28.11.2005
-
Privatizarea CEC asteapta castigatorul BCR
HotNews.ro
___
Termenul limita de depunere a ofertelor finale angajante pentru privatizarea CEC Romania s-ar putea prelungi pana ce se va afla castigatorul bataliei pentru cumpararea BCR, potrivit unei surse guvernamentale si analistilor, informeaza publicatia Portfolio.hu, citand Reuters.
In privatizarea BCR au mai ramas doi investitori Erste Bank si BCP Millenium Bank. Dintre acestea, Erste Bank se afla si in cursa pentru cumpararea CEC.
Banca austriaca Erste Bank si portughezii de la BCP Millenium sunt singurii investitori care au mai ramas in cursa pentru achizitionarea pachetului de 61,88% din actiunile celei mai mari banci din Romania, BCR. Potrivit estimarilor, valoarea tranzactiei va fi de peste trei miliarde euro.
Pe de alta parte, Erste Bank este inscrisa si in lupta pentru achizitionarea CEC Romania. Participarea Erste la ambele licitatii ar putea fi, in opinia analistilor citati de cele doua publicatii, unul dintre motivele principale ale intirzierii procesului de privatizare a CEC.
Potrivit publicatiei ungare Portfolio.hu, un oficial guvernamental roman a declarat ca este mai mult ca sigur ca ofertele oficiale angajante pentru CEC Romania sa nu se depuna luni, 28 noiembrie 2005, asa cum se astepta pana acum.
'Nu am stabilit inca o data fixa pentru depunerea ofertelor finale pentru CEC', a declarat oficialul, citat de Reuters. Analistii considera ca guvernul roman ar putea astepta sa vada mai intai, cine va fi castigatorul in procesul de privatizare a Bancii Comerciale Romane.
In afara de Erste Bank, in cursa pentru CEC s-au mai inscris: Banca Monte dei Paschi di Siena S.p.A., Dexia Bank, EFG Eurobank, National Bank of Greece, OTP Bank si Raiffeisen Zentralbank Oesterreich Aktiengesellschaft in consortiu cu Raiffeisen International Bank – Holding A.G.
Sursa: HotNews.ro, 25 noiembrie 2005.' -
Fara ajutoare de stat, Mahindra nu mai vrea Tractorul Brasov
Gandul
___
Guvernul incearca sa convinga Comisia Europeana ca privatizarea e mai ieftina decat lichidarea, cu un studiu realizat de o firma „independenta” din ... Brasov.
Societatea Tractorul nu va fi privatizata pana la sfarsitul anului, desi premierul Calin Popescu Tariceanu si reprezentantii Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) au dat asigurari in acest sens. Motivul: Mahindra&Mahindra din India, firma care negociaza cu AVAS preluarea uzinei brasovene, ridica statului roman o serie de pretentii. Surse guvernamentale ne-au declarat ca indienii au o lista de revendicari, pe primul loc fiind stergerea datoriilor societatii in momentul privatizarii, de peste 6.600 miliarde de lei. Practic, pentru a privatiza uzina brasoveana, Guvernul trebuie sa obtina aprobarea Comisiei Europene pentru acordarea unui ajutor de stat. Conform regulilor UE, Tractorul nu mai are dreptul la nici un ajutor de stat pentru privatizare. Daca insa autoritatile romane demonstreaza ca privatizarea Tractorul este mai ieftina decat lichidarea acesteia, UE ar putea fi de acord cu stergerea datoriilor societatii, in acest caz facilitatea nefiind considerata ajutor de stat. O dovada ca Guvernul Tariceanu vrea sa scape de Tractorul este graba cu care a fost comandat studiul, de catre conducerea societatii brasovene, din care rezulta ca privatizarea costa mult mai putin decat lichidarea, acesta fiind trimis expertilor Comisiei Europene cu cateva saptamani in urma. Potrivit acelorasi surse guvernamentale, studiul a fost realizat de o firma „independenta” – evaluator autorizat - care , culmea , este din Brasov si nu de o firma cu reputatie internationala, cu credibilitate, cum ar fi fost de dorit. „Analiza economica trebuie sa fie fundamentata si sa prezinte credibilitate. Studiul trebuie sa-i convinga pe reprezentantii Comisiei Europene”, sustin oficiali din Guvern. Numele firmei care a realizat studiul este tinut secret de reprezentantii societatii si ai Guvernului, care au refuzat sa faca comentarii pe marginea auditului.
In momentul de fata, negocierile dintre AVAS si Mahindra&Mahindra continua (vineri seara, Comisia de privatizare s-a intalnit, din nou, cu reprezentantii firmei indiene – n.r.), insa se asteapta un raspuns de la Uniunea Europeana. Firma indiana pare hotarata sa renunte la societatea brasoveana daca statul roman nu o curata de datorii inainte de privatizare. Reprezentantii Mahindra&Mahindra nu se multumesc insa numai cu stergerea datoriilor, ei solicitand si continuarea programului de subventionare a achizitiei de tractoare timp de cel putin 5 ani. Daca UE va fi de acord, in baza studiului, cu stergerea datoriilor la privatizare, in mod cert, nu va mai accepta si acordarea altor ajutoare de stat pentru Tractorul Brasov. In conditiile in care investitorul indian impune conditii greu de indeplinit, ramane de vazut cum il vor convinge autoritatile romane sa nu renunte la uzina brasoveana.
Sursa: Gandul, 28 noiembrie 2005.
25.11.2005
-
Fostii proprietari ce nu vor fi despagubiti in natura isi vor putea vinde actiunile la Fondul Proprietatea
Gandul
___
Fostii proprietarii carora nu le vor putea fi restituite proprietatile in natura isi vor putea vinde titlurile pe care le vor primi la Fondul Proprietatea in prima jumatate a anului viitor, dupa listarea la bursa a acestui fond. Numarul persoanelor care au solicitat pana in prezent sa fie despagubiti este de circa 120.000, insa deocamdata dosarele acestora nu au fost analizate in totalitate.Guvernul a adoptat ieri o hotarare de constituire a Fondului Proprietatea, care va gestiona plata despagubirilor acordate celor indreptatiti.”In prima jumatate a anului viitor apreciem ca Fondul Proprietatea va fi cotat la bursa”, a declarat Bogdan Olteanu, ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul.
Valoarea nominala a unei actiuni la Fondul Proprietatea va fi stabilita de un administrator care va fi ales in urma unei licitatii publice internationale.”Actionarii vor fi despagubiti in mod just si echitabil. Vor primi despagubiri corespunzatoare valorii imobilelor pe care le-au pierdut.Este posibil ca valoarea actiunii sa fie de 1.000 de lei sau de 100.000 lei, iar in functie de aceasta valoare vor primi un numar mai mare sau mai mic de actiuni”, a mai spus Olteanu. El a declarat ca, daca se va dovedi ca necesarul pentru despagubiri va fi mare mare decat capitalul social, participatiile la Fondul Proprietatea vor fi sporite, fara sa precizeze insa si de unde. Fondul va functiona sub forma unui organism de plasament colectiv.
Titlurile de despagubire vor fi distribuite de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP).Pana la desemnarea unui administrator, fondul va fi administrat provizoriu de catre Ministerul Finantelor. Fondul va avea un capital social de circa 5 miliarde de euro (circa 14.240,5 miliarde RON) si este format din active la peste 100 de societati cu capital de stat.Dintre acestea, cele mai importante pachete de actiuni care vor fi incluse in Fondul Proprietatea sunt un pachet de 4 la suta din BCR, 15 la suta din Transelectrica,15 la suta din Transgaz, 10 la suta din Petrom, 9,9 la suta din CEC.
Sursa: Gandul, 25 noiembrie 2005. -
OMV a fost obligata de justitie sa deruleze contracte incheiate de Petrom anterior privatizarii
Curentul SNP
___
Dupa un proces intentat de catre Rafinaria Astra Ploiesti, care a durat mai bine de sapte luni, TMB - Sectia VI-a Comerciala a certificat, in urma cu doua zile, ca SNP Petrom este obligata sa respecte strategia nationala pe termen lung in vederea dezvoltarii productiei interne de uleiuri de motor si industriale elaborata de Ministerul Economiei si Comertului in 2003. Rezultatul: Romania nu va mai fi obligata sa 'exporte' anual peste 40 milioane de euro pentru importul a aproximativ 50% din consumul intern de uleiuri, multe dintre ele 'pirat'. Reamintim ca in 2003, luand in calcul faptul ca Romania dispune de potential natural (rezerve de titei selectionat) si industrial care sa-i asigure integral necesarul de uleiuri de motor si industriale, MEC a elaborat o strategie valabila pana in 2010 menita sa redreseze acest sector. Surprinzator, strategia a esuat lamentabil ulterior privatizarii Petrom, cand, beneficiind de sprijinul unor functionari de stat platiti sa aplice strategiile guvernamentale, OMV a refuzat sa deruleze un contract comercial parafat cu Rafinaria Astra inaintea vanzarii pachetului de actiuni al gigantului petrolier autohton.
'Curentul' a dezvaluit, in septembrie a.c., faptul ca Petrom poate fi pusa in postura ingrata de a pierde un proces comercial cu Rafinaria Astra ca urmare a faptului ca, ulterior privatizarii Petrom, OMV a refuzat nejustificat sa deruleze anumite contracte comerciale generate de aplicarea unei strategii nationale (valabila pana in 2010) privind dezvoltarea productiei interne de uleiuri de motor si industriale. Asa cum era de asteptat, dupa un proces care a durat peste sapte luni, Petrom a pierdut 'razboiul' cu Rafinaria Astra, gigantul petrolier autohton find obligat sa-si respecte obligatiile contractuale generate de aplicarea strategiei guvernamentale, elaborata de Ministerul Economiei si Comertului in 2003 in scopul asigurarii dezvoltarii productiei interne de uleiuri de motor si industriale. Conform unui certificat de grefa emis la 22 noiembrie a.c. de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, 'parata' SNP Petrom a fost obligata sa respecte un contract comercial avand ca obiect vanzarea-cumpararea de uleiuri minerale, parafat cu Rafinaria Astra anterior privatizarii gingantului petrolier autohton (vezi facsimil). Daca decizia justitiei va ramane definitiva, aceasta va avea cel putin doua efecte benefice pentru economia autohtona. Un prim efect ar fi acela ca Romania nu va mai fi obligata sa 'exporte' anual peste 40 mil. euro pentru a-si acoperi din import 50% din necesarul de uleiuri de motor si industriale. In plus, trebuie pusa la socoteala si redeschiderea Rafinariei Astra (unic producator de uleiuri speciale, axat pe prelucrarea titeiului A3 selectionat) - fapt care ar genera atat noi locuri de munca, dar si un castig bugetar insemnat. In plus, trebuie pus la socoteala si faptul ca derularea contractului comercial parafat de Astra Romana cu Petrom va contribui la reaparitia unui mediu concurential menit a combate importul de ulei de slaba calitate care a invadat piata autohtona.
Industria energetica poate respira
Reamintim ca in urma refuzului noului actionar majoritar al SNP Petrom, compania austriaca OMV, de a respecta contracte comerciale parafate de gigantul petrolier, autohton anterior privatizarii, cu Rafinaria Astra, sectoare sensibile ale economiei nationale (in special sistemul energetic) au fost 'bombardate' cu uleiuri 'pirat', de slaba calitate, insa mult mai scumpe. Eliminarea Rafinariei Astra de pe piata uleiurilor autohtone a obligat companiile autohtone mari consumatoare de uleiuri industriale (in special cele din industria energetica) sa-si creasca efortul financiar valutar pentru a importa uleiuri de motor si industriale. Pentru a va face o imagine in privinta acestui efort financiar major, trebuie precizat ca tona de ulei de transformator de import se ridica 1.800 dolari, in vreme tona de ulei produs de Rafinaria Astra costa aproximativ doar 729 dolari.
Sursa: Curentul, 25 noiembrie 2005.' -
Titlurile de stat se listeaza in 2006
Averea
___
Titlurile de stat emise de Ministerul Finantelor se vor tranzactiona in scurt timp, la Bursa de Valori Bucuresti, cel mai probabil la inceputul anului 2006, dupa ce Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a reusit sa finalizeze reglementarile necesare listarii. CNVM a emis, pe 23 noiembrie 2005, prin Ordinul nr. 71, Regulamentul nr. 16 privind piata secundara a titlurilor de stat, organizata ca piata reglementata, ce va intra imediat in vigoare, prin publicare in Monitorul Oficial, in buletinul Oficial si pe site-ul institutiei de reglementare a pietei de capital.
„Din punct de vedere al CNVM, cadrul legal pentru tranzactionarea titlurilor de stat pe piata secundara, la Bursa, este complet“, ne-a declarat Ciprian Ene, purtator de cuvant al CNVM. Brokerii de la BVB cred ca „s-a facut un pas important de catre CNVM, prin aprobarea acestui Regulament, si lucrurile se vor misca mult mai repede, pentru ca Bursa este pregatita, prin sistemul de tranzactionare ARENA, pentru intrarea titlurilor de stat pe o piata lichida, din 2006“.
BVB trebuie sa supuna aprobarii CNVM, in termen de 45 de zile de la intrarea in vigoare a Regulamentului, toate modificarile si completarile aduse Regulamentului nr. 15 si Procedurii nr. 15.1 privind decontarea tranzactiilor cu titluri de stat. Depozitarea si inregistrarea lor, respectiv compensarea si decontarea vor fi realizate de departamentul specializat al bursei, pana la infiintarea Depozitarului Central, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se arata in regulamentul aprobat de CNVM. Constituirea depozitarului central, cu respectarea conditiilor legale cerute de CNVM, a inregistrat intarzieri, potrivit unor surse din piata de capital, din cauza diferentelor intre sistemele de decontare ale BVB si cele ale Bancii Centrale, unde au loc deja tranzactii intre operatorii bancari autorizati.
Sursa: Averea, 25 noiembrie 2005.
24.11.2005
-
Pe piata de capital vor rezista doar intermediarii puternici
Curentul
___
O data cu implementarea Acordului Basel II, estimata pentru inceputul anului 2007, vor fi impuse limite de capital social pentru intermediarii de pe piata romaneasca de capital. 'In primul rand vor fi identificate riscurile, apoi se va evalua fiecare tip de risc si, in functie de acesta, se va stabili un anumit nivel al capitalizarii. In ceea ce priveste intermediarii de piata, vor rezista numai cei puternici', a subliniat presedintele CNVM, Gabriela Anghelache.
Prevederile noului acord de capital Basel II vor fi preluate in legislatia Uniunii Europene prin modificarea prevederilor a doua Directive Europene (nr. 93/6 EEC si 12/2000 EEC). Proiectul de modificare a introdus noi modalitati de cuantificare a riscului de credit, prin dezvoltarea metodei existente initial in vechea directiva, precum si prin introducerea posibilitatii folosirii metodei bazate pe modele interne pentru masurarea acestui risc (Internal Ratings Based Approach - IRB).
Metoda standard si metoda bazata pe modele interne
Metoda standard pentru determinarea cerintei minime de capital pentru acoperirea riscului de credit reprezinta elementul de similitudine cu cadrul actual de reglementare. Cele doua abordari prezinta insa diferente in utilizarea rating-urilor externe pentru determinarea gradului de risc de credit al unei expuneri. In cadrul noii abordari standard pot fi utilizate rating-urile externe ca indicatori ai bonitatii debitorilor (capacitate de plata si de credit) din categoriile administratii si banci centrale, institutii de credit, administratii centrale si locale, mari corporatii, entitati ale sectorului public si organizatii non-profit. Aprecierile calitatii creditelor acordate sunt furnizate de entitati specializate in astfel de servicii si recunoscute de catre autoritatile competente. De asemenea, exista o capacitate mult mai mare de diferentiere a nivelului cerintei de capital in functie de riscul contrapartii, noua abordare introducand noi ponderi de risc pentru expunerile cu rating-uri foarte scazute. Autoritatile competente pot permite firmelor de investitii sa calculeze expunerile ponderate cu gradul de risc si pe baza modelelor interne, numai daca firmele de investitii dispun de sisteme de administrare si clasificare a riscurilor de credit care sa prezinte siguranta si sa fie integral implementate.
Riscul operational
Riscul operational, introdus de Acordul Basel II, este definit ca riscul de a inregistra pierderi ca urmare a functionarii defectuoase/incetarii functionarii proceselor si sistemelor interne, a erorilor angajatilor si ca urmare a evenimentelor externe (include si riscul legal). Prin metoda indicatorului de baza, cerinta de capital se calculeaza ca procent fix (15%) din media ultimelor trei ani a venitului brut al institutiei. Luand in calcul metoda standardizata, firmele de investitii trebuie sa isi divida operatiunile pe tipuri de activitati, pentru fiecare tip de activitate acestea urmand sa calculeze cerinta de capital pentru riscul operational ca un anumit procent din media ultimilor trei ani a venitului brut al institutiei. Metoda evaluarii avansate este conditionata de indeplinirea unor criterii cantitative si calitative foarte riguroase si este supusa autorizarii de catre autoritatile competente.
De la Basel I la Basel II
Avand in vedere faptul ca cerintele acordului de capital Basel I nu mai corespundeau noilor tendinte de evolutie a pietei financiare, precum si cerintelor institutiilor de credit de management al riscului, in iunie 1999, Comitetul de la Basel a facut o propunere de elaborare a unui nou cadru privind adecvarea capitalului (Basel II) care sa inlocuiasca acordul din anul 1988 (Basel I). De la momentul lansarii acestei noi reglementari privind adecvarea capitalului, textul noului acord de capital a suportat o serie de consultari si totodata au fost elaborate o serie de studii de impact cu privire la implicatiile pe care le-ar avea aceste prevederi ale noului acord asupra activitatii institutiilor de credit si firmelor de investitii.
Sursa: Curentul, 24 noiembrie 2005.' -
Investitorii europeni s-au batut pentru obligatiuni BCR
Averea
___
In paralel cu negocierile de privatizare cu Erste Bank si Banco Comercial Portugues, ultima emisiune de euroobligatiuni lansata de BCR a fost puternic suprasubscrisa, aducand bancii 500 milioane euro la o rata anuala de dobanda (cupon) de 3,75%. Emisiunea BCR a fost intermediata de ABN Amro si BNP Paribas si a beneficiat de calificative foarte bune la lansare din partea agentiilor internationale de rating, respectiv BB- de la Standard& Poor’s si BB< de la Fitch, cu perspectiva „pozitiva“. Cu aceasta informatie, investitori din peste 16 tari au plasat in piata ordine de cumparare de peste 750 milioane euro pentru eurobondurile BCR, emisiunea fiind suprasubscrisa fata de valoarea de lansare, de 300 milioane euro. „Cei 500 milioane euro atrasi de BCR prin acest imprumut obligatar vor fi orientati spre dezvoltarea afacerilor bancii, inclusiv pentru diversificarea surselor de finantare actuale, in conditiile in care piata romaneasca, de credite in special, ofera foarte multe oportunitati de afaceri“, ne-a declarat Cornel Cojocaru. Obligatiunile BCR, de tipul „senior notes“, au o maturitate de trei ani, un randament la emitere (yield) de 4% anual si o rata fixa anuala a cuponului de 3,75%. Pretul de emisiune a fost de 99,306% din valoarea par, cu un randament de 0,95% peste nivelul euro swap la trei ani. „Am dorit si am reusit sa atingem un anumit nivel calitativ, sub aspectul costurilor reduse si al interesului deosebit al investitorilor, care vor constitui o referinta pentru orice emisiune viitoare de titluri de valoare a unei companii din Romania si chiar pentru titlurile care vor fi emise de stat“, a declarat Dan Bunea, vicepresedinte executiv al BCR. „Banca Comerciala Romana a atras 1,5 miliarde euro de pe pietele de capital internationale in anul 2005 pe baza propriei bonitati, garantata prin prestigiul bancii ce a fixat noi niveluri calitative pentru imprumuturile entitatilor romanesti“, ne-a declarat Cornel Cojocaru, purtatorul de cuvant al BCR.
BCR a mai lansat in 2005 doua imprumuturi sindicalizate succesive de peste 620 milioane dolari - primul in martie, de 200 milioane dolari, al doilea in luna august, de peste 400 milioane dolari (din care a rambursat anticipat primul imprumut pentru ca a obtinut o rata mai buna de dobanda).
Sursa: Averea, 24 noiembrie 2005. -
HVB: Erste, favorita pentru BCR
Averea EBS
___
Austriecii de la Erste Bank ar putea fi dispusi sa plateasca mai mult decat portughezii de la Banco Comercial Portugues (BCP) pentru preluarea Bancii Comerciale Romane (BCR), castigand batalia, desi achizitia are o importanta strategica pentru ambii concurenti, arata un raport al HVB Corporates & Markets, Global Markets Research.
Oferta celor doua banci, estimata la peste trei miliarde euro, este neobisnuit de mare, depasind de cinci ori valoarea contabila a actiunilor BCR. In ecuatia ofertei de pret a celor doua finaliste intra potentialul pietei financiare romanesti, mult mai mare decat cel pe care Ungaria sau Cehia il aveau in urma cu cinci ani, adica in anul preaderarii la UE, spune analistul Alexander Plenk.
Sursa: Averea, 24 noiembrie 2005.
23.11.2005
-
Preluarea Petrom a contribuit la triplarea profitului trimestrial al OMV
Gandul SNP
___
Grupul austriac OMV a anuntat cresterea de peste trei ori a profitului operational si a celui net, in trimestrul al treilea, evolutie sustinuta de achizitia Petrom, preturile ridicate ale petrolului si rezultatele favorabile ale activitatilor de rafinare, transmite Reuters.
Profitul inainte de deducerea dobanzilor si a taxelor (EBIT) a avansat cu 240%, la 690 de milioane de euro (816 milioane de dolari) in perioada mentionata, de la 203 milioane de euro, in aceeasi perioada a anului trecut. Analistii estimau, in medie, un castig EBIT de 659 de milioane de euro, potrivit unui sondaj realizat de Reuters. „OMV a realizat rezultate foarte bune in trimestrul al treilea”, a declarat analistul Alastair Syme, de la Merrill Lynch, care a adaugat ca evolutia favorabila a fost determinata in principal de cresterea peste asteptari a castigurilor Petrom. Profitul inainte de deducerea dobanzilor si a taxelor realizat de Petrom, de 285 de milioane de euro, a fost peste cel de 214 milioane de euro obtinut in urma cu un an de grupul OMV. Rezultatele din Romania au fost sustinute de preturile mari ale petrolului si de majorarea cantitatilor rafinate.
Profitul net al OMV calculat dupa deducerea cheltuielilor si castigurilor exceptionale a crescut la 422 de milioane de euro, de la 147 de milioane de euro, in perioada similara a anului trecut. Profitul net dupa deducerea cheltuielilor si castigurilor legate de actionarii minoritari a avansat cu 206%, la 426 de milioane de euro, peste estimarile analistilor, de 400 de milioane de euro.
Divizia de exploatare si productie de petrol a grupului a fost avantajata de preturile ridicate ale petrolului, care au contribuit la cresterea vanzarilor la 303,7 milioane de euro, in timp ce profitul EBIT al diviziei a avansat cu 142%. Marjele de rafinare ale OMV au fost de 5,44 de dolari pe baril in trimestrul al treilea, mai mari cu 41% in termeni anuali. Conditiile de pe piata au condus la o diferenta neobisnuit de mare de pret intre titeiul usor, utilizat la producerea benzinei, si titeiul greu, care este mai dificil de prelucrat. Companiile de rafinare cum este OMV, care poate prelucra si petrol greu, beneficiaza de pe urma diferentei de pret intre cele doua tipuri de titei, deoarece costul materiei prime este cu mult mai mic decat cel al produselor finite.
Profitul companiei romanesti la 9 luni – in crestere cu 520%
Petrom a inregistrat in primele noua luni ale anului un profit net in valoare de 1,406 miliarde lei (389 milioane euro), de peste sase ori mai mare decat nivelul raportat in perioada similara din 2004, si o cifra de afaceri de 7,8 miliarde lei (2,17 miliarde euro), in crestere cu 22%. In trimestrul trei, Petrom a raportat un profit net de 805 milioane lei (228 milioane euro) si o cifra de afaceri de 3,25 miliarde lei (923 milioane euro), in urcare cu 22% fata de perioada similara din 2004, se arata intr-un comunicat al companiei. „Rezultatele reflecta schimbarile in sistemul de contabilitate, o imbunatatire a eficientei si a administrarii costurilor in operatiunile de afaceri, precum si un climat extern favorabil”, se precizeaza in comunicat.
Reprezentantii Petrom apreciaza ca rezultatele foarte bune raportate de companie in trimestrul trei al anului au fost determinate, printre altele, de cresterea cantitatii de titei procesate in rafinarii, majorarea usoara a productiei zilnice si a cantitatii de produse petrochimice comercializate.
Compania arata, intr-un raport, ca gradul de utilizare a rafinariilor a crescut in trimestrul trei al anului la 88%, atingand chiar aproape 100%, in cazul Arpechim.
Sursa: Gandul, 23 noiembrie 2005. -
Piata medicamentelor a ajuns la 1,1 miliarde RON
___
Conform studiului companiei Cegedim Romania, piata medicamentelor a ajuns, in trimestrul al treilea din 2005, la peste 1,1 miliarde de RON.
Astfel, al treilea trimestru din 2005 confirma tendinta de oprire a cresterii pietei (doar + 2,7 la suta).
Conform datelor de la Cegedim Romania piata de retail (medicamente cu prescriptie + medicamente fara prescriptie) a mai crescut cu putin peste patru procente, iar piata de spital a scazut cu aproape doua procente.
In al treilea trimestru din 2005 s-au comercializat medicamente cu prescriptie medicala de peste 666 milioane de RON, iar cele fara prescriptie au insumat aproximativ 170 de milioane de RON.
Cele mai importante cresteri au inregistrat medicamentele destinate sistemului cardiovascular, respectiv cu aproape sapte procente, ceea ce inseamna ca s-au consumat medicamente din grupa C in valoare de peste 200 de milioane de RON.
Medicamentele destinate sistemului nervos central au avut o cretere de peste cinci la suta, adunate aceste medicamente din grupa N totalizeaza aproximativ 150 de milioane de RON.
Cea mai modesta crestere a fost inregistrata de grupa medicamentelor antineoplazice si imunomodulatoare, doar 109 milioane de RON.
Top 20 al companiilor farmaceutice dupa vanzari in trimestrul al treilea:
1. GlaxoSmithKline (GSK) - vanzari de peste 92 de milioane de RON
2. Hoffman la Roche - vanzari de aproape 80 de milioane de RON
3. Novartis - vanzari de aproape 70 de milioane de RON
4. Sanofi-Aventis - vanzari de peste 68 de milioane de RON
5. Pfizer - vanzari de peste 65 de milioane de RON
6. Sicomed - vanzari de aproape 55 de milioane de RON
7. Servier - vanzari de peste 53 de milioane de RON
8. Terapia - vanzari de aproape 39 de milioane de RON
9. Antibiotice - vanzari de peste 36 de milioane de RON
10. Schering Plough - vanzari de peste 26 de milioane de RON
11. Eli Lilly - vanzari de 24 de milioane de RON
12. Gedeon Richter - vanzari de 23 de milioane de RON
13. Krkka D.D - vanzari de 23 de milioane de RON
14. Sindan Pharma - vanzari de 23 de milioane de RON
15. Menarini - vanzari de 22 de milioane de RON
16. Novo Nordisk - vanzari de 21 de milioane de RON
17. Lab. Ozone - vanzari de 20 milioane de RON
18. Labormed - vanzari de peste 18 milioane de RON
19. Merck & CO - vanzari de 18 milioane de RON
20. Johnson & Johnson - vanzari de peste 15 milioane de RON
Reducerea ritmului de crestere al pietei confirma tendinta de stabilizare dupa cresterea semnificativa din 2004.
Daca pe termen mediu estimam ca piata isi va relua tendinta de crestere, pe termen scurt este dificil de anticipat care va fi efectul combinat celor 2 procese antagonice aflate in plina desfasurare:
- daca datoriile restante vor fi achitate, mesajul este pozitiv pentru reluarea creditarii si cresterii pietei;
- daca incertitudinile legislative vor persista, mesajul negativ transmis va duce la stagnare sau chiar usoara descrestere.
Sursa: Banii Nostri, 23 noiembrie 2005.
Pagina