23.08.2007
-
Concedieri de personal si vanzari de active - solutia AVAS pentru 14 companii din portofoliu
Gandul
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a adoptat masuri de restructurare pentru cele 28 de societati a caror intrare in insolventa a fost amanata, la inceputul acestui an, cu sase luni, pana la jumatatea lunii august. Dintre acestea, 14 firme efectueaza disponibilizari de personal si vand activele functionale. Pe lista se afla Tractorul Brasov, Rulmentul Brasov si firmele de pe platforma Nitramonia Fagaras - Nitrofertilizer, Nitroexplosives, Nitroservice, Nitrotrans si Nitrocontrol.
Lista este intregita de societatile Abrom Birlad, ICEFS Savinesti, Petrotrans Ploiesti, Terom Iasi, Toptherm Ghimbav, UVCP Turnu Magurele si Menarom Galati. Restructurarea totala a celor 14 firme vizeaza in principal disponibilizari de personal, cu acordarea de plati compensatorii, si vanzarea fluxurilor viabile, prin lichidare voluntara, se arata intr-un comunicat al AVAS. Institutia mentioneaza ca, din punct de vedere economic, lichidarea voluntara este preferabila insolventei.
In ceea ce priveste celelalte societati pentru care a fost amanata insolventa, acestea fie sunt in proces de privatizare, fie au in derulare programe de restructurare. Astfel, Electroputere Craiova si Santierul Naval Mangalia au ajuns in faza finala a negocierilor cu ofertantii selectati, pentru incheierea contractului de privatizare. Pentru Foradex Bucuresti, AVAS a aprobat deja finalizarea procedurilor de trecere in proprietate privata. Pentru alte sapte firme, institutia urmareste derularea unor programe de restructurare. Este vorba despre Ciprom Ploiesti, Plafar Bucuresti, Constructii Aeronautice Ghimbav, Uzina Mecanica Orastie si trei filiale Romarm - Carfil Brasov, Fabrica de Arme Cugir si Uzina Mecanica din Cugir.
“Programele de restructurare vizeaza punerea in aplicare a unui set de masuri pentru achitarea datoriilor restante existente si iesirea din starea de insolventa. Pana in prezent, la aceste societati nu au fost puse in aplicare masuri care vizeaza vanzarea de active”, se arata in comunicatul AVAS. Pentru Romaero Baneasa si ICPSP Bucuresti -filiala Romarm - , au fost elaborate si sunt in curs de analiza programele de restructurare, iar pentru Nicolina Iasi si Radioactiv Mineral Magurele s-au vandut sau se fac pregatiri pentru vanzarea de active, cu scopul iesirii din insolventa.
Sursa: Gandul, 23 august 2007. -
Raiffeisen vine cu un fond de investitii dedicat BVB
Cotidianul
___
Divizia de Asset Management a institutiei de credit a lansat un fond care va investi integral pe piata de capital din Romania.
Presedintele Raiffeisen Asset
Management, Mihail Ion, vrea sa nu aiba pierderi pe Fondul Confort
Raiffeisen Asset Management (RAM), divizie a celei de-a treia banci din sistemul bancar romanesc, a lansat doua noi fonduri de investitii. Fondul mutual Raiffeisen Romania Actiuni, al treilea fond al companiei, a fost lansat inca de ieri urmind ca din septembrie institutia bancara sa deschida si cel de-al patrulea fond, Raiffeisen Confort. Compania a primit saptamina trecuta avizul Comisiei Nationale a Valorilor Imobiliare. „Pina acum am oferit clientilor nostri doua produse conservatoare pentru ca principalul obiectiv a fost construirea si consolidarea credibilitatii clientilor in fondurile de investitii”, a declarat ieri presedintele Raiffeisen Asset Management, Mihail Ion.
Fondul Raiffeisen Romania Actiuni este un fond deschis, care se va axa in primul rind pe investitii pe piata de capital din Romania. Activele vor fi plasate in proportie de pina la 100% pe Bursa de Valori Bucuresti. Administrarea portofoliului de plasamente se va face dupa o combinatie intre indicii BET-FI (care arata evolutia celor cinci Societati de Investitii Financiare) si BET-C (indicele general al bursei). Cei doi indici ai Bursei de Valori Bucuresti vor avea o pondere de 40% si respectiv 60% in administrarea plasamentelor. Pina la 40% din plasamente ar putea merge catre piata Rasdaq. Potrivit oficialilor Raiffeisen, lichiditatea va reprezenta primul criteriu de selectie atunci cind se va lua decizia de a investi intr-o anumita companie, insa nu va fi singurul factor determinant. Comisionul de management este de 3,6% pe an, iar cel de rascumparare poate ajunge la 5%, daca investitorul se retrage mai devreme de 91 de zile.
Fondul Confort va fi lansat in luna septembrie a acestui an si se vrea o combinatie intre randamente mari si plasamente sigure. „Pe linga cele trei fonduri pe care deja le detine, Raiffeisen Asset Management va lansa in premiera pentru Romania un fond mutual, Raiffeisen Confort, care da posibilitatea obtinerii randamentelor mai mari aferente pietei de capital, insa ofera si confortul unei strategii investitionale care vizeaza evitarea pierderilor”, spune Mihail Ion. Strategia fondului vizeaza oferirea cel putin a valorii investite dupa doi ani de functionare, precum si limitarea pierderilor la cel mult 10%. Detinerea de actiuni la Raiffeisen Confort poate varia intre 0 si 100%. Comisionul de management pentru acest fond este cuprins intre 1,4 si 3% pe an, iar cel pentru rascumparare poate ajunge la 3%, in cazul in care investitia este retrasa mai devreme de 91 de zile.
RAM are in vedere si cresterea ponderilor actiunilor in fondurile Raiffeisen Prosper si Raiffeisen Benefit, lansate anul trecut, procesul fiind in curs de autorizare la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. In cazul Raiffeisen Benefit, alocarea medie de actiuni va ajunge pina la 40%, iar maximumul va fi de 50%, fata de 25, respectiv 30% in prezent. In cazul Raiffeisen Benefit, alocarea medie de actiuni va ajunge pina la 40%, iar maximumul va fi de 50%, fata de 25, respectiv 30% in prezent.
Sursa: Cotidianul, 23 august 2007.
22.08.2007
-
Erste recomanda precautie si avertizeaza ca pericolul nu a trecut
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
La Bucuresti, ca si in restul pietelor internationale mari, ieri a fost o zi de indecizie cu evolutii mixte. Indicii locali au dat inapoi dupa revenirea puternica de luni, dar si-au pastrat mare parte din avans.
Erste Bank, banca care a achizitionat anul trecut BCR, a dat publicitatii la inceputul saptamanii un raport special pe tema corectiei care a marcat pietele internationale in ultima luna. Erste expune in raport o serie de motive care au dus la caderile serioase ale burselor internationale si analizeaza daca linistea aparenta din piata este un moment oportun de a reintra pe actiuni.
Departamentul de analiza al bancii a gasit printre motivele principale ale corectiei dobanzile scazute din anii trecuti care au permis fondurilor de hedging sa se imprumute ieftin si sa investeasca fondurile in active riscante si lipsite de lichiditate.
Caderea pietei le-a adus pe acestea in imposibilitatea de a-si achita datoriile pe termen scurt si au inceput sa vanda masiv din actiuni pentru a face rost de bani lichizi. De aici se explica si presiunea mare la vanzare, in special pe titlurile lichide.
Fenomenul observat de cei de la Erste si-a facut prezenta si in piata romaneasca de capital unde societatile de investitii financiare (SIF), cele mai lichide actiuni de la noi, au fost printre cele mai lovite de corectia din aceasta luna. Indicele BET-FI care urmareste evolutia celor cinci societati financiare picase pana la re-venirea de luni cu circa 21%, iar capitalizarea bursiera a acestora scazuse cu 600 de milioane de euro.
Raportul Erste mai scoate in evidenta ca o decuplare a economiilor lumii de cea a Statelor Unite este imposibila si ca faptul ca multe companii americane au atins maximul ciclului economic va influenta negativ restul lumii. Analistii bancii mai arata ca desi poate companiile din Europa si Asia stau mai bine din punct de vedere funadamental, pe termen scurt acest lucru nu le va ajuta cu nimic, dar ca pe termen mediu se va dovedi un avantaj important.
Concluziile raportului spun ca pericolul nu a trecut si ca mai sunt posibile corectii, chiar daca nu de amploarea celor din aceasta luna. Erste recomanda precautie si crede ca nu este un moment bun pentru a reintra puternic in piata. Banca ii sfatuieste pe investitori sa astepte semne de revenire serioasa ale pietelor.
In ceea ce priveste Bursa autohtona, brokerii sunt rezervati, dar spun ca daca va mai interveni o corectie in piata, aceasta nu va avea puterea celei din prima jumatate a lunii. 'Situatia este destul de tulbure si cred ca trebuie asteptata o asezare. Daca piata va mai scadea, pierderile nu vor mai fi insa atat de importante ca pana acum. Oricum, cred ca este un moment bun de a mai cumpara ieftin unele din actiuni', spune Adrian Manaila, directorul Eldainvest din Galati.
Ieri, la Bucuresti, valoarea tranzactiilor cu actiuni pe piata reglementata a fost de 23,4 mil. euro (76,8 mil. lei). Lichiditatea a fost sustinuta de tranzactiile speciale cu titluri BRD, noua astfel de transferuri totalizand 7,9 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 august 2007.' -
11 noi fonduri mutuale asteapta sa intre pe piata
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Piata fondurilor mutuale s-ar putea imbogati cu inca 11 fonduri noi, care asteapta deja sa fie autorizate de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), potrivit reprezentantilor comisiei.
Anul trecut au fost lansate pe piata opt noi fonduri de investitii, in timp ce anul acesta numarul noilor intrati este de patru, piata numarand in prezent 33 de fonduri deschise de investitii care au active de 250 mil. euro, nivel mult sub media statelor UE, unde functioneaza in medie 1.400 de fonduri deschise de investitii cu active nete de 270 mld. euro.
Anul aderarii la UE poate fi considerat un an de teste si probe pentru administratorii de fonduri care studiaza oportunitatile noi aparute pe piata locala, dar si eventuale externalizari ale plasamentelor proprii.
Dezvoltarea industriei locale va sta sub semnul lansarii de fonduri de investitii specializate si de fonduri cu plasamente pe pietele externe de capital, este de parere Radu Hanga, presedintele societatii de administrare BT Asset Management. Cu toate acestea, numarul fondurilor deschise de investitii nu este atat de relevant pentru dezvoltarea industriei, cat mai ales valoarea activelor si gradul de penetrare a industriei.
Pe piata locala exista segmente neacoperite inca de administratorii de fonduri deschise de investitii. Fondurile de fonduri sunt absente din industrie, societatea KD Investements anuntand inca de anul trecut lansarea unui astfel de fond, conditionata in prezent de modificarea prospectelor de emisiune ale celorlalte fonduri de investitii de pe piata.
Factorii care pot contribui la o accelerare a procesului de dezvoltare sunt cresterea apetitului pentru investitii al romanilor, dezvoltarea pietei de capital, precum si evolutia descendenta a dobanzilor la depozitele bancare, care 'va actiona asemeni unui catalizator pentru cresterea industriei fondurilor de investitii', spune Hanga. Concurenta reprezentata de administratorii din UE care pot activa pe piata locala a fondurilor de investitii va duce la dezvoltarea industriei.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 august 2007.' -
Oil Terminal e curtat pentru a construi depozite petroliere
Evenimentul Zilei OIL
___
Compania Oil Terminal Constanta a primit oferte de la mai multe companii de pe piata locala si din strainatate pentru asocierea in parteneriat in vederea constructiei si operarii de rezervoare petroliere la Constanta.
„Sunt mai multe oferte si optiuni. Am primit oferte de la rafinarii, de la firme din Romania, dar si de la firme mari care nu sunt prezente pe piata locala”, a declarat directorul general, Mihai Lupu, citat de Mediafax.
Propunerile vizeaza construirea si operarea in parteneriat cu Oil Terminal de rezervoare de produse petroliere. Printre companiile interesate de parteneriat cu Oil Terminal se afla si compania azera de petrol si gaze detinuta de stat SOCAR.
Ofertele pentru proiecte in parteneriat cu Oil Terminal vin in contextul dezvoltarii proiectului privind constructia oleoductului paneuropean Constanta-Trieste (PEOP), a carui finalizare este estimata in 2012.
Oleoductul va transporta titei din zona Marii Caspice (Kazahstan si Azerbaidjan) catre rafinariile din nordul Italiei si Europa Centrala, iar Oil Terminal si transportatorul de produse petroliere Conpet Ploiesti sunt companiile propuse sa reprezinte Romania in compania de dezvoltare a conductei.
Lupu considera ca o astfel de asociere a Oil Terminal cu firme petroliere este avantajoasa pentru ca, dupa o perioada de 10-30 de ani, depozitele vor intra in proprietatea companiei. Cea mai profitabila operatiune pentru Oil Terminal este tranzitul produselor petroliere, reprezentand 90% din venituri.
Sursa: Evenimentul Zilei, 22 august 2007. -
Oltchim iese din indicele BET, intra Biofarm si Broker
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a pregatit indicele BET pentru folosirea sa ca activ pentru tranzactiile cu derivate, insa acesta ramane un activ scump, dar nu si prohibitiv, considera brokerii.
Comitetul Indicilor al BVB a adoptat noua formula de calcul a indicelui BET si, totodata, a modificat si cosul acestuia. In noua componenta a indicelui vor intra din 27 august actiunile SSIF Broker si Biofarm si vor fi eliminate cele ale Oltchim si Azomures. Selectia societatilor care intra in indice s-a facut pe baza criteriului lichiditatii. Aceasta se calculeaza semestrial, inainte de intrunirile periodice ale Comitetului Indicelui din martie si septembrie. Includerea in indice se face prin calcularea mediei ponderate a lichiditatii pe ultima luna, respectiv ultimele trei, noua, 12 luni.
Dupa stabilirea componentei, in formula indicelui se tine cont de capitalizarea bursiera, care va fi ajustata cu free float, cu un factor de reprezentare, astfel incat un emitent sa nu aiba o pondere mai mare de 20%. Comitetul va tine cont si de un factor corporativ, si de unele decizii precum splitarile sau majorarile de capital. Aceasta ajustare se va face trimestrial si va fi anuntata cu o saptamana inainte de aplicarea ei. “BET va reactiona automat, prin natura formulei de calcul pe care o are, si nu subiectiv, la schimbari precum majorarile de capital, splitarea valorii nominale a actiunilor etc.”, a spus presedintele societatii de consultanta in investitii KTD Invest, Iulian Panait.
Investitorii vor avea nevoie de minimum 1.600 lei pentru a putea tranzactiona derivate pe BET. “Un contract furtures pe un indice de 8.000 de puncte, care se tranzactioneaza in regim de 1 leu pe punct de indice, inseamna ca ar costa 8.000 RON pe contract. La o marja de 20%, inseamna ca trebuie sa ai in cont minimum 1.600 lei noi ca sa tranzactionezi un contract. E destul de mult, si asta va conduce la o lichiditate redusa”, a estimat Iulian Panait. Din vechea componenta a BET au facut parte actiunile SNP (pondere 20%), BRD (20%), TEL (14,59%), TLV (14,26%), OLT (12,48%), RRC (8,15%), IMP (5,36%), ATB (3,67%), TBM (1,09%) si AZO (0,40%).
“Am adoptat o metodologie standard, utilizata de majoritatea burselor, astfel incat BET sa ofere o imagine sintetica asupra evolutiei celor mai lichide zece companii Stere Farmache directorul general al BVB
Sursa: Business Standard, 22 august 2007.
21.08.2007
-
Oltchim isi reia activitatea, dar intra in revizie
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Instalatiile combinatului chimic Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT), afectate de explozia care a avut loc saptamana trecuta, si-au reluat, duminica, activitatea in conditii normale, a anuntat luni compania. Explozia, care a avut loc la 14 august, a afectat activitatea sectiei de polieteri a combinatului, avariind instalatia de polioli grefati. Instalatia a inceput, duminica, sa functioneze in conditii normale, se arata intr-un comunicat al Oltchim transmis Bursei de Valori Bucuresti. In urma exploziei au fost ranite opt persoane, dintre care doua au decedat. Oltchim va efectua lucrari de revizie, reparatii si modernizari la mai multe sectii, in intervalul 18-25 august, pe fondul opririi, in aceeasi perioada, a termocentralei Govora, furnizorul de abur tehnologic al combinatului chimic, pentru lucrari similare.
Actiunile Oltchim au inchis ieri la 1,01 lei/actiune, in crestere cu 4,1%.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 august 2007. -
Cum a crescut Zuzu profitul Albalact de 11 ori
Wall-Street.ro
___
Albalact Alba Iulia, unul dintre principalii jucatori de pe piata interna a produselor lactate, a inregistrat, in primul semestru al anului curent, un profit net de 6,85 de milioane de lei (2,18 milioane de euro), de 11 ori mai mare decat cel obtinut in intervalul similar al lui 2006, care a fost de 603.000 de lei.
Compania a afisat pe primul trimestru un profit net de 5,019 milioane de lei, de 4,14 ori mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut. In primele 3 luni ale anului 2005, cifra de afaceri a companiei a fost de 14,8 milioane de lei, iar profitul net a ajuns la 0,74 milioane de lei.
„Rezultatele sunt foarte satisfacatoare. Cifrele ne incurajeaza sa privim evolutia companiei in perioada urmatoare cu si mai mult optimism si cu credinta, consideram noi intemeiata, ca vom mentine un ritm de crestere la fel de bun. Ma gandesc la perspective mai bune, pentru ca in curand deschidem noua fabrica, astfel ca vom avea capacitatile necesare pentru a ne extinde portofoliul de produse si pentru a mari productia cu cel putin 55%”, a declarat Raul Ciurtin, presedintele Albalact Alba Iulia.
Compania Albalact pregateste pentru anul 2007 extinderea pe categorii noi de lactate si lansarea mai multor produse noi sub marcile Zuzu si Fulga. Conducerea Albalact intentioneaza sa intre, spre sfarsitul anului 2007, si pe categoria branzeturilor, segment pe care compania nu a fost prezenta cu nici unul dintre brandurile sale. “Anul acesta ne pregatim sa dezvoltam depozite regionale mari si ne gandim la infiintarea a patru astfel de depozite”, a mai precizat Ciurtin.
Cum a evoluat profitul Albalact
In 2004, Albalact a realizat o valoare a cifrei de afaceri de 44,7 milioane de lei, in crestere cu 85,8% fata de 2003, o crestere similara fiind inregistrata si in cazul profitului netm care a ajuns la nivelul de 2,7 milioane de lei. Profitul net al companiei a cunoscut cresteri semnificative incepand cu 2001, rata de crestere a cifrei de afaceri fiind de 41,6%. In 2002 aceasta s-a majorat la 75,6, iar in 2003 a atins pragul de 110%, moment in care marja neta a depasit 5%.
Cele mai bine vandute brand-uri ale grupului se dovedesc a fi Fulga si Zuzu. Lansata in 2004, Fulga a reusit sa dubleza volumul de vanzari inregistrat ce companie pe 2005, acesta ajungand la nivelul de 11 milioane de euro. Zuzu, cel mai tanar brand din portofoliul Albalact, detine o treime din volumul total al vanzarilor inregistrate, celelate doua treimi fiind detinute de Fulga si Albalact. Fondurile investite de companie in promovarea marcilor detinute au insumat peste 1,3 milioane de euro in 2006, oficialii acesteia preconizand o crestere in 2007, mai ales pe fondul accentuarii competitiei atat cu jucatorii interni, cat si externi.
Compania Albalact se afla in top cinci cei mai mari producatori de lactate din Romania. Principalii competitori ai companiei sunt LaDorna, Danone, Friesland Romania, sanlacta Targu Mures, Hochland si Tnuva. Infiintata in 1971 si transformata in societate comerciala pe actiuni in 1990, compania este privatizata in 1999, cand familia Ciurtin acumparat pachetul majoritar de actiuni. Principalele produse comercializate de aceasta sunt laptele de consum, produsele proaspete, untul, laptele praf, branzeturile, iaurturile Zuzu si laptele Fulga.
Sursa: Wall-Street.ro, 21 august 2007. -
Eurocopter vrea sa dea pe IAR Ghimbav cat pe un restaurant de lux
Gardianul IARV
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a aprobat o noua prelungire cu 30 de zile a termenului de privatizare a societatii IAR Ghimbav, pana pe 22 septembrie 2007, termenul anterior expir?nd pe 23 august. Aceasta este cea de-a treia amanare peste termenul legal de depunere a ofertelor de privatizare. Amanarea a fost necesara, potrivit unor surse din cadrul AVAS, pentru continuarea negocierilor cu concernul Eurocopter SAS Franta, in vederea preluarii de catre acesta a uzinei de elicoptere si avioane din Ghimbav. Eurocopter a depus singura oferta in acest sens. AVAS detine 64,89% din actiunile IAR Ghimbav. Societatea a fost infiintata in 1925 si a produs in ultimii 40 de ani peste 370 de elicoptere Puma si Alouette, peste 800 de planoare si 140 de avioane.
Anuntul initial de privatizare a IAR Ghimbav a fost publicat in presa nationala si internationala la 14 decembrie 2006. Dupa expirarea termenului legal valabil pentru depunerea ofertelor, au mai existat inca doua prelungiri de c?te 30 de zile, ultima urmand sa expire pe 23 august. Ieri, Colegiul director al AVAS a aprobat inca o prelungire cu 30 de zile a termenului de valabilitate a ofertei de privatizare. Noul termen pentru depunerea ofertelor de cumparare a fabricii de elicoptere este 22 septembrie. Intre timp, comisia de privatizare continua negocierile cu Eurocopter SAS Franta, in vederea privatizarii IAR.
Aceasta prelungire este a treia pe care AVAS o face pentru privatizarea IAR Ghimbav. Mai exact, au trecut noua luni de c?nd AVAS a anuntat inceperea procedurilor de privatizare la IAR Ghimbav. Liderul sindicatului ICA Ghimbav, Suba Arpad, defineste drept „penibila“ situatia in care se afla AVAS. „In cele noua luni, c?te s-au scurs de la declansarea procedurii de privatizare, incepute pe data de 14 decembrie 2006 si p?na acum, Autoritatea nu a reusit sa ofere un motiv plauzibil care sa explice de ce procedura de vanzare este inghetata. Motivul invocat de AVAS, respectiv acela ca Eurocopter nu a depus toata documentatia ceruta de legislatia de privatizare, nu sta in picioare. Asta deoarece, pentru a constata asa ceva, nu era nevoie de luni de zile. Specialistii de la AVAS puteau sa termine de numarat in timp util cele 10-12 plicuri cerute de legislatia pentru privatizare. Plicurile acelea le puteam numara si eu sau cel de la poarta in c?teva minute, nu neaparat in mai bine de jumatate de an“, a spus Suba Arpad.
Oferta Eurocopter - o patrime din profitul IAR pe 2006
Interesant este faptul ca oferta francezilor de la Eurocopter se ridica la circa un milion de euro, in timp ce profitul brut pe anul trecut al uzinei se ridica la 4 milioane de euro. Totusi, datorita b?lb?ielilor celor de la AVAS, activitatea uzinei, desi a ramas rentabila, nu mai este la fel ca anul trecut. Astfel, IAR Ghimbav a raportat dupa primele sase luni o cifra de afaceri neta de 49,66 milioane de lei, de doua ori mai mica fata de nivelul de 102,03 milioane de lei consemnat in primul semestru din 2006. Veniturile rezultate din activitatea principala au totalizat 49,18 milioane de lei, fata de 99,5 milioane de lei in perioada similara a anului trecut. Si profitul companiei a scazut in primele sase luni la 8,08 milioane de lei, fata de 12,77 milione de lei in aceeasi perioada din 2006.
Noul proprietar, obligat la plata salariilor compensatorii
Desi muncitorii de la IAR Ghimbav nu vor beneficia de prevederile Ordonantei 116 privind salariile compensatorii, acestia au reusit sa obtina, in urma unei greve desfasurate in primavara acestui an, beneficii similare. Astfel, in urma negocierilor cu AVAS, acestora li s-a promis o crestere salariala colectiva de 30% si o alta crestere salariala de 2%, „aceasta din urma urmand sa fie acordata prin intermediul sindicatului, fata de doar 15% crestere oferita de conducere“, dupa cum ne-a declarat atunci Suba Arpad. El a motivat aceste solicitari sindicale prin prisma faptului ca „anul trecut, IAR Ghimbav a avut un profit de 4 milioane de euro“. In cazul in care uzina se va privatiza, iar noua conducere va face disponibilizari mai devreme de cinci ani, muncitorii vor primi, in functie de vechime, intre 20 si 30 de salarii compensatorii, dupa cum a promis AVAS. De altfel, aceasta prevedere a fost introdusa in caietul de sarcini privind privatizarea intreprinderii brasovene.
Astfel, viitorul actionar va trebui sa pastreze acelasi numar de angajati in urmatorii cinci ani sau sa le plateasca numarul de salarii anterior mentionat.
Sursa: Gardianul, 21 august 2007. -
86 milioane de euro, pentru dezvoltarea retelelor de curent si gaze naturale
Adevarul
___
Operatorii din domeniul energetic vor putea accesa, in perioada 2007-2013, fonduri de 86 milioane de euro de la Uniunea Europeana si de la bugetul de stat, pentru finantarea proiectelor de modernizare si extindere a retelelor de transport si distributie a gazelor, petrolului si energiei electrice.
Beneficiarii acestor fonduri vor fi Transgaz, Conpet, Transelectrica si cele opt companii de distributie a electricitatii, filiale si foste filiale ale Electrica.
Cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 89%, va proveni de la UE, iar 11% de la bugetul de stat. Valoarea estimata a cofinantarii din bugetul public pentru fiecare proiect nu va depasi insa nivelul de 10 milioane de euro, a declarat, ieri, in cadrul unui seminar, Adrian Marin, consilier la Organismul Intermediar pentru Energie din cadrul MEF.
Printre criteriile de acordare a finantarii se afla gradul de uzura a retelelor, precum si gradul de reducere a pierderilor tehnologice rezultat din implementarea proiectului.
Intarzieri birocratice in accesarea fondurilor
„Proiectele vor fi prioritizate pe baza vechimii retelelor si a nivelului pierderilor', a spus Marin. Acesta a adaugat ca, pentru 2007, fondurile pe acest segment se ridica la doua milioane de euro, sume suficiente doar pentru finantarea unor studii de prefezabilitate si fezabilitate. Pe de alta parte, Anda Barbulescu, inginer in cadrul serviciului de Dezvoltare al Electrica, s-a declarat nemultumita de faptul ca nici la aceasta ora nu a fost elaborat Ghidul Solicitantului pentru cei care vor sa acceseze aceste fonduri structurale.
„Ghidul Solicitantului este sublim, dar lipseste cu desavarsire. Or, acesta ne arata ce trebuie sa contina un proiect. Ghidul trebuia sa fie gata la ora aceasta, iar pana se elaboreaza, pana depui proiectul, pana se face selectie, trece anul', a spus Anda Barbulescu. In plus, aceasta a afirmat ca exista si anumite contradictii in ceea ce priveste cerintele impuse de Uniunea Europeana.
„Ni se cere ca proiectul sa fie rentabil din punct de vedere financiar si social, ceea ce e o contradictie perfecta, pentru ca un proiect social nu este deloc rentabil. Parerea mea personala, de cetatean al acestei tari, e ca aceasta este inca o capcana frumos colorata pe care ne-o intinde UE', a conchis Barbulescu.
Sursa: Adevarul, 21 august 2007.'
Pagina