetarea lucrarilor la unele proiecte de constructii. In plus, ajutorul de stat defavorizant influenteaza destul de mult piata de profil, presedintele Impact consdiderand ca ANL ar trebui sa-si schimbe modul in care opereaza pe piata. 'ANL trebuie sa activeze conform principiilor unei piete concurentiale libere, fara sa mai fie prea mult ajutat de stat', adauga acesta.
Sursa: Curierul national, 11 august 2004.'
10.08.2004
-
Trafic mai mare, profit in crestere la Socep
ZF RO - FONDURI MUTUALE SOCP
___
Profitul operatorului portuar Socep Constanta a crescut substantial in prima jumatate a acestui an dupa ce a scazut continuu in ultimii trei ani. Socep a profitat in primul semestru al acestui an de intensificarea traficului portuar, urmare a evolutiei favorabile a comertului romanesc.
Profitul Socep in primele sase luni ale lui 2004 a fost de 58,96 miliarde de lei (1,8 milioane de dolari), mai mare cu 39% fata de aceeasi perioada a anului trecut si aproape egal cu cel pe care si-l propusese compania pentru tot anul 2004.
Cifra de afaceri a Socep a crescut cu 53%, de la 190,5 miliarde de lei (5,7 milioane de dolari) la 291,4 mld. lei (8,8 milioane de dolari).
Ascensiunea activitatii companiei a avut loc pe fondul unei perioade foarte bune pentru exportul rominesc, in special catre zona Asiei, care a inregistrat o crestere economica puternica in acest an.
Astfel, compania a avut de castigat ca urmare a dinamicii pozitive de 68,7% a activitatilor de trafic portuar din primul semestru, fata de perioada similara a anului anterior.
Marfurile care au avut cea mai importanta contributie la aceasta evolutie favorabila au fost: cerealele si sroturile care au inregistrat o crestere cantitativa in primul semestru de 2,76 ori fata de aceeasi perioada a anului trecut; produsele laminate - cantitati sporite de 2,51 ori si produsele alimentare si din industria usoara care au crescut de 1,82 ori.
Din traficul total o pondere de 59%, respectiv 1.144 de mii de tone au detinut-o marfurile exportate, in crestere fata de anul precedent cu 526 de mii de tone marfuri.
Traficul containerizat a reprezentat 48,8% din trafic, majorindu-se cu 95% fata de aceeasi perioada a anului 2003. Un trend asemanator in perioada ce urmeaza este putin probabil, ca urmare a derularii unei parti din traficul de containere prin noul terminal din Constanta Sud, incepind cu luna iunie.
Si activitatea de manipulare a marfurilor a avut o evolutie favorabila, imbunatatindu-se cu 57,8%. Acesta expansiune in activitatea companiei a fost sustinuta de o majorare a numarului de salariati cu 16%, de la 825 de angajati anul trecut la 850 de salariati inregistrati la 30 iunie 2004, din acest punct de vedere fiind respectate corela?iile financiare recomandabile.
La 30 iunie 2004 compania a raportat ca nu are datorii restante la banci, furnizori sau alti creditori.
Actiunile Socep sunt listate la Bursa Electronica RASDAQ, unde au inregistrat o tendinta oscilanta de la inceputul anului. Compania nu are un actionar majoritar, cei mai importati actionari fiind, conform ultimelor informatii de pe piata, managerii si angajatii companiei, insa nici unul dintre acestia nu detine mai mult de 5% din actiuni.
Politica relativ stabila de dividend a companiei a atras in actionariatul Socep mai multe fonduri straine de investitii. Ultimul pret de ieri al unei actiuni Socep 1610 lei/actiune, la care capitalizarea bursiera a companiei este de 16,5 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 10.08.2004 -
Investitii la SIDEX
TVR
___
Sidex Galati a fost preluat in noiembrie 2001 de catre LNM Holdings, o companie membra a grupului anglo-indian LNM, care a achitat 76 de milioane de dolari pentru pachetul majoritar de actiuni al combinatului.
Valoarea totala a tranzactiei s-a situat la peste 500 de milioane de dolari, din care 350 de milioane de dolari reprezinta investitiile pe care LNM s-a angajat sa le faca intr-un interval de zece ani.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei si Comertului, LNM a realizat in ultimii doi ani investitii totale de 98,5 milioane de dolari.
Pentru anul in curs, sint programate lucrari de modernizare a liniei de turnare continua si a doua linii de laminare, costul total al investitiilor tehnologice fiind de 45,8 milioane dolari, la nivelul programului asumat.
De asemenea, in luna iulie a fost finalizat programul de impadurire a zonei de protectie din jurul combinatului, prin plantarea unei centuri verzi de 70.000 de arbori.
Alte proiecte, care vizeaza reducerea emisiilor in atmosfera si managementul deseurilor, vor ridica bugetul investitiilor de mediu la 12,38 milioane dolari, fata de valoarea stabilita in contract pentru acest an - 10,6 milioane dolari.
Sidex a trecut in 2003 pe profit, obtinind un rezultat de 3.687 miliarde lei (circa 118 milioane dolari), in timp ce cifra de afaceri s-a situat la 40.588 miliarde lei (circa 1,2 miliarde dolari).
Productia de otel a combinatului crescut de la 3,7 milioane tone in 2001 la 4,6 milioane tone in 2003, iar exportul de produse siderurgice plate a reprezentat, anul trecut, 78% din totalul productiei vindute.
Grupul LNM, unul dintre cele mai importante la nivel mondial, detine si societatile Petrotub Roman, Siderugica Hunedoara si Ispat Tepro Iasi.
Sursa: TVR1, 10.08.2004 -
Banca Transilvania isi consolideaza pozitia pe piata asigurarilor
Gardianul TLV
___
Banca Transilvania si-a majorat, recent, participatia la capitalul social al BT Asigurari Transilvania cu 12 puncte, pana la 86,5%, in urma unei tranzactii evaluate la circa 800.000 euro, dupa ce in luna iunie a preluat 54,5% din societatea de asigurari pentru suma de 3,6 milioane euro. 'Pretul pentru fiecare actiune oferit fostilor proprietari care au vandut 12% a fost acelasi cu cel de la prima tranzactie', a declarat presedintele BT Asigurari si membru in Consiliul de Administratie al Bancii Transilvania, Constantin Jeican, citat de Mediafax.
Restul de 13,5% din capitalul societatii de asigurare este in proprietatea unor persoane fizice straine (11%) si romane.
Sursa: Gardianul, 10.08.2004'
09.08.2004
-
Profitul Carbochim s-a dublat in euro pe primul semestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE CBC
___
Producatorul de corpuri abrazive Carbochim Cluj - Napoca a obtinut in primul trimestru al anului un profit de 369.000 euro (14,9 miliarde lei), de peste doua ori mai ridicat, in euro, comparativ cu profitul inregistrat in perioada similara a anului trecut.
Cifra de afaceri realizata de companie in perioada considerata a fost de 4,3 milioane euro (177,4 miliarde lei), in crestere in euro cu 10% comparativ cu vanzarile primelor sase luni din 2003. Rezultatele companiei au fost, per ansamblu, mai slabe comparativ cu cele programate in Bugetul de Venituri si Cheltuieli. Profitul net realizat de companie a fost cu doar cu 8,2% mai ridicat in lei.
Profitul din activitatea de exploatare a inregistrat o crestere in euro cu 39% comparativ cu primele sase luni ale anului precedent, atingand 590.000 euro. Activitate financiara a companiei a continuat sa genereze pierdere, in crestere in lei fata de aceeasi perioada a anului trecut, datorita cresterii nivelului de credite angajate. Pierderea din aceasta activitate a fost pe primul semestru al acestui an de 4,3 miliarde lei, in semestrul corepondent din 2003, pierderea fiind de 4,1 miliarde lei.
In primul semestru al acestui an, compania a realizat investitii de aproximativ 96.000 euro (3,9 miliarde lei), investitii realizate in totalitate din surse proprii.
Carbochim produce si comerializeaza corpuri abrazive, respectiv abrazive pe suport, granule de carbura de siliciu si produse carbunoase. Carbochim este o societate cu capital integral privat, avand un capital social de 97 miliarde lei, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 25.000 lei/actiune.
Actionarul majoritar al companiei este Asociatia Salariatilor, care detine 65,3% din actiuni. Cel mai important actionar minoritar este SIF Banat -Crisana, raportata cu o participatie de 11,9%. Societatea a fost fondata in anul 1949 sub denumirea de Intreprinderea Electrocarbon Cluj. In anul 1951, aceasta devine Intreprinderea Carbochim, iar in 1990 se transforma in Carbochim SA. Actiunile Carbochim sunt listate la Categoria a II-a a Bursei de Valori, aceste titluri fiind in general caracterizate de o lichiditate foarte redusa. Ultima tranzactie cu actiunile Carbochim s-a perfectat la pretul de 37.400 lei/actiune, la acest pret capitalizarea bursiera a companiei fiind de 3,5 milioane euro.
Sursa: Ziarul financiar, 9 august 2004. -
Petrom doreste o cota de piata de 3% in Ungaria
Prime Transaction SNP
___
Societatea Nationala a Petrolului Petrom SA intentioneaza ca, in urmatorii cinci ani, sa castige 3% din cota de piata a produselor petroliere din Ungaria, informeaza Rompres.
Petrom a deschis sucursala Petrom Ungaria SRL, cu un capital social de 8,3 milioane de dolari, in 1998, cu scopul de a dezvolta reteaua de distributie produse petroliere din Ungaria.
Pana in prezent, SNP a deschis in tara vecina doua statii de distributie, una la Bekescsaba, la circa 25 km de granita romano-ungara si cealalta la Nagylak, investitie totala in valoare de cinci milioane de dolari, precum si un depozit de produse petroliere.
De asemenea, Petrom are in vedere deschiderea a sapte noi statii de petrol in Republica Moldova, unde functioneaza, din 2000, ICS Petrom Moldova SA, sucursala cu un capital de 2,3 milioane de dolari. Valoarea totala a investitiei Petrom in aceasta regiune se ridica la trei milioane de dolari.
Pentru perioada 2003-2004, programul Petrom prevede investitii de 13 milioane de dolari, destinate achizitionarii a cinci statii de carburanti, construirea altor doua, a unui depozit etc.
Sursa: Rompres, 7 august 2004. -
Raportul Bancii Mondiale privind economia Romaniei
Cotidianul
___
Banca Mondiala a publicat un raport asupra situatiei economice din Romania, raport care analizeaza restructurarile din domeniu in vederea integrarii in Uniunea Europeana. Documentul evidentiaza si aspecte pozitive, precum o oarecare stabilizare macroeconomica, reducerea gradului de saracie sau cel al inflatiei.
Totusi, accentul se pune pe problemele majore din economia romaneasca.
Deficitul
Unul dintre riscurile majore semnalate in raport se refera la deficitele din sistemul de asigurari sociale si in special din sistemul de pensii.
Deunazi, insa, primul ministru Adrian Nastase anunta majorarea pensiilor cu aproximativ 10% inca din luna septembrie, adica inainte de alegeri, in conditiile in care, initial, guvernul promisese aceasta majorare abia din 1 ianuarie 2005.
Bugetul necesar reindexarii pensiilor cu patru luni mai devreme inseamna o cheltuiala suplimentara de 3000 de miliarde de lei, o povara in plus, daca punem la socoteala deficitul din acest sector.
In afara de majorarea pensiilor, Guvernul a anuntat si alte masuri in domeniul social, precum ajutoarele pentru caldura sau medicamente.
Toate aceste cheltuieli pot afecta stabilitatea macroeconomica, un punct cheie in raportul Bancii Mondiale.
Codasa la privatizari
Raportul Bancii Mondiale mai arata ca Romania are mai mult de privatizat decat toate tarile din Europa de Est la un loc.
De asemenea, raportul semnaleaza si lipsa de strictete a bugetului, care continua sa finanteze interprinderile neperformante.
Pierderile societatilor sunt deseori finantate prin imprumuturi neachitate, iar efectul imediat este cresterea datoriei publice.
Bani pe care, pana la urma, tot platitorul de taxe trebuie sa-i dea inapoi.
Banca Mondiala recomanda o disciplina financiara care ar trebui impusa in relatiile cu statul, o disciplina care nu poate decat sa incurajeze in cele din urma competitia reala in economie.
„Cu aproape 2000 de intreprinderi controlate de stat, Romania are mai mult de privatizat decat toate tarile din Europa de Est la un loc“, se arata intr-un raport al Bancii Mondiale. Potrivit datelor statistice, pana la sfarsitul lui 2003, s-au privatizat doar 40% dintre intreprinderile mari si in jur de doua treimi din cele medii.
Exista inca 1300 de companii de stat si 600 care se afla sub controlul statului. Cat priveste aportul societatilor private la formarea PIB, trebuie spus ca, in 2002, sectorul privat a generat 65% din PIB, in comparatie cu o medie regionala de 76%.
Mai mult, numai 19% dintre intreprinderi aveau investitori strategici, 33% dintre intreprinderi aflandu-se in posesia directa a statului, 24% fiind controlate de oameni din interior si 13% fiind privatizate in masa.
Prin contrast, in Cehia, pana in 1998, 85% dintre companii aveau un proprietar desemnat strategic in urma privatizarilor din 1992-1994, iar, la sfarsitul lui 2003, 33% dintre intreprinderi aveau un proprietar strain semnificativ. Din pacate, o vina pentru situatia actuala a firmelor de stat o au si managerii acestora. Si asta pentru ca marea lor majoritate au fost alesi de muncitori si aprobati de sindicate, iar eforturile lor au fost canalizate catre gasirea de metode pentru a acumula arierate. Nici privatizarea prin metoda MEBO nu este laudata de Banca Mondiala. Deveniti actionari, 18 milioane de cetateni romani nu si-au exercitat in nici un fel controlul efectiv. Astfel, nu au aparut proprietari majoritari.
O problema foarte importanta identificata de raportul Bancii Mondiale este lipsa de strictete a bugetului, care continua sa subventioneze gaurile negre. Subventiile prin neplati, acumularea de arierate si aranjamentele tip barter periodice sunt practici curente printre intreprinderile neprofitabile. Atat societatile de stat, cat si cele private folosesc arieratele-taxe pentru a se finanta.
Companiile in care statul detine actiuni sunt cele cu procentul cel mai mare de datorii la buget, intre 30 si 7. La aceste companii, care au avut pierderi si in 2001, si in 2002, arieratele au variat intre 37 si 11 procente din active. Firmele private cu pierderi constante au avut datorii la buget mai mari de 30% din active, in timp ce unitatile profitabile datorau 2% din active.
Prin contrast, se arata ca in relatiile dintre societati datoriile nu sunt persistente. Plata intarziata a furnizorilor este un lucru comun, nu si neplata sistematica. Acest mecanism autodisciplinat functioneaza la fel ca in tarile occidentale. O astfel de disciplina financiara ar trebui impusa si in relatiile cu statul, pentru ca disciplina bugetara incurajeaza competitia la toate nivelurile.
Cat priveste conditiile de incepere a unei noi afaceri in Romania, Banca Mondiala sustine ca Registrul Comertului este unul dintre cele mai putin eficiente din regiune, fiind nevoie, in medie, de trei saptamani pentru a obtine un numar de identificare pentru o companie. La polul opus se situeaza modul de acordare a licentelor.
Astfel, o data ce Guvernul a introdus regula consimtamantului implicit, 480 de societati au primit imediat licente. Noua regula permite companiilor sa demareze anumite activitati daca autoritatea guvernamentala relevanta nu a raspuns in 30 de zile. Intre timp, 25% dintre companiile romanesti considera licentierea ca fiind un obstacol moderat pana la major in calea afacerilor.
Nici actualul Cod al muncii nu este laudat de Banca Mondiala. In opinia acesteia, Romania are unele dintre cele mai rigide conditii de angajare, noul cod fiind pe alocuri mai restrictiv decat cel vechi.
Sursa: Cotidianul, 9 august 2004.
06.08.2004
-
BRD: Nu vedem cum am putea fi ajunsi din urma
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Sorin Popa, vicepresedinte al BRD-Group Societe Generale crede ca este putin probabil ca banca sa-si piarda locul doi pe piata, in ciuda faptului ca Raiffeisen vine puternic din urma.
'Daca nu vom fi pe locul intai, sigur vom ramane pe locul doi. Noi avem o crestere organica, sanatoasa. Ne dezvoltam asa cum ne-am propus. Nu vad cum am putea fi ajunsi din urma', a spus Sorin Popa.
Saptamana trecuta Herbert Stepic, presedinte al Raiffeisen International, a afirmat ca este convins ca in prima parte a lui 2005 Raiffeisen Bank Romania va intrece BRD, avand in vedere rezultatele din primul semestru.
La finalul anului trecut, BRD avea o cota de piata din punct de vedere al activelor de 13,4% cu 1,9 miliarde de euro, iar Raiffeisen detinea 7%, cu active de 1 miliard de euro. Pe primul loc se afla BCR, cu o cota de 30,8% si active bilantiere de 4,3 miliarde de euro.
Herbert Stepic a anuntat ca Raiffeisen este pregatita sa participe la privatizarea CEC, institutie care detinea la finele anului trecut active bilantiere de 980 milioane de euro, cu o cota de piata de 6,7%. CEC se afla pe locul patru.
'CEC este un mamut care trebuie restructurat si nu este asa usor. Este adevarat ca are o anumita clientela, dar aceasta are venituri mici. Vor trece ani ca sa pui CEC pe picioare. Deocamdata Raiffeisen nu a castigat privatizarea la CEC. Nici chiar pe acest format (n.r. - daca vor castiga privatizarea) nu vor reusi sa se apropie de BRD', spune oficialul BRD.
Cele doua banci vor prezenta in urmatoarele saptamani rezultatele financiare pe primul semestru.
'Rezultatele sunt mai mult decat incurajante. Suntem peste buget', spune Sorin Popa.
Anul trecut, BRD a avut un profit net de 62,7 milioane de euro, in timp ce Raiffeisen a avut un profit net de 5,1 milioane de euro.
'Cand discutam despre cote trebuie sa discutam nu numai despre active, ci si despre profit sau veniturile bancare. Trebuie sa discutam in primul rand despre rentabilitate', a mentionat Popa.
La Bursa, capitalizarea BRD se ridica la 933 milioane de euro (1,12 miliarde dolari) la un pret de 27.000 pe actiune, inchiderea de ieri. Actiunile Raiffeisen Bank Romania nu se tranzactioneaza.
BRD a fost privatizata in 1998, cand grupul francez Societe General a achizitionat pachetul de 51%. Raiffeisen a cumparat Banca Agricola in 2001, institutie care era la un pas de faliment, dupa ce inregistrase pierderi mari din credite neperformante. Cele doua grupuri financiare internationale au investit puternic in bancile achizitionate pentru a le restructura si a le informatiza.
Sursa: Ziarul financiar, 6 august 2004.' -
Profitul semestrial al Antibiotice a scazut cu 20%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ATB
___
Antibiotice Iasi a obtinut, in primul semestru al anului, un profit de 84,81 miliarde de lei, in scadere cu 20% fata de cel inregistrat in perioada similara a anului trecut. Potrivit presedintelui companiei, Ioan Nani, diminuarea a fost influentata de cheltuielile pe care societatea le-a realizat pentru implementarea unei tehnologii de biosinteza ca sa devina principalul furnizor pentru un important producator canadian, Acest contract va contribui la profitul companiei, in urmatorul semestru, cu 40%. Valoarea contractului cu firma canadiana va depasi suma de 1,25 milioane de dolari, urmind ca, din anul 2005, acest contract sa depaseasca 2,5 milioane de dolari. Antibiotice a obtinut certificarea GMP pentru toate fluxurile de fabricatie, reautori-zarea fiind obtinuta la 01.06.2004 pentru trei ani. Aceasta a determinat un efort investitional de aproximativ 1 milion dolari in prima jumatate a anului 2004. O alta cauza a diminuarii profitului semestrial, spune domnul Nani, a fost intarzierea licitatiei nationale pentru aprovizionarea spitalelor cu medicamente. Acesta a generat aminarea incheierii contractelor, pentru anul 2004, cu cele 420 spitale din Romania, asa incit in perioada ianuarie-iunie vinzarile produselor catre spitale s-au realizat la preturi istorice (din perioada martie-aprilie 2003). Presedintele producatorului iesean de medicamente ne-a declarat ca Antibiotice a cistigat recent, licitatia pentru 85% din productia sa de medicamente. Cifra de afaceri realizata in primul semestru s-a ridicat la 625 miliarde de lei, din care 18% a fost obtinuta din vinzari pe piata externa, in structura productiei valorificate la export, s-a inregistrat o evolutie favorabila prin cucerirea de noi piete, in aceasta perioada, Antibiotice a exportat atit pe pietele traditionale, cit si in Asia, Oceania, Australia, fiind in curs de inregistrare a produselor si in Africa. Sursa: Bursa, 6 augu
Pagina