07.02.2005
-
Nemtii si italienii rivnesc la BCR
Cotidianul EBS
___
Oficialii romani ai Deutsche Bank si Unicredit au anuntat AVAS ca vor sa preia pachetul majoritar al bancii.
Deutsche Bank si Unicredit si-au manifestat interesul pentru finalizarea privatizarii Bancii Comerciale Romane (BCR), dupa cum se arata intr-un comunicat al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). In acest sens, seful reprezentantei Deutsche Bank in Romania si presedintele Unicredit Romania s-au intilnit cu presedintele AVAS, Gabriel Zbircea.
„Finalizarea privatizarii BCR este unul din obiectivele acestui Guvern. Am inceput deja consultarile cu BERD si, saptamina viitoare (aceasta-n.red.) ele vor continua cu ceilalti actionari. Este un interes constant, din partea bancilor importante, cu greutate la nivel international, privind implicarea in privatizarea BCR“, a spus Zbircea.
Anterior acestui anunt, alte trei banci “cu nume” au anuntat ca vor sa cumpere BCR. Este vorba despre institutiile de credit austriece Bank Austria Creditanstalt (filiala a grupului german HVB), Raiffeisen Bank si Erste Bank. Statul a incercat sa vinda cea mai mare banca din Romania unui investitor strategic in 2002.
Dupa doua esecuri, s-a ajuns la o situatie de compromis: BERD si IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale) au cumparat 25% din capitalul bancii plus doua actiuni. Statul a primit 222 de milioane de dolari.
Acum statul trebuie sa vinda pachetul majoritar unui investitor strategic, dar pretul pe actiune nu poate fi mai mic decit cel care poate fi platit pentru rascumpararea actiunilor vindute catre BERD si IFC.
Sursa: Cotidianul, 7 februarie 2005.
04.02.2005
-
Privatizarea BCR continua
TVR EBS
___
Procesul de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR) va fi finalizat cel mai tarziu in primul trimestru al anului viitor, pentru a raspunde exigentelor Fondului Monetar International, a anuntat, miercuri seara, premierul Calin Popescu Tariceanu.
'Deocamdata, nu am primit o oferta ferma, dar mai multe banci foarte importante si-au exprimat deja interesul pentru a cumpara actiunile BCR. Suntem in cautarea unui investitor serios si vrem sa obtinem cel mai bun pret', a spus Tariceanu. Premierul a facut aceasta declaratie intr-o intalnire informala cu presa straina, acreditata la Bucuresti.
BCR este cea mai mare banca din Romania in functie de valoarea activelor, care au atins cinci miliarde de euro la finele primului semestru al anului trecut.
Statul roman detine 36,88% din actiunile bancii, dupa ce a vandut, anul trecut, un pachet de 25% plus doua actiuni catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation, pentru 222 de milioane de dolari. Ceilalti actionari sunt salariatii BCR, cu 8% din titluri, SIF Oltenia - 6,11%, SIF Banat-Crisana - 6%, SIF Transilvania - 6% si SIF Moldova - 6% si SIF Muntenia - 6%.
Finalizarea privatizarii bancii presupune transferul unui pachet de 51% din actiuni catre un investitor strategic de renume.
Sursa: TVR, 4 februarie 2005.' -
Fratii Cristescu forteaza Oltchim sa le plateasca datoriile la CET Govora
Romania libera
___
Criza acuta in care controversatii oameni de afaceri Marius si Emil Cristescu au adus Uzinele Sodice Govora are consecinte nefavorabile si asupra celorlalte societati de pe platforma industriala valceana, prinse in cercul vicios al datoriilor acumulate de grupul Bega catre furnizorii de utilitati. Principala intreprindere folosita pentru scoaterea castanelor aruncate in foc de fratii Cristescu este combinatul chimic Oltchim, cel mai mare din tara si aflat inca in proprietatea statului.'De fiecare data cand oficialii CET Govora ameninta cu oprirea furnizarii de abur tehnologic noi suntem nevoiti sa preluam datoriile acumulate de grupul Bega, proprietarul USG', ne-au declarat surse din cadrul Oltchim. Aceasta deoarece, prin constructie, furnizarea aburului tehnologic nu poate fi oprita de CET decat simultan, pentru ambele intreprinderi. Daca Oltchim ar ramane fara abur tehnologic, combinatul chimic nu ar mai putea sa-si desfasoare activitatea, lucru ce ar avea consecinte economice si sociale greu de calculat. Numai in ultima perioada de timp Oltchim a platit catre CET Govora, in contul USG, o datorie de 30 miliarde de lei. Alte 10 miliarde de lei, reprezentand datoriile uzinelor sodice catre Electrica SA, au fost achitate tot din conturile Oltchim.
Redresarea USG, respinsa inexplicabil
Pentru a mai recupera cate ceva de la fratii Cristescu cei de la Oltchim au pus in practica un fel de barter, prin aplicarea caruia primesc de la USG dioxid de carbon, necesar in fluxul de productie. In mod normal, pentru stingerea acestor datorii Consiliul Judetean Valcea, proprietarul CET Govora, ar trebui sa devina actionar majoritar la Uzinele Sodice. In aceste sens, pentru a fi indeplinite conditiile prevazute de lege, conducerea CET a solicitat luni de zile convocarea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor USG, fara succes insa. Recent, ultima incercare a CET de a obtine acest lucru in justitie s-a lovit de o manevra avocateasca a fratilor Cristescu. Acestia au recuzat toti judecatorii din Ramnicu Valcea si au obtinut suspendarea judecarii actiunii pana in luna martie. Lungeste, Doamne, boala... Conducerea CET a incercat chiar sa preia managementul USG pentru un an si jumatate, timp in care se angaja sa repuna pe picioare fabrica, dupa care sa o redea proprietarului de drept. Intentia celor de la CET s-a lovit insa de refuzul fostului presedinte al AVAS, Mircea Ursache. Acceptarea unei astfel de variante, care s-a mai aplicat acum cativa ani, cand compania germana Steag a preluat managementul termocentralei Turceni pentru o perioada limitata de timp, ar fi insemnat si realizarea unei expertize financiar-contabile, iar acest lucru ar fi scos cu siguranta la iveala foarte multe nereguli. Acum toata lumea asteapta ca noul prefect al judetului Valcea sa se implice, dupa cum de altfel a si promis chiar de la instalarea in functie, in restabilirea unei ordini economice juste pe platforma industriala a orasului.
Pret record pe piata mondiala a sodei
In nici un caz Marius si Emil Cristescu nu pot invoca faptul ca productia nu este profitabila. Aceasta deoarece in acest an pretul mondial al sodei a atins cea mai mare valoare din 1980 si pana in prezent, de 150 de dolari tona. Drept exemplu, anul trecut tona de soda se vindea pe plan mondial cu maximum 90 de dolari. Mai mult, piata produselor sodice este in plin avant. Romania consuma anual circa 200.000 tone de soda, Ungaria 80.000 tone, Republica Moldova si Bulgaria cate 50.000 tone iar in Ucraina consumul va depasi in scurt timp 100.000 tone anual. Chiar daca activitatea la USG a fost sistata, fratii Cristescu au numai de castigat, deoarece ei detin monopolul sodei in Romania. In luna martie a anului 2001 ei au achizitionat prin tranzactii bursiere pe piata de capital 69,8% din actiunile Uzinei de Produse Sodice Ocna Mures (UPSOM) SA, care acum lucreaza din plin pentru a face fata comenzilor la export.
USG, impinsa deliberat spre faliment?
Situatia financiara precara in care fratii Cristescu au impins USG ar putea sa nu fie nici pe departe intamplatoare. In timp ce uzina este inglodata in datorii si mentinuta in viata de interventia financiara a combinatului Oltchim, firma Solvay, cu sediul la Bruxelles, a construit recent o fabrica de soda in Bulgaria. Capacitatea ei de productie acopera circa 75% din consumul zonal si lupta pentru castigarea pietei este foarte dura. Si atunci ce nevoie ar mai fi de USG? Lucrurile par sa se lege daca tinem cont ca fratii Cristescu s-au intalnit cu cateva luni in urma cu reprezentantii firmei Solvay.
Sursa: Romania Libera, 4 februarie 2005.' -
Razboiul burselor, aproape de noi
Jurnalul National
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) se pregateste pentru ziua in care linia frontului din razboiul fatis dintre marile burse ale Europei va ajunge si la noi. Asupra BVB isi exercita atractia trei poli: bursele de la Viena, Atena si Istanbul.
Bursa noastra inca nu este un partener redutabil pe axa marilor burse. Trebuie sa devina reprezentativa pentru potentialul pietei romanesti, eficienta in termeni de costuri si sa aiba la cota emitenti atractivi, spune Marius Plugaru, membru al Comitetului Bursei de Valori Bucuresti (BVB).
Altfel, 'daca nu se va dezvolta rapid si semnificativ si nu va avea o forta si o valoare cat mai mari si mai solide, BVB risca nu doar sa fie preluata, ci chiar sa ramana fara companiile listate, respectiv fara investitori', avertizeaza Septimiu Stoica, vicepresedintele Comitetului Bursei.
FRONTUL EUROPEAN. In prezent are loc o lupta dura pentru preluarea Bursei din Londra (LSE), intre Bursa de la Frankfurt, Deutsche BA?rse, si consortiul Euronext, care opereaza bursele din Paris, Bruxelles si Amsterdam. Potrivit observatorilor britanici, Deutsche BA?rse ar putea incerca o preluare ostila.
Fuziunea LSE cu oricare dintre cele doua burse de pe continent, evaluata la 2 miliarde de euro, ar crea cel mai mare operator bursier european si al doilea la nivel mondial, dupa bursa din New York.
Miscari semnificative 'de trupe' se desfasoara si in Europa Centrala si de Est, unde Bursa din Viena detine deja 68% din actiunile celei din Budapesta si si-a manifestat interesul pentru un parteneriat strategic cu Bursa din Varsovia, ca si cu toate celelalte burse din tarile cu perspective de aderare la UE.
Stere Farmache, directorul general a BVB, considera ca este prematur orice comentariu legat de eventualele aliante al institutiei pe care o conduce. 'Strategia noastra este de a deveni noi cea mai importanta piata din regiune', a replicat Farmache, dorind sa pastreze deschise toate optiunile, inclusiv cele pe directia Atena sau Istanbul.
BVB are relatii simbolice cu toate bursele din regiune, cu cea din Viena urmand sa lanseze un nou indice bursier.
INFLUENTE. Majoritatea oficialilor cred ca, inainte de orice alianta, piata organizata de capital (definitia bursei) din Romania trebuie sa parcurga traseul, planuit in urma cu doi ani, al fuziunilor si listarilor locale.
Totusi, casele de brokeraj, care vor fi actionarii Bursei, se impart deja in sustinatoare ale cate unuia din polii care ar putea-o atrage: bursele de la Atena, Istanbul sau Viena. 'Imi este extrem de clar ca focalizarea actuala trebuie sa fie catre intarirea pietei', spune Siminel Andrei, presedintele Rasdaq, bursa electronica pe cale de a fuziona cu Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Jurnalul National, 4 februarie 2005.'
03.02.2005
-
SIF-urile lasa in urma piata
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Bursa a inregistrat ieri o noua crestere sustinuta pe fondul unor cumparari puternice de actiuni, in special pe SIF-uri. Indicele BET a castigat 1,84% in timp ce indicele BET-C care urmareste evolutia intregii piete, a avut un curs de 1,79. Indicele celor cinci societati de investitii financiare a castigat numai putin de 5,89%, aducand castiguri importante investitorilor. Reluarea problemei ridicarii pragului de detinere la SIF (acum nici un investitor nu poate avea mai mult de 0,1% din capital), i-a determinat pe investitori sa cumpere puternic.
Toti spera ca ridicarea pragului va aduce o crestere si mai mare a pretului actiunilor.
SIF 2 a urcat cu 7,69% pe un volum de 2,8 milioane de actiuni tranzactionate. La inchidere o actiune SIF 2 era cotata la 11.200 de lei fata de 10.400 de lei ieri. SIF 3 a castigat 6,57% din valoare ajungand la 14.600 de lei, SIF 1 a avut un plus de 6,72% inchizand sedinta la 12.700 de lei, SIF 4 a ajuns la 7.750 de lei pe un volum de 2,3 milioane de actiuni tranzactionate. SIF 5, care a avut cel mai mare rulaj, schimbandu-se la 2,9 milioane de actiuni a ramas in urma la castig, avand numai un plus de 3,68%.
Cea mai tranzactionata actiune a fost Banca Transilvania care dupa publicarea datelor financiare a castigat 2,42%. Valoarea tranzactiilor a fost de 53,6 miliarde de lei (1,4 mil euro), pretul de inchidere fiind de 12.700 de lei.
BRD a cosemnat un plus de 1,46% recumparand o parte din pierderile inregistrate in ultimele sedinte. Rompetrol Rafinare (Petromidia) a inchis la 1.200 de lei avand un plus de 30 de lei fata de sedinta anterioara.
Petromidia a intrerupt trendul de scadere din ultimele trei sedinte cand a coborat de la un maxim de 1.280 de lei pana la 1.160 de lei.
Impactul a urcat cu 1,1% mentinandu-si pozitia solida din ultimele sedinte.
Pe nesimtite Policolor si-a croit drum in topul castigurilor. Ieri, producatorul de vopsele a mai adus investitorilor un plus de 8% ajungand la 14.900 de lei. In toamna Policolor era cotata la 6.000 de lei.
Ieri pe bursa s-au tranzactionat 66 de actiuni, 51 au crescut, 8 au avut un pret neschimbat, iar 7 au scazut. Capitalizarea intregii burse a ajuns la 8,9 miliarde de euro.
Pragul la SIF-uri, din nou in discutie la CNVM
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) pregateste o instructiune care are putea schimba limitarile privind detinerile de actiuni si privind dreptul de vot al actionarilor prezente in statutele societatiloe de investitii financiare (SIF). Actul normativ se va referi la modalitatea de desfasurare a Adunarilor Generale ale Actionarilor de la SIF-uri din primavara acestui an, care vor aproba situatiile financiare si la modalitatea in care SIF-urile trebuie sa isi modifice statutele in conformitate cu noua legislatie a pietei de capital. Continutul instructiuni va face obiectul unei intalniri intre reprezentantii CNVM si cei a SIF-urilor, afirma surse apropiate CNVM. Pana la momentul intalnirii Comisia va trebui sa definitiveze proiectul instructiunii. Unii dintre membrii CNVM au propus ca noile norme sa modifice prevederile din statutul SIF-urilor referitoare la pragul de detinere. 'Opinia pe care am exprimat-o eu este ca prevederile privind limitatea dreptului de vot sau de detinere trebuie eliminate sau cel putin modificate pentru ca drepturile conferite de actiuni conform legii sunt limitate de prevederile din statute', a declarat pentru Ziarul Financiar Paul Miclaus, membru al CNVM. Statutele SIF-urilor prevad ca un actionar nu poate detine mai mult de 0,1% din capitalul societatii. Actiunile societatilor de investitii financiare (SIF) au inregistrat in ultimele saptamani cresteri importante fiind printre cele mai profitabile investitii din piata. Brokerii de la Bursa spun ca o eventuala ridicare a pragului de detinere ar aduce mai multi investitori pentru actiunile acestor societati, inclusiv fonduri straine de investitii si din acest motiv in ultimii ani actiunile SIF-urilor au crescut la Bursa in ultimii ani de fiecare data cand pragul de detinere a fost pus in discutie.
Actiunile Broker vin la Bursa de vineri
Actiunile societatii de intermediere pe piata de capital SSIF Broker din Cluj-Napoca vor fi tranzactionate incepand de vineri la Bursa de valori. Broker va fi prima societate de intermediere care isi listeaza propriile actiuni pe piata. Broker a derulat in toamna anului trecut o oferta publica de actiuni la pretul de 15.500 de lei. Analistii de la Bursa se asteapta ca actiunile Broker sa fie tranzactionate la preturi substantial mai mari decat cele la care au fost oferite public datorita faptului ca oferta publica de actiuni a fost suprasubscrisa de trei ori, dar si pentru ca Bursa a inregistrat in ultimele luni cresteri importante ale cotatiilor si ale volumului de tranzactionare. Vlad Nicolaescu
Piata RASDAQ
Piata Rasdaq a realizat si ieri un rulaj ridicat, de 134 miliarde lei (3,59 mil. de euro), la acest lucru contribuind cele patru tranzactii speciale efectuate cu titlurile Biofarm, in valoare de aproape 50 de miliarde lei (1,33 mil. de euro).
Toate cele 4 tranzactii speciale s-au realizat la pretul de 4.400 lei/actiune, dupa ce, luni, actiunile producatorului de medicamente au facut obiectul a inca trei tranzactii speciale, desfasurate la pretul de 4.000 lei/actiune. In piata, cotatia titlurilor Biofarm a atins un maxim de 6.500 lei/actiune, inregistrand la nivelul cursului mediu, de 6.130 lei/actiune, o apreciere de 4,87%, fata de sedinta anterioara. Trendul de crestere din ultimele zile a continuat astfel si ieri.
In ultimul timp, SIF Oltenia si SIF Banat-Crisana si-au indreptat atentia spre Biofarm, achizionand recent pachete de actiuni de 10% respectiv 2% din capitalul societatii.
Prin tranzactiile speciale de ieri a fost transferat inca un pachet de 4% din capitalul social al producatorului de medicamente, la aceste operatiuni adaugandu-se 72 de tranzactii comune, in valoare de 2,3 miliarde de euro.
In piata, cel mai tranzactionate actiuni au fost Neptun Campina, operatiunile efectuate cu titlurile acestei societati insumand aproape 26 de miliarde de lei. Prin cele 50 de tranzactii s-a transferat un pachet de 3% din capitalul social al companiei. Cotatia a oscilat intre 460.000 lei si 490.000 lei, inchizand la 480.000 lei/actiune, in scadere cu 1,3% fata de sedinta precedenta.
In atentia investitorilor s-a aflat si Argus Constanta, care a realizat ieri un rulaj de 11,27 miliarde de lei (300.000 de euro). Pe fondul unei presiuni la cumparare, cotatia a urcat, inca din prima parte a sedintei, la un maxim de 54.000 lei/actiune. Titlurile Argus s-au apreciat ieri cu 1,9%, in conditiile unui pret la inchidere de 53.500 lei/actiune. Principalii actionari ai producatorului de uleiuri vegetale sunt Vasile Leu, cu o participatie de 11,4% si SIF Oltenia, cu 10,2%.
Printr-o singura tranzactie, Anticorosiv Bucuresti a realizat cel mai mare rulaj de la Categoria a II-a, peste 7,8 miliarde lei (209.000 euro). Tranzactia s-a derulat la pretul de 137.000 lei/actiune, mai mic cu 19,41% fata de sedinta precedenta.
Pentru 2004, compania a anuntat un profit net de 585.000 euro, mai mare cu 10% (in euro) fata de cel din 2003. Principalii actionari ai societatii sunt fondul de investitii Broadhurst, cu o participatie de 45% si SIF Muntenia cu 35,4%.
Tranzactiile desfasurate cu titlurile Asirom au insumat peste 5,3 miliarde lei (142.000 euro), cotatia inchizand la 5.550 lei/actiune, cu 1,8% peste nivelul sedintei anterioare. Conform ultimei raportari, principalul actionar al societatii este Interagro, cu o participatie de 38,14%. Celelalte titluri sunt detinute de fondul de investitii Broadhurst (19,7%), Astra Romana (17,79%), Postelnicu Tiberiu Bica (11,54%) si statul (6,37%). Conform unei notificari trimise la Rasdaq, intre Ioan Niculae, patronul Interagro, si Tiberiu Postelnicu Bica exista un conflict legat de presupusa angajare a celui din urma pentru vanzarea pachetului sau de actiuni Asirom catre Niculae si revocarea ulterioara a deciziei acestuia.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 februarie 2005.' -
Deficitul comercial - 7,3 miliarde euro in 2004
Gardianul
___
Deficitul comercial s-a ridicat, anul trecut, la 7,34 miliarde euro, in crestere cu 31,4% fata de nivelul consemnat in 2003, informeaza Institutul National de Statistica. In perioada ianuarie - decembrie, Romania a realizat importuri in suma de 26,3 miliarde euro, cu 24% peste intrarile din 2003. In aceeasi perioada, exporturile au avansat cu 21,3%, pana la 18,9 miliarde euro.
In ultima luna a anului, importurile au urcat cu 35% fata de decembrie 2003, la 2,5 miliarde euro.
Sursa: Gardianul, 3 februarie 2005.
-
Topul datornicilor este dominat de firmele de stat
___
Compania Carom Onesti ocupa primul loc in topul datornicilor mari contribuabili la bugetul statului. Aceasta este urmata de societati din domeniile: minier, feroviar, constructii sau siderurgic.
Topul datornicilor la buget este dominat in continuare de societati de stat, in primii zece gasim doar trei societati private (Carom, U.C.M Resita si I.C.M.R.S. Galati). Fata de situatia publicata acum trei luni, in fruntea topului s-a produs o permutare, in sensul ca societatea onesteana a luat locul Companiei Nationale a Huilei Petrosani.
Carom in pole-position
Producatorul de cauciuc sintetic Carom Onesti, trecut in 2004 din proprietatea lui Ovidiu Tender in cea a actionarului majoritar RAFO, Balkan Petroleum, are de platit statului aproximativ 8.000 miliarde de lei, cu 1.000 de miliarde mai mult decit acum trei luni, potrivit datelor prezentate de Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).
In luna noiembrie a lui 2004, creditorii RAFO au decis cu trei voturi pentru si unul impotriva, programul de reorganizare al RAFO, care prevede fuziunea cu producatorul de cauciuc sintetic Carom si conversia in actiuni a unor datorii catre stat si alte companii de circa 16.000 miliarde de lei.
C.N. a Huilei Petrosani a coborit un loc intrucit datoriile sale au scazut cu ceva mai mult de 2.000 miliarde de lei ca urmare a procedurii de executare silita. Tabloul fruntasilor este intregit de Societatea Comerciala pentru Inchiderea si Conservarea Minelor, Termoelectrica S.A., CFR S.A., Uzina de Constructii Mecanice Resita S.A., Tractorul Brasov (toate cu datorii in crestere).
Iesiri si intrari
Clasamentul primilor zece a suferit si alte modificari. Astfel, trei dintre abonatii topului (Societatea Nationala „Tutunul Romanesc“, SIDEX Galati si Combinatul Siderurgic Resita) au disparut. Cea mai spectaculoasa iesire ii apartine SNTR, care in urma cu trei luni avea o datorie de aproape 5.
000 de miliarde de lei, iar acum mai figureaza in catastifele Finantelor cu o datorie de numai 5 miliarde de lei. Printr-un act normativ, s-au sters 1.000 de miliarde de lei. Pentru restul, compania si-a platit obligatiile restante.
Combinatul resitean a disparut complet de pe lista datornicilor, dupa ce suma de 640 miliarde de lei, reprezentind restante la bugetul statului inregistrate in septembrie 2004, au fost trecute in portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
Locul celor trei companii a fost luat de Electroputere, Intreprinderea de Constructii Montaj si Reparatii Siderurgice Galati (antreprenorul SIDEX) si de Tractorul Brasov.
Un pol datorie
Exista insa societati ale caror datorii fata de buget sint aproape nesemnificative. Dar aceste datorii fac ca firmele in cauza sa apara cot la cot pe lista contribuabililor mari cu “granzii”. Un adevarat stigmat din cauza a citorva sute de mii de lei.
Recordul in acest sens il detine firma Alcool International S.A. care datoreaza statului fabuloasa suma de 247.400 lei. Pe locul urmator se situeaza o veterana a acestui top - Gradistea IMPEX S.R.L. -, societate care datoreaza fiscului 679.789 lei. Iar pentru recuperarea sumei cu pricina s-a inceput procedura de executare silita.
Sursa: Cotidianul, 3 februarie 2005.
02.02.2005
-
Bancile numara castigurile de pe urma cresterii creditarii
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD TLV
___
Cu toate ca marjele de profit din sistem au inceput sa se reduca, BCR si Banca Transilvania, cele doua banci care au publicat rezultatele financiare pe anul trecut, au reusit sa isi majoreze profiturile prin cresterea volumului de activitate. Cea mai mare banca din sistem, BCR, cu o cota de piata de circa 30%, a anuntat ca a obtinut un profit brut de 215 milioane de euro, in crestere cu 48% in euro fata de 2003. Rentabilitatea capitalului a urcat de la 16,3% la 18,5%, iar raportul dintre costuri si venituri a scazut la 52%, fata de 59% in 2003. In urma rezultatelor financiare, BCR ar putea acorda un dividend de 4.140 de lei pe o actiune cu valoarea nominala de 10.000 de lei. La sfarsitul lui 2004 valoarea contabila a unei actiuni se ridica la 43.900 de lei (1,1 euro), in crestere cu 15,5% in lei fata de cea de la finalul anului 2003.
Activele bancii au inregistrat un plus de 1,6 miliarde de euro, ajungand la 6 miliarde de euro, in principal pe fondul majorarii surselor atrase si al acordarii de credite. Banca si-a majorat anul trecut reteaua teritoriala cu 29 de unitati, pana la 315. Statul define aproape 37% din actiuni, BERD si IFC detin 25%, cele cinci societati de investitii financiare controleaza impreuna 30% din capital, iar salariatii bancii au 8%. Salariatii au cumparat actiunile la un pret de 10.350 de lei, de peste trei ori mai mic decat valoarea contabila. BERD si IFC au platit 222 mil. USD (175 de milioane de euro) pentru 25% din actiuni, respectiv 1,1 USD pe actiune (0,9 euro sau 33.000 de lei).
Banca Transilvania, a doua banca listata la Bursa din punctul de vedere al capitalizarii, a anuntat ca a obtinut un profit net preliminat de 15,1 milioane de euro (608 miliarde de lei), in crestere cu 20% in euro fata de 2003. Activele bancii au crescut cu 90% in euro, ajungand la 656 milioane de euro. Banca a reusit astfel sa depaseasca bugetul de venituri si cheltuieli de la inceputul anului cu 4% in privinta profitului si cu 17% in privinta activelor. Cresterea activelor si a profiturilor bancii s-a datorat si faptului ca Transilvania a atras anul trecut de pe piata de capital mai multe milioane de euro prin emisiune de actiuni. Actiunile Bancii Transilvania, ca si celelalte banci de la Bursa, au adus castiguri semnificative investitorilor, sectorul bancar fiind creditat cu perspective ridicate de crestere pentru urmatorii ani. Capitalizarea bursiera a bancii a ajuns ieri la 432 milioane de euro (la 12.400 lei/actiune, pretul de inchidere), de peste trei ori mai mare fata de cea pe care o inregistra cu un an in urma.
Banca Transilvania este unul dintre putinele exemple de societati care s-au dezvoltat prin intermediul pietei de capital. Strategia aplicata in ultimii ani fiind capitalizarea profitului prin acordarea de actiuni gratuite. Cel mai mare actionar al bancii este Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) cu 15%. Doua SIF-uri, Banat-Crisana si Oltenia, detin cate 5% din capital, in timp ce SIF Moldova are o participatie de peste 2%. De asemenea, grupul de oameni de afaceri din Cluj, fondatorii bancii, controleaza un pachet semnificativ de actiuni.
A treia banca de la Bursa, Carpatica, urmeaza sa anunte rezultatele financiare pe 7 februarie. BRD, prima banca de la Bursa si a doua din sistem, inca nu a anuntat data la care va publica rezultatele financiare.
Profiturile mai mari din 2004 obtinute de banci, care s-au vazut inca din rezultatele de pe primele noua luni, vin dupa ce anul 2003 a insemnat doar cresteri usoare sau chiar scaderi pentru profiturile din sistemul bancar, in conditiile in care bancile au fost nevoite atunci sa inregistreze in contabilitate costuri suplimentare pentru riscurile de credit. De asemenea, aprecierea leului fata de euro de anul trecut ajuta bancile sa raporteze rezultate in moneda europeana mult mai bune.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 februarie 2005.
-
10% din actiunile Petrom ar putea fi vandute la Bursa
Gardianul SNP
___
Ministrul economiei, Codrut Seres, a anuntat, ieri, ca 10% din actiunile Petrom ar putea fi vandute la Bursa, in cazul in care statul va avea nevoie de bani. 'Daca va fi nevoie de fonduri, vom vinde 10% din actiunile detinute de stat la Petrom. In cazul in care nu va fi nevoie, aceste actiuni vor fi vandute peste doi ani', a declarat Seres.
Sursa: Gardianul, 2 februarie 2005.
' -
Valorificarea activelor si postprivatizarea, prioritatile sefului AVAS
Curentul
___
'O pondere semnificativa in activitatea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, aferenta anului in curs, o vor avea mai ales activitatile de valorificare a activelor statului, dar si cele de postprivatizare, deoarece portofoliul de privatizare s-a diminuat', a declarat, ieri, Gabriel Zbircea, la intalnirea pe care a avut-o cu reprezentantii Fondului Monetar Internationl si cei ai Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare. Totodata, impreuna cu delegatia FMI, alcatuita din noul negociator-sef al FMI in relatia cu Romania, Emmanuel Van Der Mensbrugghe, Graeme Justice, reprezentant rezident al FMI la Bucuresti, Nikolay Guerguiev, economist in cadrul Departamentului Europa, si Lucian Croitoru, reprezentantul Romaniei la FMI, noul presedinte al AVAS a discutat si stadiul indeplinirii prevederilor memorandumului de politici economice si financiare, cu referiri la planurile de privatizare pentru anul in curs. Discutiile purtate cu delegatia BERD, condusa de sefa misiunii, Hildegard Gacek, s-au axat cu precadere pe portofoliul de proiecte dezvoltate de BERD impreuna cu AVAS, cu accent pe privatizarea BCR. Tot ieri, Zbircea a avut si o intalnire cu reprezentantii ambasadei americane la Bucuresti, prilej cu care au fost abordate o serie de probleme referitoare la privatizarile aflate in desfasurare, dar si la posibilitatea atragerii de noi potentiali investitori americani.
Sursa: CUrentul, 2 februarie 2005.'
Pagina