23.09.2003
-
Se scutura scaunele din BCR
Evenimentul Zilei
___
Pina la semnarea acordului de vinzare-preluare a 25% din actiunile Bancii Comerciale Romane (BCR), presedintele Nicolae Danila si cei patru vicepresedinti membri ai Consiliului de Administratie vor trebui sa-si gaseasca un loc fie in conducerea executiva a bancii, fie in board-ul institutiei. Acesta este unul dintre primele efecte vizibile ale intrarii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si a International Finance Corporation (IFC) in actionariatul BCR. “Miscarea este corespunzatoare modelului occidental, in care conducerea executiva este separata de board, si a fost aplicata de BERD la Banca Transilvania, unde detine pachetul cel mai consistent de actiuni, ne-a declarat Teodor Mihaes-cu, membru in CA al BCR. Banca va fi condusa de un director general si un director general adjunct. BERD si IFC vor avea fiecare cite un reprezentant in CA si vor numi unul dintre cei doi directori executivi, sustin surse din Autoritatea pentru Privatizare.
AGA pina in octombrie
Schimbarile nu se vor opri aici, ci vor atinge si structura grupului financiar dezvoltat in jurul BCR. Se discuta posibilitatea renuntarii la afacerile de tip non-financiar, mostenite de la defuncta Bancorex, de tipul societatii Financiara, care administreaza cladirea Financial Plaza, situata in buricul Bucurestiului. Expertii BERD si cei ai IFC, divizia de investitii a Bancii Mondiale, lucreaza la definitivarea strategiei de dezvoltare a BCR in perioada ulterioara preluarii pachetului de 25% din actiunile bancii. BERD si IFC isi propun marirea profitului BCR printr-o gestionare mai eficienta a afacerii bancare. In acest scop, cele doua institutii financiare au cerut garantii pentru realizarea programelor de restructurare a bancii, sustin surse guvernamentale citate de Mediafax. Conditiile cerute de investitorii internationali vor fi fixate intr-un acord al actionarilor si in contractul privind optiunile de vinzare. Acordul actionarilor va fi semnat in perioada urmatoare, inainte de aprobarea cumpararii pachetelor de actiuni la BCR de catre board-urile institutiilor financiare internationale. Reprezentantii BERD si IFC au cerut ca noua structura a Consiliului de Administrate si a Comitetului Executiv sa fie stabilita inainte de semnarea documentelor de vinzare, fapt ce presupune ca, pina la sfirsitul lui octombrie, sa fie convocata Adunarea Generala a Actionarilor, pentru numirea noilor membri ai CA si a celor doi directori.
Stufoasa conducere a BCR
Conducerea si administrarea bancii este asigurata de Adunarea Generala a Actionarilor, Consiliul de Administratie, Comitetul de Directie, presedinte si patru vicepresedinti.
Presedintele Nicolae Danila si vicepresedintii Ion Nitu, Natalita Hurduc, Ilie Mihai si Eugen Cirstea sint membri in CA. Din Consiliul de Administratie mai fac parte Florin Georgescu, Iozsef Birtalan, Ionel Desmireanu, Mihai Fercala si Teodor Mihaescu. Ultimii doi reprezinta cele cinci Societati de Investitii Financiare (SIF) care detin, impreuna, 30% din BCR.
Sursa: Evenimentul Zilei, 23 septembrie 2003. -
Halliburton merge pe mina lui Tender si in Irak
Evenimentul Zilei EPT
___
Grupul Energetic Tender (GET) si Electroputere Craiova ar putea fi primele companii romanesti care vor lucra in Irak, ca subcontractori pentru Halliburton, compania americana care a obtinut cel mai mare contract guvernamental de reconstructie. “Cred ca putem folosi Grupul Tender ca subcontractor in Irak”, a declarat ieri Robert “Randy” Harl , presedintele KBR, divizia de servicii a Halliburton. Randy Harl a venit in Romania la sfirsitul saptaminii trecute, special pentru a vedea oportunitatile pe care le ofera piata romaneasca de produse si servicii care ar putea fi subcontractate pentru Irak.
“Acesta a fost primul pas facut pentru a intelege ce am putea si ce nu am putea face in Romania. Fiecare proiect urmeaza sa fie analizat de specialistii nostri. Echipele vor sosi in Romania in urmatoarele doua saptamini”, a explicat directorul executiv al KBR. Deja Harl crede ca transformatoarele fabricate de Electroputere Craiova si cazanele produse de Vulcan, una dintre componentele GET, corespund cerintelor pentru Irak. Tender, principala societate a GET, a fost aleasa de Halliburton pentru a forma un consortiu care sa participe si la privatizarea SNP Petrom. Planurile pentru Romania vizeaza doua directii, a mai spus oficialul Halliburton.
Pe de o parte, compania este interesata de produsele si serviciile fabricate in Romania care pot fi folosite in Irak, iar cea de-a doua directie vizeaza investitiile in care s-ar putea implica Halliburton, prin divizia de servicii. Prima constatare a lui Harl, in cursul vizitei, a fost ca drumurile au nevoie urgenta de modernizari, dar trebuie gasite formulele de finantare - interna si externa - potrivite. Desi divizia de servicii KBR nu este implicata in privatizarea SNP, vizita oficialului Halliburton nu poate decit sa demonstreze interesul in crestere al Halliburton pentru piata romaneasca, dar si intentia de a-si consolida prezenta in economiile din centrul si estul Europei. “Ne concentram acum pe Romania, dar avem afaceri si in Cehia, Bosnia-Hertegovina, Azerbaidjan sau Kazahstan”, a spus Randy Harl.
Saptamina trecuta, in timp ce divizia de petrol a Halliburton depunea scrisoarea de interes pentru privatizarea Petrom, KBR semna o intelegere cu un grup de rafinarii din Polonia, pentru construirea unei fabrici de purificare a reziduurilor petroliere. Investitia in sectorul energetic din Polonia a fost estimata la 540 de milioane dolari.
Sursa: Evenimentul Zilei, 23 septembrie 2003.
22.09.2003
-
Aurel Albu detine 9,9% din Carpatica
ZF RO - FONDURI MUTUALE BCC
___
Unul din actionarii Bancii Comerciale Carpatica, Aurel Albu si-a marit cota detinuta la banca in urma unor tranzactii realizate la Bursa Electronica RASDAQ. Albu detinea cu cateva zile in urma 5,3% din actiunile bancii, iar detinerea raportata la finalul saptamanii este de 9,9%. Valoarea actiunilor cumparate de acesta se ridica la aproximativ 35,5 miliarde de lei, putin peste un milion de dolari. Legislatia pietei de capital interzice unui actionar sa depaseasca o cota de 10% din actiunile unei companii fara a lansa o oferta publica de cumparare.
Actiunile bancii au fost si vineri cele mai tranzactionate de pe piata RASDAQ, cu operatiuni in valoare de 692 milioane de lei. Singura tranzactie a zilei s-a realizat la 19.000 lei/actiune, pret identic cu pretul anterior.
Actiunile Carpatica au inregistrat o crestere semnificativa a valorii tranzactiilor de la inceputul verii, de atunci s-au transferat pachete de actiuni reprezentand aproximativ 7,5% din actiunile bancii. Carpatica urmeaza sa isi majoreze pana la finalul acestui an capitalul social cu 100 miliarde de lei prin includerea rezervelor.
Cel mai important actionar al bancii este grupul de firme controlat de Ilie Carabulea, un om de afaceri din Sibiu, care detine firmele Atlassib care activeaza in domenii ca transport de persoane intern si extern sau asigurari.
Banca Comerciala Carpatica inaugureaza astazi doua noi sucursale, la Miercurea Ciuc si la Campina, reteaua teritoriala ajungand astfel la 35 de unitati functionale. Noile sucursale ofera, potrivit informatiilor bancii, intreaga gama de produse si servicii, de la depozite pana la credite sau carduri. Pana la sfarsitul anului, BCC va inaugura noi sucursale in municipiile Piatra Neamt si Suceava, si cea de-a doua unitate operativa din Craiova. Strategia bancii vizeaza in egala masura clientii persoane fizice, dar si intreprinderile mici si mijlocii.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 septembrie 2003. -
Guvernul discuta saptamana aceasta detaliile vanzarii a 25% din BCR
Curierul National EBS LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Memorandumul privind elementele esentiale ale tranzactiei prin care Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC) vor prelua 25% din capitalul BCR plus doua actiuni va fi supus aprobarii Guvernului in sedinta din 25 septembrie.
Comisia de Privatizare a BCR a incheiat, joi, negocierile cu BERD si IFC privind termenii generali ai tranzactiei pentru preluarea prin negociere directa a unui pachet de 25% din actiunile bancii, se arata intr-un comunicat al APAPS remis agentiei Mediafax.
Tranzactia va fi aprobata, in luna octombrie, de catre board-urile celor doua institutii internationale.
'Pe aceasta baza, in perioada imediat urmatoare, comisia de privatizare a BCR, impreuna cu cele doua institutii financiare, vor definitiva toate documentele tranzactiei, in asa fel incat la inceputul lunii noiembrie, cu prilejul vizitei la Bucuresti a presedintelui BERD, contractul de privatizare sa poata fi semnat', se arata in comunicat.
Presedintele Comisiei de Privatizare si al APAPS, Ovidiu Musetescu, a declarat ca privatizarea BCR este practic incheiata o data cu finalizarea negocierilor cu BERD si IFC, urmand ca in urmatoarele saptamani sa fie definitivate doar aspectele tehnice si de forma ale documentelor tranzactiei.
'Astfel, una dar si cea mai importanta dintre conditionalitatile asumate de Guvern cu institutiile financiare internationale si Comisia Europeana, privatizarea BCR, poate fi considerata indeplinita', a spus Ovidiu Musetescu.
BERD si IFC vor plati intre 220 si 225 de milioane de dolari pentru pachetul de 25% din capitalul BCR plus doua actiuni, au declarat pentru MEDIAFAX surse din APAPS.
'Pretul oferit nu este foarte mare, dar s-a pus conditia ca dividendele aferente anului 2003 sa ramana Autoritatii pentru Privatizare', au adaugat sursele citate.
La o valoare de 225 de milioane de dolari pentru 25% din actiuni, pretul pe actiune platit de BERD si IFC se situeaza la 1,13 dolari, peste 38.000 de lei.
Potrivit strategiei de privatizare, un pachet de 8% din actiunile BCR urmeaza sa fie vandut prin negociere directa, fara selectie de oferte, salariatilor si pensionarilor al caror ultim loc de munca a fost in banca. Contractul cu cele doua institutii internationale prevede doua clauze de rascumparare. APAPS poate solicita rascumpararea in cazul identificarii unui investitor strategic, iar BERD si IFC pot avea aceeasi optiune dupa un termen de trei ani.
Potrivit strategiei, intentia finala este ca un pachet de cel putin 51% din capitalul social total al BCR sa fie vandut catre un investitor strategic, institutie financiar-bancara internationala reputata sau catre un grup de investitori strategici din care sa faca parte cel putin o institutie financiar-bancara internationala de renume.
Pretul minim de vanzare pentru o actiune din pachetul majoritar de actiuni nu va putea fi mai mic decat cel platit pentru rascumpararea totala sau partiala a actiunilor vandute catre BERD si IFC.
Strategia de privatizare a fost modificata dupa ce anul trecut APAPS a inregistrat doua esecuri in incercarea de a atrage investitori strategici. Fiind o conditie in acordul cu FMI, autoritatile au decis sa inceapa procesul de privatizare prin cresterea cotei destinate BERD si IFC de la 10% la 25%.
Sursa: Curierul National, 22 septembrie 2003.' -
Bursa de Valori - sesizata sa investigheze vanzarea de catre SIF Transilvania a 10% din Eforie Nord
___
Conducerea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) a fost sesizata de un investitor sa verifice legalitatea unor tranzactii susceptibile de a fi fost incheiate pe baza unor informatii confidentiale, una dintre cele mai grave infractiuni pe piata de capital.
In data de 16 septembrie a.c. au avut loc, in ultimele minute ale sedintei bursiere, doua tranzactii consecutive cu actiuni ale emitentului Eforie Nord SA, prin care SIF Transilvania a vandut un numar de 7.185.000 actiuni, reprezentand aproximativ 10% din capitalul social al Eforie.
Astfel, la ora 14, 12 min. si 43 sec., un pachet de 3.592.500 actiuni, reprezentand 4,9% din capitalul social al Eforie Nord, si-a gasit cumparator, iar peste numai 38 secunde (!) un alt pachet cu acelasi numar de actiuni ca primul si-a gasit imediat cumparator.
Pentru un observator al pietei, semnele de intrebare ar fi aparut imediat, in conditiile in care tranzactiile cu actiuni ale Eforie Nord nu depasesc 20 milioane lei/zi. 'Aceasta tranzactie a fost facuta in timp ce Eforie Nord (simbol bursier - EFO) este in proces de fuziune (cu societatile Saturn, Venus, Miorita Estival si Carmen Silva Eforie Sud - n.r.), iar toate informatiile nu sunt inca publice, dar sunt cunoscute de consiliul de administratie al societatii (Eforie Nord - n.r.), condus de Dan Simionescu, care are si calitatea de director al SIF Transilvania', se arata in sesizarea trimisa conducerii BVB.
Decizia de fuziune a Eforie Nord cu societatile mai sus-amintite s-a luat in urma cu mai bine de un an. Dar, doar cu o saptamana inaintea tranzactiei mentionate anterior, proiectul de fuziune, semnat chiar de Dan Simionescu, a fost trimis la Registrul Comertului, practic acesta fiind ultimul pas inainte ca fuziunea sa devina efectiva. Cat timp aceasta informatie nu este cunoscuta de restul pietei (fuziunea devine oficiala doar in momentul publicarii in Monitorul Oficial), exista serioase suspiciuni ca pretul la care s-au incheiat tranzactiile nu este cel 'al pietei'.
In felul acesta, interesele actionarilor SIF Transilvania pot fi prejudiciate. Potrivit actualei legislatii a pietei de capital, informatiile privilegiate reprezinta 'informatiile de orice natura privitoare la un emitent sau la oricare dintre valorile mobiliare emise de acesta, inaccesibile publicului sau care nu au devenit inca publice si a caror divulgare ar putea influenta pretul sau alte aspecte ale operatiunilor cu valori mobiliare ale emitentului sau ale persoanelor afiliate'.
Referitor la protectia investitorilor, legea valorilor mobiliare prevede ca 'este interzisa folosirea in mod abuziv a pozitiei detinute de actionari sau a calitatii de administrator sau de angajat al societatii prin recurgerea la fapte neloiale sau frauduloase care au ca obiect sau efect lezarea drepturilor privind valorile mobiliare si a altor instrumente detinute, precum si prejudicierea detinatorilor acestora'.
Sesizarea trimisa conducerii BVB mai arata ca 'pentru a avea o imagine reala a caracterului fraudulos al acestei operatiuni, faceti raportul dintre pretul platit de SIF Transilvania pe actiunile societatii Miorita Estival 2002 SA (peste 1.000.000 dolari) care urmeaza sa fie absorbita de Eforie Nord SA si pachetul de aproape 10% instrainat din Eforie Nord SA (circa 600.000 dolari - n. red.)'.
Directorul general al BVB, Stere Farmache, ne-a declarat: 'Este de vazut in ce masura au existat sau nu informatii confidentiale. Cazul presupune o investigatie, iar aceasta tine de atributiile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Din punct de vedere strict al tranzactiilor, acestea s-au desfasurat conform cu procedurile bursiere'.
Sursa: Adevarul, 22 septembrie 2003.'
19.09.2003
-
Energy Holding si Rompetrol vor sa produca energie pe aripile vantului
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Compania Energy Holding, activa pana acum in comertul cu energie, consultanta si proiectare, si grupul petrolier Rompetrol au in vedere formarea unui nou producator de energie pe piata romaneasca prin dezvoltarea unui proiect de producere de energie eoliana la Agigea - Midia. Cele doua companii vor sa finanteze in acest sens un proiect, estimat pe piata acum la minim 25-30 mil. euro, primele cantitati de energie urmand sa fie livrate incepand din 2005, potrivit unor surse apropiate discutiilor.
'In principiu, este vorba de o investitie finantata in regim de 50%-50% de catre Energy Holding si Rompetrol, insa cotele de participatie in proiect urmeaza sa fie stabilite dupa finalizarea studiului de fezabilitate. Pentru a produce o energie vandabila, este necesara instalarea a 20 - 30 de turbine eoliene, fiecare cu o putere de aproximativ 750 KW (0,75 MW)', au spus sursele citate. Pe piata, valoarea unui MW instalat este de aproximativ 1 - 1,2 milioane euro.
Valoarea proiectului si solutiile de finantare vor fi stabilite in urma finalizarii studiului de fezabilitate, estimata pentru primavara anului viitor, spun reprezentantii Energy Holding.
'Energy Holding este implicata permanent in identificarea si punerea in practica a proiectelor de utilizare a surselor de energie curate, cum sunt si centralele eoliene. Acest proiect nu va avea nici un impact asupra emisiilor de dioxid de carbon din Romania, dovedind astfel angajamentul nostru fata de promovarea dezvoltarii durabile a sectorului energetic romanesc', a declarat Nicolae Bogdan Buzaianu, presedintele Energy Holding. Pentru companie, unul dintre cei mai activi furnizori de energie de pe piata liberalizata a energiei, va insemna o extindere a portofoliului de afaceri pe piata interna cu inca o veriga - producerea de energie.
De cealalta parte, Rompetrol este unul din marii consumatori industriali de energie si gaze de pe piata romaneasca.
Conducerea grupului a stabilit ca tinta scaderea costurilor de prelucrare pe tona de titei la Petromidia de la 20 $ la 15 $ pana in 2005, context in care are nevoie de o reducere a costurilor, inclusiv a celor cu utilitatile (energie si gaze). Proiectul eolian ar putea insemna pentru Rompetrol una din sursele de acoperire a consumului propriu sau venituri din vanzarea energiei produse.
'Va fi creata o entitate separata in care grupul Rompetrol va avea actiuni. Cate? Discutiile sunt inca la inceput depinde de valoarea capitalului social al acesteia (n.r. - a viitoarei societati). Energia produsa va fi livrata fie catre rafinaria Petromidia, fie in sistemul energetic national', explica Eric Chis, vicepresedinte in cadrul grupului Rompetrol, responsabil cu achizitiile si dezvoltarea. Actualul furnizor de energie pentru Petromidia este chiar Energy Holding.
Furnizorul de energie va semna, la finele lui noiembrie, un memorandum de intelegere cu societatea franceza Jeumont SA, parte a grupului franco-german Framatome ANP, in vederea utilizarii tehnologiei Jeumont in proiectul eolian.
Compania va cumpara, in curand, un sistem automatizat de masurare a parametrilor vantului din zona Agigea-Midia, investitie de peste 50 mii euro si parte a studiului de fezabilitate.
Potrivit unor statistici, Romania are 1 MW instalat in energie eoliana din cei 31.128 MW la nivel mondial. Pe langa ratificarea protocolului de la Kyoto, autoritatile au inceput sa faca pasi concreti pentru incurajarea investitiilor in zona producerii de electricitate din surse regenerabile (energie hidro, eoliana, solara), prin emiterea unei hotarari de guvern in aprilie.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 septembrie 2003.' -
Reuters: Vanzarea Petrom-element cheie al acordurilor Romaniei cu liderii internationali
Curierul National SNP
___
Vanzarea pachetului majoritar de actiuni de la Petrom unui investitor strategic sau unui consortiu de investitori ar putea aduce pana la un miliard de dolari si reprezinta un element cheie al acordurilor cu liderii internationali ale acestei tari balcanice, noteaza Reuters.
Privatizarea Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom este considerata un test pentru a se vedea daca Romania post-comunista este de acord sa renunte la unitati strategice si ar putea atrage interesul companiilor mari din regiune, care vor sa se extinda pe o piata in continua crestere. Printre companiile interesate de SNP se afla LukOil, MOL, OMV. Petrom produce sase milioane de tone de titei si 6,1 milioane de metri cubi de gaz pe an.
SNP a obtinut, in primele sase luni, un profit net de 869,2 miliarde de lei, inferior celui de 877,5 miliarde de lei realizat in perioada corespunzatoare a anului trecut. La sfarsitul lunii iulie, guvernul a aprobat strategia de privatizare a SNP, stabilind ca procesul sa fie realizat prin vanzarea directa a 33,34% din actiuni catre un investitor strategic, participatia acestuia la capitalul social al companiei petroliere crescand, concomitent, la 51%, printr-o majorare de capital.
Se prevede incheierea vanzarii pana la sfarsitul lunii martie a anului viitor. Ministerul Economiei si Comertului, care detine un pachet de 92,96% din actiunile SNP Petrom, a indicat ca firmele sau consortiile interesate de preluarea pachetului majoritar de actiuni detinut de stat sunt obligate sa fi obtinut, in ultimii trei ani, venituri anuale din sectorul de petrol si gaze de cel putin un miliard de dolari, respectiv 1,3 miliarde de dolari. De asemenea, Guvernul a decis ca un pachet de pana la 5% din capitalul societatii petroliere sa poata fi atribuit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), prin exercitarea de catre institutia financiara a optiunii de conversie in actiuni a creditului de 150 milioane de dolari acordat Petrom in 2002.
Sursa: Curierul National, 19 septembrie 2003. -
Bursa de Valori Bucuresti - o prezenta neglijabila in peisajul burselor est-europene
Adevarul
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) se situeaza pe locul 8 din punct de vedere al capitalizarii, intr-un clasament care cuprinde 15 burse din tari ale Europei de Est. Pe primul loc se afla bursa din Polonia, cu o capitalizare bursiera de peste 27 miliarde dolari (si tranzactii anuale de circa 16,6 miliarde dolari), urmata de Cehia - cu peste 26 miliarde dolari (tranzactii de peste 55 miliarde dolari) si Ungaria cu 13 miliarde dolari (tranzactii de peste 14 miliarde dolari).
Pe ultimele locuri din punct de vedere al capitalizarii se gasesc state ca Moldova (cu 409 milioane dolari), Bulgaria (123 milioane dolari) si Ucraina (26 milioane dolari). 'Bursele din Cehia, Polonia si Ungaria sunt cele mai importante din Europa de Est, atat din punct de vedere al capitalizarii, cat si din punct de vedere al tranzactiilor', spune analistul Razvan Pasol. 'Cu o capitalizare de 3,2 miliarde dolari si o valoare a tranzactiilor de pana in 300 milioane dolari, BVB este o prezenta neglijabila in peisajul burselor est-europene', spune Pasol.
Din punct de vedere al tipurilor de instrumente tranzactionate, Ungaria are cea mai dezvoltata bursa din Europa de Est, investitorii dispunand de o mare varietate de instrumente, de la actiuni, obligatiuni, titluri de stat si fonduri de investitii pana la contracte futures si options, spune Pasol. Si cei care joaca pe bursa poloneza au multiple oportunitati de plasament, aceasta bursa introducand la tranzactionare si un instrument care urmareste in timp real evolutia indicelui oficial WIG (corespunzator indicelui BET al BVB). 'Bursele poloneza si cea ungara sunt singurele care se apropie de bursele vestice din punct de vedere al instrumentelor tranzactionate, restul burselor est-europene oferind in general numai actiuni si obligatiuni investitorilor', afirma Pasol.
Totusi, chiar si in aceste conditii, cele mai multe burse se situeaza inaintea BVB, intrucat pun la dispozitie investitorilor o serie de instrumente cu venit fix (obligatiuni de stat, municipale, ipotecare, corporatiste si bancare, titluri de stat, titluri de valoare). 'Aceste instrumente inregistreaza o lichiditate apreciabila, neavand doar un rol decorativ asa cum se intampla cu obligatiunile listate la BVB', este de parere Pasol. Analistii considera ca pretul actiunilor listate pe pietele bursiere din Europa de Est nu a crescut in mod spectaculos in 2002, pentru majoritatea dintre acestea indicele oficial inregistrand cresteri sub 20%. 'Este un trend care s-a consolidat in ultimii ani, pentru ca rentabilitatea investitiilor pe pietele cele mai dezvoltate din Europa de Est este in scadere', completeaza Pasol, care adauga ca aceasta scadere urmeaza unor cresteri spectaculoase inregistrate in urma cu 5-6 ani, cresteri comparabile cu cele inregistrate de BVB in ultimii ani. De altfel, se pare ca pietele mai putin dezvoltate - Romania, Bulgaria, Estonia - au consemnat cele mai mari cresteri in 2002.
Sursa: Adevarul, 19 septembrie 2003.'
18.09.2003
-
Revenirea vanzarilor de bere, sustinuta puternic de producatorii independenti
Romania libera BRM
___
Unele fabrici au inregistrat cresteri record de 49-64%
Cresterea cu peste 9,4% a vanzarilor de bere pe primele opt luni ale acestui an prefigureaza, in cazul in care ritmul va fi mentinut pana la sfarsitul anului 2003, posibilitatea reatingerii maximului din 2000 de aproape 12,7 milioane hectolitri de bere vanduta consumatorilor romani. Astfel, industria berii din tara noastra isi revine dupa doi ani de scadere si stagnare, puse pe seama conditiilor nefavorabile de mediu. Ceea ce este cu adevarat interesant e insa faptul ca in acest an contribuie semnificativ la cresterea generala majorarea vanzarilor fabricilor de bere independente care nu au fost achizitionate de cele patru multinationale ce domina industria romaneasca de profil.
Principalul jucator, Brau Union Romania (compania sa mama fiind achizitionata in cursul acestei veri de gigantul Heineken), care detine mai mult de o treime din piata, a avut o crestere totala sub media generala de 7%. Austriecii de la Brau Union (care inseamna marcile Golden Brau, Silva, Ciuc, G?sser, Schlossgold, Bucegi, Kaiser) au reusit sa vanda in primele opt luni ale anului curent 3,12 milioane hectolitri de bere, fata de doar 2,9 milioane hectolitri in perioada similara a anului trecut. Daca este luat in calcul doar sezonul de vara (iunie-august 2003), Brau Union a fost intr-o crestere vizibila, peste media pietei. 'Vanzarile de bere in sezonul 2003 (iunie-august - n.n.) au fost de aproximativ 4,96 milioane hectolitri, cu 12,5% mai mult decat in sezonul 2002. Vanzarile Brau Union Romania in sezonul 2003 au depasit cresterea pietei. Vanzarile companiei au fost de 1,68 milioane hectolitri, cu 14,9% mai mari decat vanzarile din sezonul 2002. Astfel, Brau Union Romania a avut in acest sezon o cota de piata de 33,8%, fata de 33,2% in sezonul 2002. Rezultatele din acest an confirma sezonalitatea consumului de bere si faptul ca berea este consumata in principal pentru caracteristica sa de a satisface setea. Cresterea consumului si implicit a vanzarile de bere se datoreaza, in cea mai mare masura, vremii favorabile si temperaturilor ridicate din aceasta vara. Tendinta care a marcat acest sezon a fost cresterea consumului de bere in ambalaj nereturnabil: sticla de plastic si doza', au aratat oficialii Brau Union.
Vedeta in grupul celor patru multinationale este Interbrew Romania (cu marcile Stella Artois, Beck's, Bergenbier, Hophen Konig, Noroc, Efes Pilsener, Caraiman, Aramia), care a inregistrat o crestere pe primele opt luni de 34%. Astfel, Interbrew depaseste o cota de piata de 15%, trecand pe locul doi in topul marilor producatori in locul Companiei Nationale de Bere (grupul SABMiller), a carei cota de piata a scazut de la 15,1% in primele opt luni din 2002 la 14,9% in perioada similara a anului curent. In cifre absolute, vanzarile de bere ale Companiei Nationale de Bere au fost totusi cu 16% mai mari decat in urma cu un an. Tuborg a contabilizat o crestere de 22% pana acum, majorandu-si cota de piata de la 6,3% la 6,8%.
In clasamentul general al vanzarilor, imediat in spatele lui Tuborg, au urcat puternic doi producatori independenti. Astfel, Bere Mures (producator axat preponderent pe berea ambalata la PET si care a investit foarte putin in promovare) a urcat la o cota de piata de 6,7%, fata de doar 4,9% in urma cu un an. Bere Mures a reusit sa-si creasca vanzarilor cu 64%, de la 383.000 hectolitri pe primele opt luni din 2002 la peste 629.000 hectolitri in acest an. Aurora Brasov, cu o crestere de 23%, este pe al saselea loc in topul producatorilor, avand o cota de piata de 5,1% (fata de 4,9% in perioada similara din 2002). Cresteri substantiale ale vanzarilor au mai contabilizat Trei Stejari Sibiu (+49%), Ardealul Aiud (+37%), Robema Rosiori (+36%), Martens Galati (+27%).
Pentru berea la sticla cele mai mari cresteri procentuale au fost la Bere Mures (+63%), Trei Stejari Sibiu (+49%), Interbrew (+37%), Robema (+36%), Aurora (+35%) si Martens. Gadul absolut este detinut de Ardealul SA, care si-a crescut vanzarile de mai bine de patru ori. La mare distanta vin Bere Mures, cu un plus de 79%, si Trei Stejari Sibiu, cu o crestere de 56%.
Potrivit aprecierilor analistilor acestui sector, piata romaneasca a berii mai are totusi un potential semnificativ de crestere. 'Comparativ cu celelalte tari europene, consumul de bere in Romania se mentine inca la cote reduse. In prezent, consumul mediu de bere in Romania este de 54 litri pe cap de locuitor, in conditiile in care in Cehia, de pilda, se situeaza la 156 litri, in Austria la 109 litri, in Slovacia la 91 litri iar in Ungaria la 76 litri. Cauzele pentru nivelul relativ redus al consumului de bere sunt multiple si merg de la obiceiurile de consum ale romanilor pana la cauze strict economice, cum ar fi puterea redusa de cumparare a consumatorului si ponderea ridicata a cheltuielilor cu intretinerea locuintei, in special iarna', au apreciat specialistii din domeniu. Ei mai considera ca o alta caracteristica a pietei romanesti este aglomeratia de marci, fiind asteptata in viitor o decantare a marcilor. 'Practic nu exista segment al pietei care sa nu fi fost atacat. Totusi, se pot lua in calcul anumite nise de piata, cum ar fi cea a bauturilor mix - combinatii de bere cu cola sau alte sucuri', este o alta apreciere.
Pe ansamblu, segmentul de bere ieftina a crescut cu aproape 2% iar cel al berii ambalate la PET cu 143%. Consumul de bere la doza de aluminiu s-a majorat cu 42%.
Sursa: Romania Libera, 18 septembrie 2003.' -
O singura oferta pentru Petrom. Mai sunt 48 de ore
Cotidianul SNP
___
Cu doua zile inainte de expirarea termenului de depunere a ofertelor pentru cumpararea pachetului de 33% din actiunile Petrom, singura scrisoare de intentie a venit din partea consortiului ruso-britanic TNK-British Petroleum (BP), a anuntat, ieri, ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu. „Am primit o singura solicitare pentru Petrom, de la TNK-BP, o companie foarte mare, cu o cifra anuala de afaceri de 6 miliarde de dolari“, a afirmat oficialul MEC. Ofertantul pentru Petrom este a treia companie petroliera ca marime din Rusia, dupa Lukoil si IukosSibneft, iar capitalul social este detinut in proportii egale de societatile din Rusia si de British Petroleum. Un aspect important in negocieri este reprezentat de faptul ca TNK-BP beneficiaza de rezerve substantiale de titei in zona caspica, ceea ce, in opinia lui Dan Ioan Popescu, este „un atu pe care aceasta societate il are“.
Desi ministrul sustine ca si alte companii, cum ar fi Lukoil si MOL, si-au exprimat interesul pentru privatizarea Petrom, acestea nu au depus inca nici o oferta concreta. El a reamintit ca o serie de alte companii si-au exprimat interesul privind participarea la privatizarea Petrom, printre care a enumerat grupurile Lukoil - Rusia, OMV - Austria, MOL - Ungaria, o companie poloneza si cateva companii din SUA. „Suntem contactati telefonic si asteptam sa fie depuse si alte solicitari, fiind foarte multe societati care si-au exprimat interesul pentru aceasta privatizare“, a mentionat Dan Ioan Popescu.
Contactati telefonic, reprezentantii Lukoil Romania afirma ca grupul nu si-a schimbat intentia de a participa la aceasta privatizare, numai ca vrea sa depuna oferta cea mai atractiva si eficienta. Oficialii Lukoil Romania sustin ca decizia de a nu grabi depunerea unei oferte se datoreaza declaratiei facute, ieri, de ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, potrivit caruia data privatizarii nu ar trebui sa fie batuta in cuie. Declaratiile ministrului i-au indreptatit pe reprezentantii Lukoil sa creada ca va urma o decizie a Executivului privind prelungirea termenului de depunere a ofertelor. Pe de alta parte, Horia Florescu, director de marketing in cadrul OMV, declara ca reprezentanta romaneasca nu are nici o informatie pana la aceasta ora despre intentiile companiei austriece.
Anuntul facut de Dan Ioan Popescu pune capat speculatiilor privind participarea la privatizarea Petrom a unor oameni de afaceri romani, cum ar fi Ovidiu Tender in colaborare cu firma americana Halliburton, sau Dinu Patriciu prin alianta Rompetrol-OMV. Privatizarea Petrom a fost abordata si in presa rusa, unde a aparut o lunga lista a posibililor ofertanti pentru Petrom. O varianta vehiculata a fost crearea unui consortiu format din companiile petroliere MOL (Ungaria), OMV (Austria) si Lukoil (Rusia). Pe lista potentialilor cumparatori ai SNP Petrom au figurat, de-a lungul timpului, Chevron Texaco, Gazprom, Total, Royal Dutch/Shell, ENI, Gaz de France, RuhrGas (Germania), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Hellenic Petroleum (Grecia), toate aceste companii internationale avand interese strategice in regiune.
Potrivit lui Dan Ioan Popescu, procesul de trecere in proprietate privata a SNP Petrom este ireversibil si ar putea fi finalizat pana la data de 31 martie 2004, statul avansand suma de un miliard de dolari pentru pachetul scos la vanzare. Etapa de depunere a scrisorilor de intentie va fi urmata de analiza expresiilor de interes, iar, pana la sfarsitul lunii noiembrie, vor fi depuse scrisorile neangajante. In luna august, Guvernul a scos la vanzare 33,34% din capitalul companiei petroliere, cumparatorul urmand sa mareasca participatia la 51% din actiuni, printr-o majorare de capital.
Sursa: Cotidianul, 18 septembrie 2003.
Pagina