18.02.2005
-
Topul primelor zece banci din Romania
___
Topul primelor zece banci in functie de active valabil pentru anul 2004 nu a suferit modificari semnificative, insa au fost consemnate evolutii diferite in ceea ce priveste cota de piata detinuta, chiar in randul primelor trei clasate, se arata intr-un raport al Bancii Nationale a Romaniei.
Banca Comerciala Romana se mentine pe primul loc in sistemul bancar, cu o crestere de 32%. La nivelul cotei de piata, BCR a coborat cu peste trei puncte procentuale, de la 29,3% la finele lui 2003, la 26,1% la 31 decembrie 2004. Activele bancii au atins 235.503 miliarde de lei (aproape sase miliarde de euro).
Desi isi pastreaza pozitia a doua in ceea ce priveste activele, evaluate la aproape trei miliarde de euro, BRD Groupe SociA?tA? GA?nA?rale detine o cota de piata de 13%, in scadere cu 0,3 puncte procentuale. Raiffeisen a consemnat insa cea mai mare crestere, cu o dublare a activelor (96,8%), pana la 83.004 miliarde de lei (peste doua miliarde de euro). Intre primele trei pozitii ale clasamentului, Raiffeisen este singura banca in urcare la nivelul cotei de piata, de la 6,9% in 2003, la 9,2% la finele anului trecut.
Locul patru este ocupat, in continuare, de Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), in coborare totusi in ceea ce priveste cota de piata, de la 6,9% la 5,9%. Activele CEC totalizeaza 51.169 de miliarde de lei. Cele doua mari banci olandeze din piata romaneasca au facut rocada in clasamentul pe active, ING devansand pe pozitia a cincea ABN Amro.
HVB Bank a urcat de pe locul noua pe sapte, dupa o crestere a activelor de aproape 100%. Banc Post a coborat o pozitie, pana pe locul opt, desi cu un castig de jumatate de punct la cota de piata.
Tot in coborare cu o pozitie se afla si Alpha Bank, concomitent cu o usoara scadere a cotei de piata la 3,18%. Iar Banca Tiriac, dupa o perioada de crestere agresiva, iese din top zece, fiind devansata de Banca Transilvania. Banca din Cluj s-a apropiat de o cota de piata de 3%, avand active de 26.033 de miliarde de lei.
Primele cinci banci din sistem concentreaza 60% din activele sistemului bancar, iar primele zece cumuleaza 80% din totalul activelor.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 18 februarie 2005. -
Angajatii Oil Terminal, in greva
Gardianul OIL
___
Peste doua sute de salariati ai societatii Oil Terminal au declansat, ieri, o greva de avertisment de doua ore si au luat parte la un miting de protest in curtea societatii, principala nemultumire fiind legata de refuzul Ministerului Economiei de a le acorda majorarea salariala ceruta. de 18%.
Sursa: Gardianul, 18 februarie 2005. -
De maine, cursul revine la 37.000 lei
Adevarul
___
Ieri, Banca Centrala a anuntat un curs de 38.026 de lei pentru un euro, cu aproape 200 de lei mai putin decat cel consemnat marti, cand BNR a aspirat aproape 300 de milioane de euro de pe piata. Insa dealerii bancilor sustin ca este vorba de o crestere 'cosmetizata' a euro, in realitate cursul monedei europene ajungand la 37.000 lei la sfarsitul zilei trecute. 'Pana la orele pranzului, cursul euro a fost relativ stabil, scazand spre pranz pana la 38.000 lei, fata de nivelul de deschidere de 38.100. Vanzarile de valuta au fost semnificative, multi dintre clientii bancilor dorind sa profite de cursul bun', explica dealerul unei banci. Cu toate acestea, jucatorii de pe piata valutara sustin ca euro a rezistat extrem de bine la vanzarile mari de valuta, ceea ce ii face sa banuiasca o noua interventie ascunsa a BNR. 'Cursul a tinut bine piept la vanzarile masive de valuta pana la orele pranzului. Daca in spate s-a aflat Banca Centrala, prezenta acesteia a fost extrem de subtila', recunoaste dealerul unei banci. Suspiciunile dealerilor privind o a treia interventie consecutiva a BNR par sa fie confirmate de prabusirea brusca a cursului pana la ora 16, cand piata valutara si-a inchis portile. Euro a ajuns la sfarsitul zilei de ieri inapoi la nivelul de 37.050 lei. Jucatorii de pe piata valutara sustin ca in zilele urmatoare este de asteptat ca euro sa scada. Insa nu stiu cat de brusc. 'Este greu de spus daca moneda europeana va sta peste 37.000 lei cateva zile sau daca va cobori sub acest nivel chiar de maine' (n.r. - azi), spun dealerii valutari.
Sursa: Adevarul, 18 februarie 2005.'
17.02.2005
-
Datoriile marilor companii - aproape 95.000 de miliarde de lei
Romania libera
___
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor, companiile mari au inregistrat datorii catre bugete de 94.702 miliarde lei.
385 de firme au restante de plata catre bugetul de stat de 43.390,42 miliarde lei, ele fiind in urmatoarele situatii:
- 106 companii au inlesniri la plata pentru 5.620,47 miliarde lei;
- 230 contribuabili mari se afla in executare silita pentru recuperarea creantelor bugetului de stat de 33.450,93 miliarde lei;
- un contribuabil mare (ISPAT SIDEX Galati) are aprobata amanarea la plata a sumei de 9,44 miliarde lei;
- 27 de firme, datoare cu 4.042,21 miliarde, sunt in administrare speciala;
- 18 firme au solicitat compensarea unor datorii de 215,58 miliarde;
- la 3 contribuabili mari s-a suspendat executarea silita.
Datoriile a 351 de mari firme la bugetul asigurarilor sociale sunt de 42.516,48 miliarde lei, ele fiind in urmatoarele situatii:
- 105 au inlesniri la plata pentru 5.555,01 miliarde lei;
- 207 firme sunt in executare silita pentru 29.593 miliarde lei;
- ISPAT SIDEX are amanare la plata pentru 1.289,58 miliarde lei;
- 27 de firme, datoare cu 5.664,26 miliarde, sunt in administrare speciala;
- 7 firme au cerut compensarea pentru 12,38 miliarde lei;
- un contribuabil, dator cu 368,36 miliarde lei, este in lichidare voluntara;
- la trei companii s-a suspendat executarea silita pentru suma de 33,3 miliarde lei.
Datoriile de 3.611,98 miliarde la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate sunt impartite pe 291 de firme, dupa cum urmeaza:
- 59 de societati au inlesniri la plata pentru 285,79 miliarde lei;
- 194 de firme sunt in executare silita pentru 2.316,23 miliarde lei;
- ISPAT SIDEX are amanare la plata pentru 562,98 miliarde;
- 26 de firme, datoare cu 429,19 miliarde, sunt in administrare speciala;
- 7 societati au cerut compensare pentru 9,57 miliarde lei;
- un datornic cu 0,65 miliarde este in lichidare voluntara;
- executarea silita suspendata la 3 firme, datoare cu 7,57 miliarde.
Cele 5.185 miliarde datorate la asigurarile de somaj se impart intre 297 de firme:
- 68 de societati au inlesniri la plata pentru 577,65 miliarde lei;
- 192 sunt in executare silita pentru 3.476,16 miliarde lei;
- Sidex are amanare la plata pentru 321,3 miliarde lei;
- 27 de firme, datoare cu 748,88 miliarde lei, au intrat in administrare speciala;
- 5 societati au solicitat compensarea pentru 2,19 miliarde lei;
- un datornic cu 55,48 miliarde lei este in lichidare voluntara;
- la 3 firme s-a suspendat executarea silita pentru datorii de 3,34 miliarde lei.
Sursa: Romania Libera, 17 februarie 2005. -
Industria textila, pindita de faliment
___
Deprecierea monedei europene si scumpirea utilitatilor, cumulate cu liberalizarea comertului mondial cu textile si implicit disparitia lohn-ului, afecteaza puternic industria textila romaneasca. Daca acapararea pietei mondiale de textile de catre China era o chestiune previzibila, textilistii autohtoni spun ca intarirea leului a fost bomboana de pe coliva. Sefii companiilor de profil sustin ca exista riscul ca, anul acesta, aproape jumatate din firme sa-si inchida portile. Totodata, liderii industriei textile ameninta ca, daca nu se iau masuri, de saptamina viitoare vor trece la actiuni de protest in strada.
Din cele aproape 8.900 de firme care activeaza in industria textila, numai 300 sint mari companii si doar acestea au sanse sa-si prelungeasca durata de viata pe piata. Potrivit Mariei Grapini, presedintele organizatiei patronale FEPAIUS, 85a din firmele din industria de profil lucreaza in sistem lohn si mare parte din ele sint pindite de faliment. Numai disparitia lohn-ului, avertizeaza liderii patronatelor, ar ingrosa rindurile somerilor cu aproximativ 300.000 de oameni. Astfel, unica solutie pentru firmele ancorate in lohn o reprezinta crearea si impunerea marcilor proprii pe piata interna, insa putine companii vor reusi sa se salveze astfel. “Romania este sufocata de marfa ieftina si de calitate inferioara. Este foarte greu sa stabilizezi pe piata interna brand-uri noi. Costurile sint foarte mari si sint necesari cel putin 5-6 ani pentru construirea unei marci sigure”, ne-a declarat Maria Grapini, presedintele organizatiei patronale a industriei textilelor.
Potrivit sefului FEPAIUS, producatorii autohtoni de textile mai detin doar 15% din piata romaneasca. “Restul inseamna importuri si marfuri la mina a doua”, a apreciat Grapini. De altfel, una dintre solicitarile producatorilor interni este impunerea unor masuri netarifare (licente de import, standarde de calitate, certificate de conformitate etc.) pentru importurile din Asia. “Romania a ajuns o lada de gunoi. O pereche de manusi, care doar pe eticheta sint din piele, se vinde la noi cu 7.000 lei, iar sase perechi de sosete din import, cu 35.000 lei. Nu ne temem de competitorii externi, ci de marfa de contrabanda. Toate tarile din comunitate isi protejeaza productia interna cu masuri netarifare la import”, a afirmat Grapini. Reprezentantii industriei textile mai spun ca Romania este singura tara, din primii zece mari exportatori de profil, care nu are o industrie primara. Singura tesatorie de matase, de la Lugoj, a fost inchisa. Totodata, s-a redus masiv numarul filaturilor de melana, viscoza si fibre sintetice. Astfel, chiar daca o parte din firmele de confectii si-ar gasi salvarea in crearea unor marci proprii, materia prima (adica lina, bumbacul si fibrele sintetice) nu ar putea fi asigurata altfel decit de importuri costisitoare. Dupa cum reiese din datele Institutului National de Statistica, anul trecut exporturile industriei textile au insumat 3,7 miliarde euro, in vreme ce materia prima a costat Romania circa 1,5 miliarde euro.
Pierderi de 15.000 la o afacere de 120.000
Prabusirea monedei europene aproape ca i-a naucit pe exportatorii de imbracaminte, pentru ca, sustin ei, le-a cauzat pierderi de cel putin 15a, adica in jur de 15.000 de euro lunar. “Calculele noastre arata ca in cazul unei firme a carei cifra lunara de afaceri este de 120.000 euro (aproximativ 500 milioane lei), pierderile in ianuarie au fost de aproape 400 milioane lei, iar pentru februarie sint estimate la aproape 700 milioane lei”, ne-a spus Maria Grapini. Reprezentantii FEPAIUS sustin ca inteleg faptul ca fluctuatia cursului este un mecanism al economiei de piata, dar ca efectul acestuia “genereaza perioade in care se speculeaza, vreme in care firmele cad pentru ca nu au comenzi, contracte si nici nu indraznesc sa faca investitii”.
Ce vor textilistii
Supararea reprezentantilor din industria textila nu vizeaza numai decizia bancii centrale de a liberaliza cursul valutar si contul de capital. Textilistii sint nemultumiti si de scumpirea utilitatilor, in special a energiei electrice, si mentinerea unor dobinzi mari la creditele in valuta acordate de Eximbank. “Vom cere eliminarea acelui aberant binom diferential (n.r. - pretul energiei se calculeaza diferentiat, in functie de intervalele orare - ore de virf) care ne-a facut sa avem costuri mai mari pe megawatt decit Germania, si modificarea dobinzilor la creditele in valuta. In plus, solicitam inasprirea controlului la vama si impunerea unor masuri netarifare”, a declarat ieri Maria Grapini.
La rindul sau, Gheorghe Nastase, seful Federatiei Uniconf, a spus ca, “daca solicitarile noastre nu vor fi luate in seama, trecem la actiuni de protest in strada”.
'Croitorii' cistiga
Desi pe piata de textile exista tendinta de scadere a numarului de comenzi si contracte, au ramas inca firme de profil care lucreaza in profit si pe comenzi mai mari decit anul trecut.
“Putem spune ca avem o productie cu 15a mai mare decit anul trecut, tot ceea ce producem fiind contractat cu mari firme vestice, mai ales din Germania si Italia”, afirma Victoria Popoviciu, patron al firmei Lavy Jeans din Alba.
Si firmele Little Little si Kosmos Tre, tot din Alba, sustin ca au contracte pentru tot anul si ca cererea este in crestere. “Sigur, avem nemultumiri legate de pierderile cauzate de intarirea leului si de importurile de “chinezarii”, care creeaza o concurenta neloiala, dar noi nu prea lucram pentru piata interna”, spun reprezentantii celor doua societati.
Firmele care au contracte pentru acest an vorbesc cu mindrie despre investitiile facute in retehnologizare, in masini noi si oameni cit mai buni. “Lucram cite zece ore pe zi, cu peste 100 de oameni si tot am fost in situatia in care am refuzat contracte”, afirma patronul Lavy Jeans.
Sursa: Evenimentul Zilei, 17 februarie 2005.' -
SIF-urile: de la 0,1%, la 1%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Senatorii au convenit ieri impreuna cu reprezentantii celor cinci Societati de Investitii Financiare cresterea pragului maxim permis de concentrare a actiunilor SIF de la 0,1% la 1% intr-o discutie la Comisia de finante, buget si banci. Opinie separata a facut doar senatorul PUR Silvia Ciornei, care a aparat actualul prag de 0,1%. O explicatie a optiunii sale ar putea fi ca este colega de partid cu deputatul Gratiela Iordache, vajnica aparatoare a intereselor investitorilor minoritari.
Dupa cum a precizat presedintele comisiei, Varujan Vosganian, masura cresterii pragului maxim ar putea fi legiferata printr-o ordonanta de urgenta sau printr-o initiativa legislativa a grupurilor parlamentare. Presedintele SIF Banat- Crisana, Ioan Cuzman, a precizat ca modificarea pragului de detinere nu ar trebui sa se reglementeze prin lege, ci prin decizia actionarilor. Varujan Vosganian a adaugat ca solutia la care s-a ajuns are scopul sa preintimpine formarea unor majoritati bazate pe grupuri de interese si preluarea ostila a unor pachete in defavoarea unor actionari minoritari: 'In situatia in care, potrivit statutului, se limiteaza numarul actiunilor la 1% nu va fi posibil ca un actionar sa formeze alte societati care sa preia, in contul sau sau prin persoane apropiate si sa dobindeasca actiuni pe care mai apoi sa le foloseasca in cadrul AGA'. In acest sens, presedintele SIF Oltenia, Vasile Salapa, a spus ca, in societatea sa, exista deja un grup de trei investitori care ar putea detine majoritatea, deoarece intrunesc aproape 50% din actiunile acumulate prin persoane interpuse. Potrivit unor zvonuri, Dinel Staicu este cel care controleaza actiunile celor trei investitori pe care i-a mentionat presedintele SIF Oltenia.
Astfel, partile au convenit ieri ca ridicarea pragului de detinere va trebui sa se petreaca dupa modelul principiilor guvernantei corporative, precum la SIF Muntenia gestiunea fondului si decizia investitiei cad in responsabilitatile unor societati separate. 'Am convenit, de principiu, ca o ridicare a pragului de la 0,1% la 1% ar putea sa raspunda necesitatii legate de o mai corecta reactie la dorinta actionariatului fata de performantele managementului' a adaugat Varujan Vosganian. 'In principiu, intelegerea acetor realitati la care am ajuns impreuna cu conducerea SIF-urilor nu contravine instructiunii numarul 2/2005 a CNVM pentru ca aceasta spune foarte clar ca recomanda Consiliilor de Administratie a SIF-urilor sa procedeze la eliminarea sau modificarea prevederilor referitoare la limitarea detinerilor.'
Viorel Stefan vicepresedintele comisiei de buget, finante si banci si senator PSD ne-a declarat ca masura nu are conotatii politice deoarece societatile de investitii financiare sint entitati de drept privat asupra carora forul suprem de decizie este AGA si nu Autoritatea Publica. Cu toate acestea, Varujan Vosganian a precizat, ieri ca urmeaza sa aiba discutii pe aceasta tema in cadrul grupurilor parlamentare si ale structurilor politice ale Aliantei la guvernare pentru a hotari modalitatea in care vor fi realizate modificarile.
Presedintele SAI Muntenia Invest, Teodor Mihaiescu, ne-a declarat ca masura prin care se va modifica pragul de la 0,1 la 1% are menirea sa ii protejeze pe micii investitori, prin reguli foarte stricte, astfel incit sa nu dea posibilitatea unor gesturi ostile ale marilor investitori: 'Cei care au bani de investit se impart in doua categorii: cei cu bani putini, pentru care exista organismul de plasament colectiv si cei cu bani multi care se grupeaza in fonduri private. Limita de 0,1% este echivalentul a 200-250 mii de Euro care reprezinta o limita pentru micii investitori. In timp ce pragul de 1% reprezinta aproximativ 2 milioane de Euro, prag mult mai greu de atins, chiar si de investitorii foarte mari', a spus domnul Mihaescu.
Amintim ca, anul trecut, dupa o intilnire cu reprezentantii SIF-urilor, senatorii propusesera, deja, ridicarea pragului la 1%, propunere desfiintata in Camera Deputatilor, care a hotarit sa lase la latitudinea AGA modalitatea in care stabileste pragul de detinere.
Sursa: Bursa, 17 februarie 2005.'
16.02.2005
-
Policolor si-a majorat profitul de doua ori mai repede decat vanzarile
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de lacuri si vopsele Policolor Bucuresti a inregistrat anul trecut o crestere de 65% a profitului net in euro, la o majorare de 30% a vanzarilor. Compania a inregistrat anul trecut, conform rezultatelor financiare preliminare, un profit net de 42,2 miliarde de lei (1,04 milioane de euro), la vanzari de 903,9 miliarde de lei (22,3 milioane de euro).
Imbunatatirea rezultatelor financiare ale Policolor a determinat principalii actionari ai Policolor, mai multe fonduri de investitii, sa mai amane cu un an sau doi iesirea din afacere pentru a creste compania in continuare, afirma surse apropiate acestora. De altfel, cotatia actiunilor Policolor la Bursa de Valori Bucuresti a crescut cu peste 100% doar in ultimele sase luni.
Actionarii principali sunt de cateva fonduri de investitii: Romanian Investment Fund Cyprus - 34,1%, The Romanian American Enterprise Fund - 32,94%, Romanian Reconstruction (Cyprus) Limited - 9,96%, Societe Generale (Romania) Fund Ltd - 7,73 %. Restul de 14,19% se afla in posesia altor actionari. Policolor a continuat in cadrul programului de restructurare si reducerea personalului, care a fost redus anul trecut cu 13% pana la 389 de salariati.
Cresterea rezultatelor Policolor vine in contextul cresterii de ansamblu a pietei materialelor de constructii de anul trecut, care a tras in sus vanzarile si profiturile majoritatii producatorilor de materiale de constructii. Policolor este lider de piata in domeniul vopselurilor auto, fiind printre primii trei competitori pe celalalt segment pe care activeaza, cel al vopselurilor decorative. Compania s-a concentrat mai mult pe acest sector anul trecut cand a lansat mai multe linii noi de produse. Multi dintre producatorii de vopsele s-au plans insa anul trecut de scaderea pietei fata de anul 2003, cand piata de profil fusese estimata la 140 milioane de euro.
Media de consum a vopselelor in Romania se ridica in prezent la sub 3 kg pe cap de locuitor, fiind inca mult inferioara celor inregistrate pe alte piete din Europa: 9 kg in Ungaria, 12 kg in Cehia si Germania, respectiv circa 20 kg in statele scandinave. Afacerea cu lacuri si vopsele inregistreaza rate bune de profit, ceea ce a determinat in ultimii ani aparitia mai multor producatori locali, care acum detin impreuna peste 25% din vanzarile totale.
Piata este dominata de trei producatori mari, cu structuri diferite de business - Kober , o afacere pornita de la zero de Aurel Kober dupa 1990, Dufa Romania, controlata de catre grupul german Meffert AG in proportie de 50%, restul actiunilor apartinand unor persoane fizice romane, respectiv Policolor. Policolor detine pachetul majoritar de la producatorul de rasini sintetice Orgachim din Bulgaria, pe care l-a cumparat de la statul bulgar. Rasinile sintetice sunt principala materie prima in productia de vopseluri. Policolor a oprit productia acestora in urma cu cativa ani, preferand in schimb sa le cumpere de la Orgachim. Policolor de condusa acum de un bulgar care a venit de la Orgachim , filiala din Bulgaria.
Actiunile Policolor au oscilat ieri la Bursa de valori intre 14.000 si 14.500 lei/actiune, cotatia de inchidere fiind de 14.000 lei/actiune, identica cu cea de luni. La ultima cotatie a actiunilor, capitalizarea bursiera a companiei este de 26 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 februarie 2005.
-
Profit in crestere la Sicomed
Evenimentul Zilei SCD
___
Compania Sicomed a raportat pentru anul 2004 un profit net de 195 de miliarde lei, in crestere cu 48% fata de 2003, anunta un comunicat al societatii.
Anul trecut, cifra de afaceri a Sicomed a fost de 1.753 de miliarde lei, in crestere cu 15% fata de valoarea inregistrata in 2003. Reprezentantii companiei estimeaza un ritm de crestere dinamic al indicatorilor economici ai Sicomed.
Sursa: Evenimentul Zilei, 16 februarie 2005.
-
Pachetele minoritare ale AVAS vor fi vindute pe Bursa
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI EPT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) intentioneaza sa isi vinda pachetele minoritare de actiuni detinute la peste 400 de societati, prin intermediul pietei de capital.
Noul presedinte al AVAS, Gabriel Zbarcea, a declarat pentru ziarul 'BURSA' ca intentioneaza sa valorifice aceste pachete pe piata de capital, acolo unde societatile pot fi listate pe Bursa. Domnia sa ne-a explicat: 'Pachetele minoritare pot atinge 40% din capitalul unei companii. Tranzactionarea lor, in cazurile societatilor care se incadreaza in conditiile impuse de piata de capital, va contribui decisiv la cresterea Bursei in tara noastra. Aceasta este una dintre directiile din activitatea institutiei care nu a fost suficient exploatata si asupra careia ne vom concentra in perioada urmatoare'.
Prima masura pe care presedintele AVAS o va lua in procesul de privatizare va fi trecerea la conditii de precalificare minimale, care sa asigure statul ca investitorii sint seriosi. 'Nu sint adeptul incredintarii sau negocierii directe, cu un singur ofertant, dupa cum va pot asigura si de faptul ca exclud existenta criteriilor de precalificare menite sa avantajeze unul sau altul dintre ofertanti', a adaugat domnul Zbarcea. Oficialul AVAS considera ca pentru orice guvern din Romania privatizarea trebuie sa fie un act politic prioritar.
Autoritatea mai are in portofoliu ceva mai putin de 2% din companiile cu care a pornit in 1992. Gabriel Zbarcea spune ca este vorba de circa 100 de companii, intre care se numara BCR, 'Tractorul', 'Electroputere', 'Rulmentul', la care autoritatea detine un pachet semnificativ de actiuni. Din cele 100 de societati, cele mai multe sint mijlocii si mici, iar citeva au statut special. 'Privatizarea acestora va trebui sa se faca in cel mai scurt timp, nu numai pentru ca asa s-a angajat statul roman in discutiile cu institutiile financiare internationale, ci pentru ca acest lucru este in beneficiul economiei nationale', ne-a declarat presedintele AVAS.
Sursa: Bursa, 16 februarie 2005.'
15.02.2005
-
Azomures a avut un an slab din punct de vedere financiar
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Combinatul de producere de ingrasaminte Azomures Targu Mures a raportat pentru anul trecut o scadere a profitului net cu circa 43% fata de anul anterior pana la valoarea de 7,2 milioane euro (circa 294 miliarde lei), conform rezultatelor preliminare. Rentabilitatea companiei a scazut anul trecut pe fondul majorarii pretului la gazele naturale, care au o influenta puternica asupra afacerilor Azomures Targu Mures.
Compania a inregistrat un usor recul al cifrei de afaceri de la 163 milioane euro (6.120 miliarde lei) la finele anului 2003 pana la 160 milioane euro (6.511 miliarde lei) in 2004. Pe de alta parte, veniturile totale ale companiei s-au majorat cu circa 8% pana la un nivel de 185 milioane euro. Conducerea combinatului de la Targu Mures estima la finele anului trecut un profit brut de numai 3 milioane dolari (2,4 milioane euro), de peste patru ori mai mic fata de anul anterior in urma cresterii pretului la gaze. Factura companiei la gaze a crescut in interval de un an cu circa 40 milioane dolari (32,2 milioane euro), potrivit reprezentantilor companiei. Productia combinatului de la Targu Mures a fost estimata pentru 2004 la aproximativ 1,3 milioane de tone de ingrasaminte, din care 75-80% destinata exportului.
Azomures a fost privatizata in 1998, actionarul majoritar fiind Transworld Fertilizers Holding Luxemburg. De la inceputul anului 2004, capitalul societatii a fost majorat cu peste 150 miliarde lei (circa 3,7 milioane euro) pana la valoarea de 526 miliarde lei (circa 13 milioane euro), conform ultimelor date disponibile. In cursul anului trecut, sindicalistii de la Azomures au intrat in conflict de mai multe ori cu conducerea combinatului, ajungandu-se chiar la lamurirea diferendelor in instanta. Activitatea combinatului a intampinat dificultati si la inceputul acestui an, cand a comisarii Garzii de Mediu au aplicat o amenda de 90 milioane lei pentru emisiile de amoniac in atmosfera.
Potrivit noului program de masuri care a fost elaborat de comisarii Garzii de Mediu pentru Azomures, conducerea combinatului este obligata sa ia masuri pentru functionarea optima a utilajelor si instalatiilor din dotare, in vederea incadrarii in limitele aprobate de lege, precum si sa anunte orice incident care ar putea duce la poluarea accidentala a atmosferei. Actiunile Azomures sunt listate la Bursa de Valori, unde acestea se tranzactionau ieri cu 5.450 lei pe actiune, ceea ce indica o capitalizare bursiera de 80,7 milioane euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 februarie 2005.
Pagina